3ra-680/21 — contestarea actului administrativ

3ra-680/21 — contestarea actului administrativ (Curtea Supremă de Justiție, 2021)

Dosarul nr. 3ra-680/21

Prima instanță: Judecătoria Chișinău, sediul Râșcani (jud: V. Chislița)

Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (jud: V. Clima, I. Muruianu, E. Palanciuc)

Î N C H E I E R E

30 iunie 2021 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție,

în componența:

Președintele completului, judecătorul Maria Ghervas

judecătorii Victor Burduh

Nina Vascan

examinând admisibilitatea recursului depus de Eduard Bulat,

în cauza de contencios administrativ, la cererea de chemare în judecată depusă

de Eduard Bulat împotriva Ministerului Justiției al Republicii Moldova, Comisiei

pentru preselecția candidaților la funcția de Procuror General, terți Oleg Crîșmaru,

Vladislav Gribincea, Veaceslav Soltan și Alexandr Stoianoglo, cu privire la

contestarea actului administrativ,

împotriva deciziei din 24 februarie 2021 a Curții de Apel Chișinău, prin care a

fost admis apelul depus de Eduard Bulat, a fost casată hotărârea din 29 mai 2020 a

Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani și a fost emisă o nouă decizie

c o n s t a t ă:

La 25 noiembrie 2019 Eduard Bulat a depus cerere de chemare în judecată

împotriva Ministerului Justiției al Republicii Moldova și Comisiei pentru preselecția

candidaților la funcția de Procuror General cu privire la contestarea actului

administrativ

În motivarea acțiunii reclamantul Eduard Bulat a indicat că a depus la

Ministerul Justiției dosarul de concurs, în vederea participării la preselecția

candidaților la funcția de Procuror General.

La 28 octombrie 2019 a participat la etapa de interviuri. La 29 octombrie 2019,

de pe pagina web a Ministerului Justiției a aflat despre hotărârea Comisiei de

preselecție a candidaților la funcția de Procuror General, conform căreia au fost

preselectați candidații Oleg Crîșmaru, Vladislav Gribincea, Veaceslav Soltan și

Alexandr Stoianoglo.

Reclamantul Eduard Bulat a indicat că la 04 noiembrie 2019 a depus la

Ministerul Justiției contestație împotriva hotărârii din 29 octombrie 2019 a Comisiei

de preselecție a candidaților la funcția de Procuror General, însă aceasta nu a fost

examinată.

În perioada 05-18 noiembrie 2019, reprezentanții Guvernului Republicii

Moldova au comunicat public, că rezultatele activității Comisiei de preselecție a

candidaților la funcția de Procuror General au fost anulate, urmând a fi modificată

1

legislația întru crearea unui nou mecanism de preselecție a candidaților la această

funcție.

A indicat că în pofida acestor declarații și deoarece nu a fost informat despre

soluționarea contestației, la 19 noiembrie 2019, reclamantul Eduard Bulat a sesizat

Autoritatea Națională de Integritate cu privire la încălcarea de către membrii

Comisiei de preselecție a candidaților la funcția de Procuror General a regimului

juridic al conflictelor de interese. Copia sesizării a fost transmisă și Ministrului

Justiției.

Reclamantul a indicat că la 19 noiembrie 2019, din sursele mass-media a aflat,

că rezultatele activității Comisiei de preselecție a candidaților la funcția de Procuror

General nu au fost anulate, iar dosarele celor patru candidați preselectați au fost

transmise de Ministrul Justiției către Consiliul Superior al Procurorilor pentru

inițierea procedurii de selecție a unui candidat.

În aceiași zi, la 19 noiembrie 2019, optând pentru evitarea vicierii procedurii

administrative de selectare a candidatului la funcția de Procuror General, dar și

pentru apărarea dreptului său de participare în mod echitabil și legal la procedurile

administrative, a informat Consiliul Superior al Procurorilor despre contestarea

hotărârii Comisiei de preselecție a candidaților la funcția de Procuror General din

29 octombrie 2019, dar și despre sesizarea Autorității Naționale de Integritate. Prin

aceeași adresare, în conformitate cu prevederile art.81 din Codul administrativ, a

solicitat suspendarea oricăror proceduri administrative de selecție a candidatului la

funcția de Procuror General.

