2ra-1027/21 — evacuarea din spațiul locativ

Dosarul nr. 2ra-1027/2021 prima instanță: Judecătoria Hîncești, sediul Ialoveni (jud: V. Olărescu) instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (jud: M. Anton, I. Secrieru, V. Cotorobai) Î N C H E I E R E 7 iulie 2021 mun.

Chișinău Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție, în componența: Președintele completului, judecătorul Svetlana Filincova judecătorii Iurie Bejenaru Galina Stratulat examinând admisibilitatea recursului declarat de Galina Bostănică, reprezentată de avocatul Viorel Dodan, în cauza civilă, la cererea de chemare în judecată depusă de Anton Bostănică împotriva Elenei Bostănică (Pogorenco), Galinei Bostănică și lui Ion Pogorenco cu privire la evacuarea forțată din spațiul locativ individual, și la cererea reconvențională înaintată de Galina Bostănică împotriva lui Anton Bostănică cu privire la recunoașterea dreptului la proprietate în devălmășie a imobilului și partajarea averii comune în devălmășie, împotriva deciziei din 4 februarie 2021 a Curții de Apel Chișinău, c o n s t a t ă : La 14 august 2018, Anton Bostănică a depus cerere de chemare în judecată împotriva Elenei Bostănică (Pogorenco), Galinei Bostănică și lui Ion Pogorenco cu privire la evacuarea forțată din spațiul locativ individual.

În motivarea acțiunii a indicat că la 15 septembrie 2008, Vasile Bostănică, reprezentat prin procură de Galina Bostănică, i-a donat imobilul situat în s. XXXXX, r. Ialoveni, nr. cadastral XXXXX079. Contractul de donație nr. 9211 a fost înregistrat la IP „Agenția Servicii Publice”, Serviciul Cadastral Ialoveni la data de 5 iulie 2018, bunul imobil având suprafața de 87 m.p. A specificat că conform Adeverinței nr. 55 din 13 decembrie 2017, eliberată de Primăria s. XXXXX, în componența de familie este indicat numai reclamantul. În acest sens, reclamantul a afirmat că în casa sa, fără permisiune locuiesc pârâții Elena Bostănică (fiica), Galina Bostănică (fosta soție) și Ion Pogorenco (ginere), deși nu sunt membri ai familiei sale.

Reclamantul a relatat că la 28 noiembrie 2017 a desfăcut căsătoria încheiată cu Galina Bostănică. A mai specificat că impozitul funciar și impozitul pe bunurile imobiliare le achită el. Totodată, a învederat că se află în relații ostile cu pârâții, motiv pentru care de nenumărate ori s-a adresat cu plângeri la organele de drept, pentru a-i elibera spațiul locativ. 1 La 14 iulie 2018, prin oficiul poștal le-a adresat pârâților cerere prealabilă cu cerințele de evacuare din spațiul privat, pe care îl ocupă în mod ilegal, însă pârâți nu l-au eliberat. Anton Bostănică a solicitat evacuarea în mod forțat a pârâților Elena Bostănică, Galina Bostănică și Ion Pogorenco din casa de locuit situată în s. XXXXX, r. Ialoveni, fără acordarea altui spațiu locativ.

În cadrul examinării cauzei, Galina Bostănică, reprezentată de avocatul Viorel Dodan, a înaintat acțiune reconvențională împotriva lui Anton Bostănică cu privire la recunoașterea dreptului la proprietate în devălmășie a imobilului și partajarea averii comune în devălmășie. În motivarea acțiunii a invocat că a încheiat căsătoriei cu Anton Bostănică la data de 9 iunie 1995, căsătoria fiind înregistrată la Primăria s. Costești, r. Ialoveni. A menționat că din căsătorie s-au născut 2 copii dintre care fiica Elena Bostănică, născută la 9 februarie 1995 care deja a atins vârsta majoratului și fiul minor Samuel Bostănică, născut la 20 februarie 2003. Din motiv că pe parcursul căsniciei deseori apăreau certuri și neînțelegeri în familie, Galina Bostănică a înaintat acțiune de desfacere a căsătoriei, astfel, la 14 septembrie 2017 a fost desfăcută căsătoria încheiată între Anton Bostănică și Galina Bostănică, de către Judecătoria Hâncești, sediul Ialoveni.

Galina Bostănică a considerat că acțiunea cu privire la evacuarea forțata, reprezintă o modalitate de răzbunare a lui Anton Bostănică, pentru plângerile depuse la organele de drept. Astfel, a relevat că deși documentar imobilul îi aparține doar lui Anton Bostănică, în realitate aceasta reprezintă proprietate comună în devălmășie, fiindcă defunctul Vasile Bostănică în timpul vieții a hotărât să le doneze Galinei Bostănică și lui Anton Bostănică, casa de locuit individuală și terenul aferent acesteia, situate în s. XXXXX, r. Ialoveni, fiind întocmită în acest sens o procură, pe numele Galinei Bostănică. Totodată, a afirmat că în baza procurii, din numele lui Vasile Bostănică, a semnat contractul de donație pe numele lui Anton Bostănică, considerând că, fiind soția legitimă a acestuia și muncind în timpul căsătoriei la această casă, se prezumă ca aceste bunuri imobile sunt proprietate comună în devălmășie.

