3ra-346/20 — cu privire la contestarea actului administrativ

3ra-346/20 — cu privire la contestarea actului administrativ (Curtea Supremă de Justiție, 2020)

Dosarul nr.3ra-346/20

Prima instanță: Curtea de Apel Chișinău – V. Mihaila, V. Sîrbu, A. Minciuna

DECIZIE

25 martie 2020 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

lărgit al Curții Supreme de Justiție,

în componența:

Președintele ședinței, judecătorul Tamara Chișca - Doneva

judecătorii Nina Vascan

Victor Burduh

Nicolae Craiu

Maria Ghervas

judecând recursurile declarate de către Consiliul Superior al Procurorilor,

Alexandru Nichita și Eduard Bulat,

în cauza de contencios administrativ la cererea de chemare în judecată depusă de

către Iurii Garaba și Igor Popa împotriva Consiliului Superior al Procurorilor, persoane

terțe Alexandru Nichita, Eduard Bulat și Mircea Roșioru cu privire la contestarea

actului administrativ,

împotriva hotărârii din data de 09 decembrie 2019 a Curții de Apel Chișinău, prin

care s-a admis acțiunea înaintată de către Iurii Garaba și Igor Popa,

constată:

La 09 septembrie 2019 Iurii Garaba și Igor Popa au depus cerere de chemare în

judecată, în procedura contenciosului administrativ, împotriva Consiliului Superior al

Procurorilor, persoane terțe Alexandru Nichita, Eduard Bulat și Mircea Roșioru, prin

care au solicitat anularea hotărârii Consiliului Superior al Procurorilor nr. 1-80/19 din

09 august 2019 privind eliberarea acordului scris pentru numirea în funcție de adjuncți

ai Procurorului General interimar, pe procurorii Mircea Roșioru, Alexandru Nichita și

Eduard Bulat.

În motivarea cererii de chemare în judecată Iurii Garaba și Igor Popa au indicat

că prin ordinele Procurorului General din 09 martie 2017 au fost numiți în funcția de

adjuncți ai Procurorului General, pe mandatul lui Eduard Harunjen.

La 11 iulie 2019 Eduard Harunjen, în baza cererii personale, a demisionat din

funcția de Procuror General, ulterior, prin Decretul Președintelui Republicii Moldova,

din 31 iulie 2019, în funcția de Procuror General interimar a fost numit Dumitru Robu.

Conform art. 11, alin. (22) din Legea nr.3 din 25 februarie 2016 mandatul

Procurorului General interimar durează până la numirea, urmare a concursului, a

Procurorului General prin decretul Președintelui Republicii Moldova, deci, un interval

de timp limitat.

1

Prin hotărârea Consiliului Superior al Procurorilor nr. 1-80/19 din 09 august 2019

(publicata la data de 30 august 2019, pe pagina web oficială a Procuraturii Generale,

www.procuratura.md) în baza demersului Procurorului General a fost eliberat acordul

scris pentru numirea în funcție de adjuncți ai Procurorului General interimar, pe

procurorii Mircea Roșioru, Alexandru Nichita și Eduard Bulat.

Conform prevederilor art. 18, alin. (3) din Legea nr. 3 din 25 februarie 2016 cu

privire la Procuratură, acordul scris al Consiliului Superior al Procurorilor este o

condiție obligatorie pentru numirea unui procuror în funcția de adjunct al Procurorului

General.

Iurii Garaba și Igor Popa au mai menționat că potrivit prevederilor 18, alin. (4)

din Legea nr. 3 din 25 februarie 2016 mandatul adjuncților Procurorului General se

încheie odată cu mandatul Procurorului General, însă aceștia continuă să-și exercite

atribuțiile până la numirea adjuncților noului Procuror General.

În opinia reclamanților prevederile legale menționate sunt foarte clare, stabilind

cu certitudine și fără echivoc, că situația legală de solicitare și eliberare a acordului

pentru numirea unui procuror în funcția de adjunct al Procurorului General, apare doar

cu obligativitatea existenței și cumulării următoarelor condiții :

- încetarea mandatului Procurorului General precedent;

- numirea unui nou Procuror General, în conformitate cu prevederile art. 125 din

Constituția Republicii Moldova și art. 17, din Legea nr. 3 din 25 februarie 2016 cu

privire la Procuratură;

- solicitarea de către noul Procuror General a eliberării de către Consiliul Superior

al Procurorilor, a acordului numirii adjuncților Procurorului General, pe mandatul

Procurorului General nou - numit.