Solicitarea de suspendare nu a fost soluționată în ședința Consiliului Superior

al Procurorilor din 20 noiembrie 2019, autoritatea limitându-se doar la soluția de a

lua act de solicitare și de readresare a acesteia instanței competente - Comisiei pentru

preselecție a candidaților la funcția de Procuror General, instituită în cadrul

Ministerului Justiției. Despre soluția adoptată a fost informat la 21 noiembrie 2019,

prin adresa nr. 5-6d/19-1282.

La 22 noiembrie 2019 reclamantul a contestat această soluție în modul prevăzut

de lege în Curtea de Apel Chișinău, considerând că Comisia de preselecție a

candidaților la funcția de Procuror General este o autoritate publică în sensul art. 7

Codul administrativ, fiind instituită prin act normativ - ordinul Ministrului Justiției

nr. 261 din 17 octombrie 2019, având competența de a acționa în regim de putere

publică în scopul realizării unui interes public.

De asemenea, reclamantul Eduard Bulat consideră că în sensul prevederilor art.

10 din Codul administrativ, hotărârea din 29 octombrie 2019 a Comisiei de

preselecție a candidaților la funcția de Procuror General constituie un act

administrativ individual, care este favorabil pentru candidații selectați și defavorabil

pentru persoanele neselectate, deoarece este o decizie emisă de către o autoritate

publică, pentru a reglementa procedura de preselecție a candidaților la funcția de

Procuror General, cu scopul de a produce nemijlocit efecte juridice, prin admiterea

persoanelor preselectate de a participa la concursul în fața Consiliului Superior al

Procurorilor. Această hotărâre este îndreptată și împotriva persoanelor care au

participat la procedura de preselecție, dar nu au fost selectați în lista, ce urmează a

fi propusă pentru examinare Consiliului Superior al Procurorilor. Pentru această

categorie de subiecți, deși ei nu sunt menționați expres în actul administrativ, are

2

caracter prohibitiv, or le îngrădește accesul la ocuparea unei funcții de demnitate

publică și are impact asupra raporturilor juridice de muncă.

În opinia reclamantului, hotărârea Comisiei de preselecție a candidaților la

funcția de Procuror General din 29 octombrie 2019, nu corespunde cerințelor art. 31

Codul administrativ, art. 17 alin.(8) din Legea nr. 3 din 25 februarie 2016 cu privire

la Procuratură, pct.32 din Regulamentul privind modul de organizare și desfășurare

a preselecției candidaților la funcția de Procuror General, aprobat prin ordinul

Ministrului Justiției nr.249a din 27 septembrie 2019, or hotărârea Comisiei de

preselecție a candidaților la funcția de Procuror General nu este motivată,

neconținând nici o argumentare cu privire la temeiurile de fapt și de drept care au

determinat adoptarea soluției respective, mai ales pentru cea de respingere a

candidaților.

Reclamantul consideră că membrii Comisiei de preselecție a candidaților la

funcția de Procuror General au încălcat mai multe prevederi legale, ceea ce

determină caracterul ilegal, inclusiv ale actelor reale întreprinse de către Comisie, în

special a modului de desfășurare a procedurii de intervievare și selecție a

candidaților.

Reclamantul menționează că în pct.4 din Regulamentul privind modul de

organizare și desfășurare a preselecției candidaților la funcția de Procuror General,

aprobat prin ordinul Ministrului Justiției nr.249a din 27 septembrie 2019, s-au

instituit pentru desfășurarea concursului următoarele principii: competiție deschisă,

alegerea după merit, asigurarea transparenței, tratament egal. Astfel, în calitate de

participant la procesul de preselectare, a constatat nerespectarea de către Comisie a

principiilor menționate, în special, a celor ce se referă la asigurarea transparenței,

imparțialității și a tratamentului egal, principii ce domină procedurile administrative,

stipulate de prevederile art. art. 23, 25 și 32 din Codul administrativ.