Suplimentar a menționat că urmează a fi recunoscut dreptul de proprietate în devălmășie, și în privința cheltuielilor care le-a suportat, și anume cheltuielile de înmormântare a ambilor părinți a lui Anton Bostănică, precum și a efectuat mai multe transferuri bănești de peste hotarele țării, sursele financiare fiind utilizate la casa de locuit, care a fost reconstruită. În rezultat, au fost efectuate lucrări de reparație capitală, a fost construit din nou acoperișul casei, au fost efectuate modificări interioare asupra planului casei și încăperilor, a fost construit un garaj, sarai pentru păsări, pentru păstrarea lemnelor, a fost construit un gard din plăci de beton cu decorațiuni pe întreg perimetrul terenului aferent casei de locuit.

A mai indicat că din aceleași surse financiare, câștigate de ea, a fost procurat mobilier nou, draperii, obiecte sanitare, mașina de spălat automată, ustensile de bucătărie, tacâmuri, și altele. Mai mult, Galina Bostănică a menționat că suma investită în bunul imobil se ridică la suma de 50 000 de euro, astfel, în opinia sa, în perioada căsătoriei, valoarea imobilului, a sporit simțitor, prin efectuarea reparației capitale, reutilarea 2 și reamenajarea acestuia, ceea ce o îndreptățește de a solicita declararea bunurilor ca fiind proprietate comună în devălmășie.

Galina Bostănică a solicitat recunoașterea dreptului de proprietate comună în devălmășie asupra bunurilor imobile și anume a terenului aferent cu nr. cadastral XXXXX079, cu suprafața de 0,1054 ha și a casei de locuit individuale cu suprafața la sol de 87,4 mp, nr. cadastral XXXXX079.01, situate în s. XXXXX, r. Ialoveni, cu determinarea și atribuirea a ½ cotă-parte ideală Galinei Bostănică și ½ cotă- parte ideală lui Anton Bostănică, din averea menționată. Prin hotărârea din 21 iulie 2020 a Judecătoriei Hâncești, sediul Ialoveni s-a admis cererea de chemare în judecată depusă de Anton Bostănică. S-a dispus apărarea dreptului proprietarului bunului imobil, Anton Bostănică, prin evacuarea Elenei Bostănică (Pogorenco), Galinei Bostănică și a lui Ion Pogorenco din casa de locuit individuală, amplasată în s. XXXXX, r. Ialoveni, nr. cadastral XXXXX.079.01, fără acordarea altui spațiu locativ.

S-a respins ca neîntemeiată cererea reconvențională înaintată de Galina Bostănică împotriva lui Anton Bostănică cu privire la recunoașterea dreptului la proprietate în devălmășie a imobilului și partajarea averii comune în devălmășie. Nefiind de acord cu hotărârea primei instanțe, la 10 august 2020, Galina Bostănică, reprezentată de avocatul Viorel Dodan, a declarat apel, solicitând casarea acesteia cu emiterea unei noi hotărâri, prin care să fie admise integral acțiunea reconvențională.

Prin decizia din 4 februarie 2021 a Curții de Apel Chișinău s-a respins cererea de apel declarată de Galina Bostănică și s-a menținut hotărârea din 21 iulie 2020 a Judecătoriei Hâncești, sediul Ialoveni, în cauza civilă, la cererea de chemare în judecată depusă de Anton Bostănică împotriva Elenei Bostănică (Pogorenco), Galinei Bostănică și a lui Ion Pogorenco cu privire la evacuarea forțată din spațiul locativ individual, și la cererea reconvențională înaintată de Galina Bostănică împotriva lui Anton Bostănică cu privire la recunoașterea dreptului la proprietate în devălmășie a imobilului și partajarea averii comune în devălmășie.

Pentru a decide astfel, Colegiul a reținut că Anton Bostănică și Galina Bostănică s-au aflat în relații de căsătorie de la 9 iunie 1995 până când a fost desfăcută căsătoria, prin hotărârea Judecătoriei Hâncești, Ialoveni din 14 septembrie 2017, în acest sens fiind emis și certificatul de divorț din 24 noiembrie 2017. Prin contractul de donație nr. 9211 din 15 septembrie 2008, înregistrat în Registrul bunurilor imobile la 15 septembrie 2008, cu nr. de înregistrare 5501/08/18170, reclamantul a obținut în proprietate terenul aferent casei de locuit cu nr. cadastral XXXXX079 și casa de locuit individuală cu nr. cadastral XXXXX079.01, situate în s. XXXXX, r. Ialoveni.