Astfel, prin adoptarea hotărârii Consiliului Superior al Procurorilor nr. 1-80/19

din 09 august 2019 privind eliberarea acordului scris pentru numirea adjuncților

Procurorului General interimar, au fost încălcate normele legale prevăzute de art. 125

din Constituția Republicii Moldova și de art. 18 din Legea nr. 3 din 25 februarie 2016

cu privire la Procuratură, dat fiind faptul că în pofida oricăror interpretări, discutabile,

de fapt, pe anumite aspecte, despre egalarea atribuțiilor Procurorului General interimar

cu cele ale Procurorului General, textul legii prevede expres, clar și concret, că

adjuncții Procurorului General continuă să-și exercite atribuțiile până la numirea

adjuncților noului Procuror General, sintagma noul Procuror General nefiind posibil

de interpretat, noul Procuror General fiind doar cel ales prin concurs, după demisia

vechiului Procuror General și, nicidecum, Procurorul General interimar.

Mai mult, aceste prevederi se includ și în logica lucrurilor, deoarece exercitarea

interimatului funcției de Procuror General este temporară, el neavând un mandat de

Procuror General, urmând să asigure funcționalitatea instituției pentru un termen scurt,

până la alegerea, urmare a unui concurs, a noului Procuror General, fiind asistat de

către adjuncții vechiului Procuror General, ca deținători ai memoriei instituționale.

Iurii Garaba și Igor Popa au remarcat că atât în demersul Procurorului General

interimar cât și în hotărârea contestată a Consiliului Superior al Procurorilor se face

trimitere la decizia Curții Constituționale nr. 87 din 22 noiembrie 2016, mai exact, la o

frază din partea descriptivă a acestei decizii (pct. 20) - interimatul preia de drept

plenitudinea competențelor titularului, ca fiind justificarea dreptului Procurorului

General interimar de a numi persoanele în funcții de procuror.

Atât Procurorul General interimar, cât și Consiliul Superior al Procurorilor au

omis faptul existenței cel puțin a unei norme legale concurente și anume - art. 18, alin.

2

(3) din Legea cu privire la Procuratură, care reglementează expres care este durata

mandatului adjunctului Procurorului General și că dreptul Procurorului General

interimar de a numi o persoană în funcție, cum a fost indicat și mai sus, poate fi privit

doar sub aspectul posibilității de a asigura funcționarea unei subdiviziuni, prin numirea

unei persoane pe o funcție vacantă, deci, liberă, care nu este ocupată de o altă persoană.

Mai mult, la emiterea hotărârii Consiliului Superior al Procurorilor a fost luată la

bază decizia Curții Constituționale nr. 87 din 22 noiembrie 2016, fără a se ține cont și

de alte circumstanțe foarte importante, și anume :

- decizia respectivă a înaltei Curți este una de respingere a sesizării, ca fiind

inadmisibilă, fără a statua o concluzie pe fond în dispozitiv, iar pretinsa normă cu care

se operează, este doar o frază din partea descriptivă, or, este un adevăr absolut

recunoscut că generează efecte doar partea dispozitivă/rezolutivă a actului juridic;

- în decizia indicată a Curții Constituționale au fost analizate prevederile legale

legate de interimat, în vigoare la data de 22 noiembrie 2016 și doar sub aspectul

interimatului exercitat de către adjunctul Procurorului General, respectiv, ea nu poate

avea efect asupra unei situații post-factum, asupra unei norme legale adoptate și intrate

în vigoare în anul 2019 ( alin. 2/2 art. 11 din Legea cu privire la Procuratură) și cu

referire la o altă persoană, decât adjunctul Procurorului General, care a preluat

interimatul funcției de Procuror General.

Astfel, decizia Curții Constituționale nu este aplicabilă în speță, nu se referă la

situația actualului Procuror General interimar, deoarece, acesta este un alt caz, distinct

de cel expus în decizie. Curtea Constituțională nu a analizat, nu a dat apreciere și nu s-

a expus pe norma legală intrată în vigoare în anul 2019, trimiterea la aceasta decizie în

cazul respectiv fiind voluntară și arbitrară.

De asemenea, reclamanții au mai accentuat că prin hotărârea Consiliului Superior

al Procurorilor nr. 1-80 din 09 august 2019 a fost exprimat acordul pentru numirea

persoanelor nominalizate în funcția de adjuncți ai Procurorului General interimar - o

funcție inexistentă, care nu este prevăzută de nici un act normativ, nici de acte

departamentale în vigoare.