Reclamantul a mai susținut că contrar Regulamentului menționat, a fost

încălcat principiul publicității procesului, conform căruia Comisia va publica

informațiile referitoare la modul de desfășurare a preselecției candidaților. În

practică, însă, nu a fost făcută publică modalitatea de punctare a candidaților care au

participat la procedura de preselecție, nu au fost publicate fișele de evaluare ale

candidaților, nu au fost făcute publice regulile de lucru și procedurile de evaluare,

care urmau a fi stabilite, nu a fost făcut public nici punctajul final acordat

candidaților, ceea ce permite planarea, asupra rezultatelor procedurii de selecție, a

suspiciunii de neobiectivitate a modului de desfășurare a acesteia, precum și de

părtinitate a membrilor Comisiei față de anumiți candidați. Tabelele prezentate de

către ex-Ministrul Justiției în cadrul emisiunilor televizate, trezesc dubii referitor la

modul cum au fost întocmite, nu sunt contrasemnate de către membri și nu se

regăsesc pe pagina oficială a Ministerului Justiției.

Vizionarea înregistrărilor video ale interviurilor candidaților, permite de a

constata că concurenții nu au fost tratați în mod egal. Astfel, deși în spațiul public

au fost accesibile mai multe informații cu privire la diverse cazuri care trezesc

suspiciuni asupra integrității candidaților și impun mai multe clarificări asupra

fundamentării bunei lor reputații, acestea au fost puse în discuție în cadrul interviului

doar în privința unor anumiți candidați, inclusiv în privința sa, ceea ce îi permite de

a concluziona despre existența unui tratament discriminatoriu și subiectiv, orientat

în vederea excluderii neîntemeiate din concurs.

3

În același context, consideră că se impune a fi invocată lipsa unor criterii de

selectare clar definite până la declanșarea concursului, ceea ce atribuie soluțiilor

adoptate de către Comisia de preselecție a candidaților la funcția de Procuror General

un grad sporit de subiectivitate și diminuează semnificativ credibilitatea onestității

și corectitudinii membrilor Comisiei la evaluarea candidaților și acordarea

punctajului. Credibilitatea egalității tratamentului selecției candidaților, a fost

compromisă de participarea unor membri ai Comisiei, care ar avea relații

contractuale sau de altă natură cu unii candidați. A indicat pe membrul comisiei

Raisa Botezatu și pe candidatul Vladislav Gribincea. Chiar dacă membrul comisiei,

s-a abținut de la evaluarea candidatului pe motivul conflictului de interese, totuși

suspiciunea de subapreciere intenționată a celorlalți candidați, nu a fost înlăturată.

În conformitate cu prevederile art. 11 din Legea nr. 133 din 17 iunie 2016

privind declararea averii și intereselor personale, în procesul îndeplinirii atribuțiilor

lor de serviciu, subiecții declarării, în speță membrii Comisiei de preselecție, erau

obligați de a respecta principiile generale de evitare a conflictului de interese.

Principiile menționate nu au fost respectate de către Comisia de preselecție, iar

conflictul de interese potențial nu a fost înlăturat, evoluând într-un conflict de

interese real și chiar consumat, deoarece membrul Comisiei aflat într-o asemenea

situație, nu s-a abținut de la evaluarea celorlalți participanți la concurs, în așa mod

creând prin intervențiile sale, suspiciuni de avantajare a unui anumit concurent.

Consideră existente bănuielile rezonabile că membrul Comisiei de preselecție

a încălcat prevederile art. 14 din Legea nr.133 din 17 iunie 2016 privind declararea

averii și intereselor personale și ale art. 14 alin. (2) din Legea integrității nr.82 din

25 mai 2017, care prevăd modul de soluționare a conflictului de interese de către

subiectul declarării, iar președintele Comisiei de preselecție, Olesea Stamate, a

încălcat prevederile art. 13 lit. a) și b) din Legea nr.133 din 17 iunie 2016 privind

declararea averii și intereselor personale și ale art. 14 alin. (3) din Legea integrității

nr.82 din 25 mai 2017.