Reținând prevederile art. 827 alin. (1), 290, alin. (1) și (2), 315 alin. (1), 316 alin. (1), 374 alin. (1) Cod civil, Colegiul a învederat că Anton Bostănică este proprietarul bunului imobil cu nr. cadastral XXXXX.079, în baza contractului de donație nr. 9211. Mai mult, conform extrasului din Registrul bunurilor imobile și contractului de donație se constată că Anton Bostănică a moștenit bunurile respective de la părinții săi, Vasile Bostănică și Galina Bostănică. Totodată, Colegiul a reținut că Anton Bostănică a dorit să intre în posesia deplină a casei și a terenului de pe lângă casă, pentru a se folosi de acestea, ori, 3 este un drept al proprietarului de a decide cât timp și cine va domicilia în casa care- i aparține cu drept de proprietate.

În acest context, Colegiul a concluzionat că pârâții locuiesc în imobilul deținut în proprietate de reclamant, fără permisiunea acestuia, iar la solicitarea de eliberare a casei de locuit și terenului aferent, pârâții nu au eliberat spațiul ocupat, respectiv concluzia primei instanțe de evacuare a pârâților din imobilul deținut în proprietate de reclamant, este corectă. Cu referire la acțiunea reconvențională, prin prisma art. 20, 22 alin. (1), 23 Codul familiei, art. 372 alin.(1) Cod civil, art. 118 alin. (1), 121 Cod de procedură civilă, în coroborare cu actele cauzei, Colegiul a accentuat că careva tranzacție prin care intimatul ar fi recunoscut învestirea acestei sume (50 000 de euro) în reparație capitală, reconstrucția casei, ect.

nu există. Corespunzător, Colegiul a constatat că în pofida faptului că apelanta a susținut că în timpul căsătoriei cu intimatul, a efectuat lucrări de reparație capitală, a fost construit din nou acoperișul casei, au fost efectuate modificări interioare asupra planului casei și încăperilor, a fost construit un garaj, serai pentru păsări, pentru păstrarea lemnelor, însă apelanta nu a solicitat atât în cadrul ședinței în instanța de fond, cât și în instanța de apel numirea unei expertize tehnice prin care ar fi constatată majorarea valorii imobilului.

Colegiul a învederat că Galina Bostănică nu a adus argumente privitor la valoarea bunului, casa de locuit din care pretinde a i se determina cota de ½ ca proprietate în devălmășie, de până la donație și valoarea acestuia, ca fiind pretinsă a fi reconstruită, reutilată, pentru a demonstra sporirea simțitoare a valorii casei de locuit, cum ar fi un raport de evaluare, de expertiză sau alt act confirmativ întocmit de un expert autorizat în acest sens.

Raportând cadrul legal la materiale cauzei, instanța de apel a constatat că apelanta nu a prezentat careva probe admisibile și pertinente care ar confirma cu certitudine că la casa de locuit, care aparține intimatului cu drept de proprietate în baza contractului de donație, în timpul căsătoriei s-au făcut din mijloace ce au aparținut reclamantei, investiții care au sporit simțitor valoarea acestui imobil, respectiv pretențiile formulate în acțiunea reconvențională, sunt neîntemeiate și concluzia primei instanțe cu privire la respingerea acțiunii reconvenționale este corectă. La 11 mai 2021, prin intermediul oficiului poștal, Galina Bostănică, reprezentată de avocatul Viorel Dodan, a declarat recurs, prin care a solicitat casarea integrală a deciziei instanței de apel și hotărârii primei instanțe cu adoptarea unei noi hotărâri de respingere a acțiunii inițiale și de admitere a cererii reconvenționale.

În motivarea recursului s-a indicat că instanțele de judecată la examinarea cauzei nu au constatat just și au dat o apreciere incorectă situației de fapt, mai mult nu au examinat cauza sub toate aspectele și nu au stabilit cu certitudine raportul juridic litigios, circumstanțele de fapt caracteristice raportului juridic. Totodată, s-au invocat aceleași argumente și circumstanțe factologice care au fost invocate pe parcursul examinării cauzei în instanțele ierarhic inferioare, cărora le-a fost dată apreciere, redând conținutul prevederilor normelor legale, dar fără a demonstra prin careva probe, încălcarea sau aplicarea eronată de către instanțele de judecată a normelor legale aplicabile speței.