Prin hotărârea din data de 09 decembrie 2019 a Curții de Apel Chișinău s-a admis

cererea de chemare în judecată înaintată de către Iurii Garaba și Igor Popa, s-a anulat

hotărârea Consiliului Superior al Procurorilor nr. 1-80 din 09 august 2019. (f.d. 90, 91-

94)

Împotriva hotărârii Curții de Apel Chișinău din data de 09 decembrie 2019 a depus

recurs Consiliul Superior al Procurorilor, prin care a solicitat admiterea recursului,

casarea hotărârii contestate cu remiterea cauzei la rejudecare.

În motivarea recursului Consiliul Superior al Procurorilor a indicat că instanța de

judecată a aplicat eronat normele de drept material și procedural. În acest sens, instanța

de judecată a interpretat eronat art. 11, alin.(2-22) și art. 18, alin. (l) din Legea nr.3 din

25 februarie 2016 cu privire la Procuratură.

Recurentul a indicat că prin hotărârea nr. 1-80/19 din 09 august 2019 Consiliul

Superior al Procurorilor și-a exprimat acordul scris privind numirea în funcție de

adjuncți ai Procurorului General interimar a procurorilor Mircea Roșioru, Alexandru

Nichita și Eduard Bulat, susținând că Procurorul General interimar exercită mandatul

său până la numirea Procurorului General, iar din sensul art. 11, alin.(22) din Legea

nr.3 din 25 februarie 2016 nu rezultă că au fost instituite careva limitări ale atribuțiilor

Procurorului General interimar comparativ cu funcțiile titularului, astfel, încât

3

persoana desemnată a preluat toate atribuțiile Procurorului General, inclusiv numirea

adjuncților săi, cu acordul scris al Consiliului Superior al Procurorilor.

Totodată, Consiliul a apreciat echivalența funcției Procurorului General interimar

cu cea de Procuror General reieșind și din constatarea Curții Constituționale în decizia

nr. 87 din 22 noiembrie 2016 de inadmisibilitate a sesizării nr.135b/2016 precum că

legiuitorul, atât în legea veche, cât și în legea nouă, a stabilit expres că interimarul preia

de drept plenitudinea competențelor titularului.

Recurentul a mai indicat că Consiliul, exercitând dreptul discreționar de a-și

exprima acordul pentru numirea adjuncților Procurorului General interimar, a ținut

cont de argumentele acestuia privind necesitatea de a asigura funcționalitatea instituției

Procuraturii.

În opinia Consiliului Superior al Procurorilor, normele de drept ce reglementează

obiectul litigiului confirmă legitimitatea acțiunii privind exprimarea acordul scris

pentru numirea în funcții de adjuncți ai Procurorului General interimar, iar hotărârea

nr.1-80/19 din 09 august 2019, ca act administrativ, este emisă legal, potrivit

competenței, cu respectarea limitelor legate de dreptul discreționar.

Recurentul, criticând soluția adoptată de instanța de fond, a indicat la

contradicțiile concluziilor instanței expuse: pe de o parte a respins unele constatări din

jurisprudența Curții Constituționale ce vizează echivalența funcției de interimar cu cea

de titular al funcției de Procuror General, pe de altă parte a reținut că potrivit art.18

alin.(4) din Legea nr.3 din 25 februarie 2016 mandatul adjuncților Procurorului

General se încheie odată cu mandatul Procurorului General, însă aceștia continuă să-și

exercite atribuțiile până la numirea adjuncților noului Procuror General. În viziunea

recurentului această normă nu este aplicabilă în speță, deoarece legiuitorul a instituit-

o pentru cazul în care Procurorul General își exercita deplin mandatul constituțional de

7 ani, la caz, Procurorul General a fost eliberat din funcție înainte de expirarea

mandatului, de către Președintele Republicii Moldova, în baza cererii de demisie.

Cu referire la încălcarea normelor de drept procedural, Consiliul Superior al

Procurorilor a menționat că instanța de judecată nu a atras din oficiu Procurorul

General, ori decizia de numire a adjuncților aparține exclusiv acestuia.

Nefiind de acord cu hotărârea instanței de fond, au depus recursuri Alexandru

Nichita și Eduard Bulat, prin care au solicitat admiterea recursurilor, casarea hotărârii

contestate cu remiterea cauzei la rejudecare.

În motivarea recursurilor, atât Alexandru Nichita, cât și Eduard Bulat au indicat

că instanța de fond a interpretat eronat legea și a încălcat normele de drept procedural.