Aceste circumstanțele le-a comunicat la 04 noiembrie 2019 Comisiei de

preselecție, prin depunerea la Ministerul Justiției a unei contestații, însă președintele

acesteia nu a intervenit în modul și cerințele stabilite de legile menționate.

În opinia reclamantului, încălcările identificate permit de a conchide că actul

administrativ emis de către Comisia de preselecție de preselecție a candidaților la

funcția de Procuror General din 29 octombrie 2019, este lovit de nulitate absolută.

Reclamantul a solicitat anularea hotărârii Comisiei de preselecție a candidaților

la funcția de Procuror General din 29 octombrie 2019 și a rezultatelor activității

Comisiei ca fiind ilegale și lovite de nulitate absolută și obligarea Ministerului

Justiției de a institui o nouă Comisie de preselecție a candidaților la funcția de

Procuror General, care va relua etapa de preselecție a candidaților în condițiile

prevăzute de Legea nr.3 din 25 februarie 2016 cu privire la Procuratură.

Prin încheierea din 22 ianuarie 2020 a Judecătoriei Chișinău sediul Râșcani,

Oleg Crîșmaru, Vladislav Gribincea, Veaceslav Soltan și Alexandr Stoianoglo, au

fost atrași în proces în calitate de terți.

La 25 mai 2020, reclamantul Eduard Bulat a formulat și a depus cerere de

concretizare a acțiunii în contenciosul administrativ, prin care a extins pretențiile

față de Consiliul Superior al Procurorilor, concretizând pretenția în obligare

formulată inițial față de Comisia de preselecție, prin obligarea Consiliului Superior

4

al Procurorilor de a anunța și organiza concursul pentru funcția de Procuror General

în conformitate cu prevederile Legii nr. 3 din 25 februarie 2016 cu privire la

Procuratură, care au trecut testul corespunderii Constituției Republicii Moldova.

Cererea a fost formulată în contextul declarării neconstituționalității articolului

11 alineatele (21) și (22), articolului 17 alineatele (2), (3), (5), (6), (7), (8), (9), (91)

și (111) și articolului 58 alineatele (7), (8) și (9) din Legea nr.3 din 25 februarie 2016

cu privire la Procuratură, prin hotărârea Curții Constituționale nr.13 din 21 mai 2020

pentru controlul constituționalității unor prevederi din Legea nr.3 din 25 februarie

2016 cu privire la Procuratură, a Hotărârii Parlamentului nr.101 din 30 iulie 2019

privind înaintarea candidaturii la funcția de Procuror General interimar al Republicii

Moldova și a Decretului Președintelui Republicii Moldova nr.1232-VIII din 31 iulie

2019 privind desemnarea domnului Dumitru Robu în funcția de Procuror General

interimar.

Prin încheierea protocolară din 29 mai 2020 a Judecătoriei Chișinău, sediul

Râșcani, cererea enunțată a fost restituită, fiind calificată ca cerere de modificare a

obiectului acțiunii depusă inadmisibil la faza dezbaterilor judiciare (pledoarii) și

care, în sensul art. 60 Codul de procedură civilă, reprezintă o nouă acțiune care

trebuie exercitată separat în ordine generală.

Prin hotărârea din 29 mai 2020 a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani, cererea

de chemare în judecată înaintată de Eduard Bulat împotriva Ministerului Justiției,

Comisiei pentru preselecția candidaților la funcția de Procuror General, terți Oleg

Crîșmaru, Vladislav Gribincea, Veaceslav Soltan și Alexandr Stoianoglo cu privire

anularea hotărârii Comisiei pentru preselecția candidaților la funcția de Procuror

General din 29 octombrie 2019 și obligarea instituirii unei noi comisii de preselecție

a candidaților la funcția de Procuror General, a fost respinsă.

La 01 iunie 2020, în interiorul termenului de atac instituit de art. 232 alin. (1)

Cod administrativ, Eduard Bulat a depus apel împotriva hotărârii din 29 mai 2020 a

Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani.

La 03 august 2020 Eduard Bulat a prezentat motivarea apelului (f.d.180 vol. I).

La 10 iulie 2020, apelantului Eduard, prin intermediul poștei electronice, i-a

fost notificată hotărârea motivată a primei instanțe (f.d. 176 vol. I).