4 În contextul prevederilor art. 434 alin. (1) Cod de procedură civilă, recursul se declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei integrale, dacă legea nu prevede altfel. Curtea de Apel Chișinău a pronunțat decizia contestată la 4 februarie 2021 și a expediat-o participanților la proces la 22 aprilie 2021 (f.d. 45), astfel, recursul declarat la 11 mai 2021, este în termen. În conformitate cu art. 439 alin. (2) și (3) din Codul de procedură civilă, după parvenirea dosarului, un complet din 3 judecători decide asupra admisibilității recursului, dispune expedierea copiei de pe recurs intimatului, cu înștiințarea despre necesitatea depunerii obligatorii a referinței timp de o lună de la data primirii acesteia.

Judecătorul raportor verifică încadrarea în prevederile legii a temeiurilor invocate în recurs și face un raport verbal în fața completului de judecată instituit în conformitate cu alin. (2). Prin prisma art. 439 alin. (2) din Codul de procedură civilă, la 28 mai 2021 instanța de recurs a comunicat intimaților recursul, informând despre necesitatea depunerii referinței, or, până la data examinării cauzei careva referințe în adresa instanței nu au parvenit. Examinând temeiurile recursului declarat de Galina Bostănică, reprezentată de avocatul Viorel Dodan, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră recursul ca inadmisibil din următoarele considerente.

În conformitate cu art. 432 alin. (1) Cod de procedură civilă, părțile și alți participanți la proces sunt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural. Alineatele (2) și (3) ale aceluiași articol prevăd exhaustiv cazurile în care se consideră că normele de drept material sau de drept procedural au fost încălcate sau aplicate eronat, iar alin. (4) stabilește că săvârșirea altor încălcări decât cele indicate la alin. (3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul și în măsura în care acestea au dus sau ar fi putut duce la soluționarea greșită a cauzei sau în cazul în care instanța de recurs consideră că aprecierea probelor de către instanța judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la încălcarea drepturilor și libertăților fundamentale ale omului.

Conform prevederilor art. 433 lit. a) Cod de procedură civilă, cererea de recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4) Cod de procedură civilă. Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră că recursul declarat de Galina Bostănică, reprezentată de avocatul Viorel Dodan, nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4) Cod de procedură civilă. Astfel, argumentele invocate în recursul declarat se referă la dezacordul recurentei cu soluția pronunțată de către instanța de apel, însă nu relevă încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material, respectiv nu constituie temei de casare a deciziei contestate.

Totodată, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție reține că recursul exercitat conform secțiunii II-a are 5 caracter devolutiv numai asupra problemelor de drept material și procedural, verificându-se doar legalitatea deciziei, dar nu și temeinicia ei în fapt. În acest context, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție reiterează și faptul că procedura admisibilității constă în verificarea faptului, dacă motivele invocate în recurs se încadrează în cele prevăzute în art. 432, alin. (2), (3) și (4) Cod de procedură civilă. În această ordine de idei, completul Colegiului precizează că, în contextul normelor procedurale din Secțiunea a II-a, Capitolul XXXVIII Cod de procedură civilă, instanța de recurs nu verifică modul de apreciere a probelor de către instanțele de fond și de apel.

Forța atribuită unei probe sau alteia, coraportul dintre probe, suficiența probelor și concluziile făcute în urma probațiunii sunt în afara controlului instanței de recurs. Prin prisma art. 432 alin. (4) Cod de procedură civilă, instanța de recurs poate interveni în materia probațiunii doar sub aspect procedural și anume dacă se invocă că instanța de apel a apreciat în mod arbitrar probele, încălcând în mod flagrant regulile de apreciere a probelor stabilite în art. 130 Cod de procedură civilă, însă, din recursul declarat nu rezultă argumentul privind încălcarea flagrantă a regulilor de apreciere a probelor.

În acest sens, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a relevat în jurisprudența sa constantă, rezultând din prevederile art. 6 § 1 al Convenției Europene pentru Apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale, că nu se impune motivarea în detaliu a unei decizii prin care o instanță de recurs, întemeindu-se pe dispoziții legale specifice, respinge recursul declarat împotriva sentinței pronunțate de o instanță inferioară, ca fiind lipsit de șanse de succes (cauza Rebai și alții contra Franței, Comisia Europeană a Drepturilor Omului, 25 februarie 1995, nr.26561/1995). În circumstanțele menționate, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a recunoaște recursul declarat de Galina Bostănică, reprezentată de avocatul Viorel Dodan, ca fiind inadmisibil.

În conformitate cu art. 433 lit. a), 440 alin. (1) Cod de procedură civilă, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție d i s p u n e : Se consideră inadmisibil recursul declarat de Galina Bostănică, reprezentată de avocatul Viorel Dodan, împotriva deciziei din 4 februarie 2021 a Curții de Apel Chișinău. Încheierea este irevocabilă. Președintele completului, judecătorul Svetlana Filincova judecătorii Iurie Bejenaru Galina Stratulat 6