Astfel, Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios

administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție menționează că instanța de apel just a considerat ca fiind depus

în termen apelul depus de Eduard Bulat.

Prin decizia din 24 februarie 2021 a Curții de Apel Chișinău a fost admis apelul

depus de Eduard Bulat, a fost casată hotărârea din 29 mai 2020 a Judecătoriei

Chișinău, sediul Râșcani și a fost emisă o nouă decizie, prin care acțiunea depusă

de Eduard Bulat împotriva Ministerului Justiției, Comisiei pentru preselecția

candidaților la funcția de Procuror General, terți Oleg Crîșmaru, Vladislav

Gribincea, Veaceslav Soltan și Alexandr Stoianoglo cu privire anularea hotărârii

Comisiei pentru preselecția candidaților la funcția de Procuror General din 29

octombrie 2019 și obligarea instituirii unei noi comisii de preselecție a candidaților

la funcția de Procuror General, a fost declarată inadmisibilă.

În susținerea soluției, instanța de apel a indicat că Eduard Bulat a contestat o

operațiune administrativă întreprinsă în cadrul procedurii administrative complexe

de selectare și propunere pentru numire în funcție a candidatului la funcția de

5

Procuror General, și anume, a contestat procedura de preselecție a candidaților

înaintați Consiliului Superior al Procuraturii, propuși pentru a fi selectați la funcția

de Procuror General.

Instanța de apel a menționat că, odată cu intrarea în vigoare a noilor dispoziții

ale Legii cu privire la Procuratură, au fost stabilite câteva etape distincte, ce urmează

a fi realizate pentru selectarea și numirea în funcție a noului Procuror General.

Legea nominalizată, în art. 17 prevede detaliat și exhaustiv procedura, ce

urmează a fi respectată de către Ministerul Justiției și Consiliul Superior al

Procurorilor, atunci când se demarează concursul public cu privire la desemnarea

Procurorului General și anume: procedura de preselecție, care se realizează de

Ministerul Justiției, procedura selecției candidatului la funcția de Procuror General,

care se realizează de către Consiliul Superior al Procurorilor și procedura de

oficializare a numirii Procurorului General, care se realizează de către Președintele

Republicii Moldova, prin decret prezidențial.

Aceste etape distincte de selectare și numire a Procurorului General, reprezintă

în sine o procedură administrativă, în sensul descris de norma art. 6 Cod

administrativ, care statuează că, procedura administrativă este activitatea

autorităților publice cu efect în exterior, îndreptată spre examinarea condițiilor,

pregătirea și emiterea unui act administrativ individual, spre examinarea condițiilor,

pregătirea și încheierea unui contract administrativ sau examinarea condițiilor,

pregătirea și întreprinderea unei măsuri strict de autoritate publică. Emiterea unui

act administrativ individual, încheierea unui contract administrativ sau

întreprinderea unei măsuri strict de autoritate publică sînt părți ale procedurii

administrative.

Curtea de Apel a reiterat că în cazul în care, o anumită persoană își manifestă

dezacordul cu rezultatele activității administrative, sau a procedurii administrative,

aceasta este în drept să-și apere drepturile sale prin intentarea unei acțiuni în

contencios administrativ.

În caz de contestare a rezultatelor procedurii administrative, pe calea intentării

acțiunii în contencios administrativ, persoana lezată într-un drept al său, urmează să

înainteze o acțiune prin care să conteste fie rezultatul final al activității

administrative, fie anumite părți ale procedurii administrative cumulativ cu

rezultatul final.

Curtea de Apel a subliniat că, din sensul art. 17 al Legii nr. 3 din 25 februarie

2016 cu privire la Procuratură, în redacția legii în vigoare la data desfășurării

concursului pentru funcția de Procuror General, rezultă caracterul public al

concursului de selectare a candidatului la funcția de Procuror General, unic, dar

constituit din mai multe etape și cu implicarea mai multor autorități.

Astfel, în sensul art. 6 din Codul administrativ, acest concurs unic, reprezintă o

procedură administrativă unică, dar complexă, constituită din etapele sale, care în

sensul art. 15 Codul administrativ, reprezintă operațiuni administrative și care

culminează cu emiterea actului administrativ individual - Hotărârea Consiliului

Superior al Procurorilor nr. 1-129/2019 din 28 noiembrie 2019 și actul administrativ

individual formal de oficializare - Decretul Președintelui Republicii Moldova nr.

1334 din 29 noiembrie 2019.

6

Instanța de apel a menționat că în speță, Eduard Bulat a contestat doar o parte

a activității și procedurii administrative, și anume, Hotărârea Comisiei de preselecție

a candidaților la funcția de Procuror General din 29 octombrie 2019.

Corespunzător, ținând cont de situația de fapt din speță, coroborată la cadrul

normativ citat supra, instanța de apel a conchis că, acțiunea lui Eduard Bulat este

inadmisibilă. Or, în sensul art. 15 Codul administrativ, operațiunile administrative,

după cum este și etapa de preselecție, (ceea ce se contestă în această cauză), nu pot

constitui obiect al acțiunii în contencios administrativ distincte, acestea urmând a fi

contestate doar odată cu actul administrativ individual defavorabil, la caz Hotărârea

Consiliului Superior al Procurorilor sau Decretul Președintelui Republicii Moldova.

În opinia instanței de apel, prevederile art. 15 alin. (2) din Codul administrativ,

nu sunt incidente la caz, or operațiunea de preselecție nu se încadrează în semantica

actelor executorii (a face, a da, a obliga) și nu se îndreaptă împotriva terților, Eduard

Bulat fiind participant la procedura administrativă și nu terț.

Prin urmare, instanța de apel a stabilit că acțiunea este inadmisibilă, prin

prisma art. 207 alin. (2) lit. e) Codul administrativ, or, încălcarea revendicată, nu

derivă din activitatea administrativă.

Astfel, în condițiile în care acțiunea în contencios administrativ înaintată de

Eduard Bulat, nu întrunește condițiile procedurale pentru a fi apreciată ca fiind

admisibilă, instanța de apel nu a purces la examinarea și soluționarea fondului cauzei

de contencios administrativ la acțiunea acestuia, deoarece chestiunile de procedură

preced fondul acțiunii în contenciosul administrativ.

La 20 martie 2021, Eduard Bulat, prin intermediul poștei electronice, a depus

recurs împotriva deciziei din 24 februarie 2021 a Curții de Apel Chișinău, solicitând

casarea acesteia și a hotărârii primei instanțe și emiterea unei noi decizii de admitere

a acțiunii.

La 26 mai 2021, Eduard Bulat a prezentat motivarea recursului.

În susținerea recursului, recurentul Eduard Bulat a invocat interpretarea eronată

a normelor de drept material și procedural, iar concluziile instanței de apel expuse

în decizie sunt în contradicție cu circumstanțele cauzei.

În acest sens, a menționat că Comisia de preselecție a candidaților la funcția de

Procuror General, este o autoritate publică, în conformitate cu cerințele art. 7 din

Codul administrativ. Aceasta corespunde cerințelor de structură organizatorică

instituită prin lege sau printr-un alt act administrativ, care acționează în regim de

putere publică, în scopul realizării unui interes public, fiind o entitate publică,

crearea, componența și modul de funcționare a căreia sunt reglementate prin legea

organică a Procuraturii.

A mai indicat că, hotărârea Comisiei de preselecție a candidaților la funcția de

Procuror General din 29 octombrie 2019 este un act administrativ individual, cu

efect dublu (favorabil și defavorabil) și are caracter executoriu. În opinia

recurentului, hotărârea menționată întrunește condițiile unui act administrativ,

emanând de la o autoritate publică, reprezentând o măsură oficială întreprinsă de o

autoritate publică pentru reglementarea unui caz individual în domeniul dreptului

public, cu scopul de a produce nemijlocit efecte juridice, prin selectarea candidaților

la funcția de Procuror General și înaintarea listei candidaților Consiliului Superior

al Procurorilor.

7

În acest context, a indicat că în speță instanța de apel eronat a aplicat prevederile

art. 15 alin. (1) și (2) din Codul administrativ, deoarece hotărârea Comisiei de

preselecție a candidaților la funcția de Procuror General din 29 octombrie 2019 este

un act administrativ, dar nu o operațiune administrativă, adică o manifestare de

voință sau activitate a autorității publice care nu produce efecte juridice.

A specificat că, conform pct. 34 din Regulamentul privind modul de organizare,

desfășurare și evaluare a rezultatelor selecției candidatului la funcția de Procuror

General, aprobat prin Hotărârea Consiliului Superior al Procurorilor nr. 1-122/2019

din 19 noiembrie 2019, la încheierea procedurii administrative Consiliul Superior al

Procurorilor emite un act administrativ individual, adoptând hotărâre motivată prin

care nominalizează candidatul care a acumulat cel mai mare punctaj al rezultatului

final în baza fișelor de evaluare, pe care îl propune Președintelui Republicii Moldova

pentru numirea în funcția de Procuror General.

Astfel, în opinia recurentului, instanța de apel, întru argumentarea soluției sale,

eronat a invocat prevederile art. 207 alin. (2) lit. e) din Codul administrativ,

susținând precum că în speță reclamantul nu poate revendica încălcarea, prin

activitatea administrativă, a unui drept în sensul art. 17 din Codul administrativ,

deoarece consideră că procedura de preselecție a candidaților la funcția de Procuror

General este o activitate administrativă distinctă, iar actul administrativ emis de către

această autoritate administrativă produce efecte juridice asupra drepturilor

participanților la procedura de preselecție.

În circumstanțele enunțate, recurentul consideră că în conformitate cu

prevederile art. 20 din Codul administrativ, în calitate de participant la procedura de

preselecție a candidaților la funcția de Procuror General își poate revendica printr-o

acțiune în contencios administrativ drepturile pretinse a fi încălcate, contestând

actele administrative emise de către Comisia de preselecție, distinct de actele

administrative emise de către alte autorități publice, care au realizat activități de

selectare și de oficializare a candidatului la funcția respectivă.

Curtea Supremă de Justiție a expediat în adresa intimaților și terților copia

recursului depus de Eduard Bulat cu mențiunea depunerii referinței. Însă, aceștia nu

și-au valorificat dreptul procedural respectiv și nu au depus referințe.

În conformitate cu art. 244 alin.(1) Cod administrativ, hotărârile curții de apel

ca instanța de fond, precum și deciziile instanței de apel pot fi contestate cu recurs.

În conformitate cu art. 245 alin. (1) și (2) Cod administrativ, recursul se depune

la instanța de apel în termen de 30 de zile de la notificarea deciziei instanței de apel,

dacă legea nu stabilește un termen mai mic. Motivarea recursului se prezintă Curții

Supreme de Justiție în termen de 30 de zile de la notificarea deciziei instanței de

apel. Dacă se depune împreună cu cererea de recurs, motivarea recursului se depune

la instanța de apel.

Curtea de Apel Chișinău a pronunțat decizia contestată la data de 24 februarie

2021.

Conform avizului de recepție a scrisorii recomandate, anexat la materialele

cauzei, decizia instanței de apel i-a fost notificată recurentului Eduard Bulat la data

de 04 mai 2021 (f.d. 40 vol. II). Prin urmare, recursul depus de Eduard Bulat la data

de 26 mai 2021, este în termen.

Examinând temeiurile invocate în recursul depus de Eduard Bulat în raport cu

materialele cauzei, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios

8

administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție îl consideră inadmisibil.

În motivarea concluziei enunțate se rețin următoarele argumente.

În conformitate cu art. 246 alin. (1) Cod administrativ, Curtea Supremă de

Justiție examinează din oficiu admisibilitatea cererii de recurs. Dacă este

inadmisibil, recursul se declară ca atare printr-o încheiere, iar în acord cu alin. (2)

din art. 246 Cod administrativ, recursul se declară inadmisibil în special în cazurile

enumerate la literele a)-f). Din analiza acestor prevederi, rezultă că

admisibilitatea/inadmisibilitatea recursului, în special, nu se limitează doar la

temeiurile menționate ci urmează să însușească în condițiile Codului administrativ

exercitarea efectivă a unui control de legalitate, veritabil bazat pe temeiuri

concludente și serioase.

Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ

al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de

Justiție reține cu valoare de principiu jurisprudențial, că sintagma „în special” denotă

caracterul neexhaustiv al temeiurilor de inadmisibilitate și în același timp oferă un

drept exclusiv al instanței de recurs de a filtra cererile de recurs care nu prezintă o

motivare suficient de serioasă și care pe cale de consecință nu pot însuși un eventual

succes rezultat din examinarea cererii în completul de 5 judecători.

În această ordine de idei, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în

contencios administrativ reține că, Codul administrativ dezvoltă nu doar caracterul

nedevolutiv al recursului dar și cerința de seriozitate a cererii din perspectiva

invocării unor veritabile și esențiale încălcări de drept procedural și material capabile

să răstoarne deciziile instanței de apel contestate sau, după caz, hotărârile Curții de

Apel ca primă instanță într-o eventuală examinare în fond și invocare ex officio a

erorilor de drept.

Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ

notează că pentru a trece testul de admisibilitate, cererea de recurs trebuie să conțină

o motivare convingătoare și întemeiată în condițiile nominalizate mai sus. Acest

argument rezultă și din particularitățile de formă ale reglementării recursului în

Codul administrativ și anume din sintagma „motivarea recursului” de la art. 245

alin.(2) din Codul administrativ. În consecutivitate, motivarea cererii de recurs în

circumstanțele expuse se referă la formalitățile pe care trebuie să le întrunească

cererea în vederea rezistării testului și filtrului de admisibilitate.

De asemenea, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios

administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție accentuează că admisibilitatea recursului trebuie privită și în

contextul rolului și funcției legale a instanței judecătorești supreme care constă, în

special în asigurarea și interpretarea uniformă a legilor la examinarea cauzelor de

contencios administrativ. Astfel, motivarea oricărei cereri de recurs trebuie să țină

cont pentru a trece filtrul de admisibilitate și a avea succes, de aceste însușiri de

ordin legal fundamental.

În acest sens, CtEDO în jurisprudența sa constantă statuează că dreptul de acces

la instanțe nu este absolut. Există limitări implicit admise [Golder împotriva

Regatului Unit, pct. 38; Stanev împotriva Bulgariei (MC), pct. 230]. Acesta este în

special cazul condițiilor de admisibilitate a unui recurs, întrucât prin însăși natura sa

necesită o reglementare din partea statului, care se bucură în această privință de o

9

anumită marjă de apreciere (Luordo împotriva Italiei, pct. 85). Condițiile de

admisibilitate ale unui recurs pot fi mai stricte decât pentru un apel (Levages

Prestations Services împotriva Franței, pct. 45). Curtea a mai reiterat că modul de

aplicare a articolului 6 procedurilor în fața instanțelor ierarhic superioare depinde de

caracteristicile speciale ale procedurilor respective, urmând de ținut cont de

totalitatea procedurilor în sistemul de drept național și de rolul instanțelor ierarhic

superioare în acest sistem. (Botten v. Norway, hotărâre din 19 februarie 1996,

Reports 1996-1, p. 141, § 39). La fel, conform jurisprudenței CtEDO, procedurile cu

privire la admisibilitatea căii de atac și procedurile care implică doar chestiuni de

drept și nu chestiuni de fapt, pot fi conforme cu cerințele articolului 6 § 1 (a se vedea

Helmers c. Suediei 9 octombrie 1991, § 31, Seria A, nr. 212-A).

În circumstanțele menționate, completul specializat pentru examinarea

acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a declara

inadmisibil recursul depus de Eduard Bulat.

În conformitate cu art. 230 și art. 246 din Codul administrativ, completul

specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului

civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție

d i s p u n e:

Recursul depus de Eduard Bulat se declară inadmisibil.

Încheierea este irevocabilă.

Președintele completului,

judecătorul Maria Ghervas

judecătorii Victor Burduh

Nina Vascan

10