Alexandru Nichita și Eduard Bulat au menționat că instanța judecătorească în mod

eronat a constatat limitările Procurorului General interimar de a exercita integral

atribuțiile stipulate prin lege pentru titularul funcției de Procuror General. Afirmația,

precum că „numirea unor noi adjuncți ai Procurorului General reprezintă o modificare

structurală în instituția condusă temporar”, nu are nici un suport legal, ba mai mult

contravine prevederilor legale, deoarece numirea unor persoane în funcție se referă la

mișcarea de personal al entității publice și nu la modificarea structurii acesteia. Mai

mult, prevederile Legii cu privire la Procuratură nu limitează nici sub o formă aria

atribuțiilor care pot fi exercitate de către Procurorul General interimar, iar argumentele

invocate supra, preluate din constatările Curții Constituționale, confirmă că lista

atribuțiilor, care îi revin persoanei ce exercită interimatul funcției de Procuror General

este echivalentă cu cea prevăzută pentru titularul funcției de Procuror General, fără

careva excepții.

4

De asemenea, însăși instanța de fond în argumentarea soluției adoptate s-a

contrazis, afirmând pe de o parte că numirea adjuncților nu este posibilă în cadrul

interimatului, iar pe de o parte recunoaște posibilitatea numirii adjuncților noi, însă

eronat această posibilitate a condiționat-o de existența vacanței funcțiilor respective.

Recurenții au mai menționat că în cadrul examinării acțiunii de contencios

administrativ instanța de judecată a încălcat normele de drept procedural în special

prevederile art. 205, alin. (1) și alin. (2), lit. a) și b) din Codul administrativ, prin

omisiunea atragerii din oficiu în proces a Procuraturii Generale, deși hotărârea instanței

de contencios administrativ intervine direct în drepturile acestei instituții, iar anularea

actului administrativ contestat ar servi ca temei pentru emiterea de către Procurorul

General a altor acte administrative, care au produs efecte juridice.

În întimpinarea recursurilor înaintate de către Consiliul Superior al Procurorilor,

Alexandru Nichita și Eduard Bulat au depus referință Iurii Garaba și Igor Popa, prin

care au solicitat respingerea recursurilor cu menținerea hotărârii din data de 09

decembrie 2019 a Curții de Apel Chișinău, indicând că argumentele invocate de

recurenți în recursuri sunt nefondate.

Cu referire la neatragerea în proces a Procuraturii Generale, Iurii Garaba și Igor

Popa au indicat că această solicitare nu se încadrează în prevederile art. 432 din Codul

de procedură civilă și art. 205 din Codul administrativ.

Mai mult, au remarcat că atât Procurorul General-interimar cât și actualul

Procuror General, au cunoscut despre acțiunea înaintată și nu au solicitat atragerea în

proces în calitate de terț, respectiv, nu au considerat ca hotărârea instanței le poate

afecta drepturile. Procurorul General, fiind membru din oficiu al Consiliului Superior

al Procurorilor, a fost reprezentat, în prezentul proces, de către membrul împuternicit

al Consiliului Superior al Procurorilor Marcel Dimitraș, care este angajat al

Procuraturii Generale, exercitând funcția de șef al secției de profil a Procuraturii

Generale.

Conform art. 245, alin. (1) din Codul administrativ recursul se depune la instanța

de apel în termen de 30 zile de la notificarea deciziei instanței de apel, dacă legea nu

stabilește un termen mai mic. Instanța de apel transmite neîntârziat Curții Supreme de

Justiție recursul împreună cu dosarul judiciar.

Hotărârea Curții de Apel Chișinău ca instanță de fond a fost pronunțată la 09

decembrie 2019.

Alexandru Nichita și Eduard Bulat au depus recurs nemotivat la data de 24

decembrie 2019, Consiliul Superior al Procurorilor a depus recurs nemotivat la 26

decembrie 2019. (f.d. 103-104,106-107,109-110)

Conform art. 245, alin. (2) din Codul administrativ motivarea recursului se

prezintă Curții Supreme de Justiție în termen de 30 de zile de la notificarea deciziei

instanței de apel. Dacă se depune împreună cu cererea de recurs, motivarea recursului

se depune la instanța de apel.

Hotărârea motivată a fost notificată lui Alexandru Nichita și lui Eduard Bulat la

13 ianuarie 2020, Consiliului Superior al Procurorilor la 04 ianuarie 2020. ( f.d.115-

117)

Consiliul Superior al Procurorilor, Alexandru Nichita și Eduard Bulat, în

conformitate cu prevederile art. 245 din Codul administrativ, au depus la Curtea

Supremă de Justiție recursurile motivate la data de 04 februarie 2020 și 07 februarie

2020, în termen.

5

La 04 martie 2020, examinând admisibilitatea recursurilor declarate de către

Consiliul Superior al Procurorilor, Alexandru Nichita și Eduard Bulat, completul

specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil,

comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție le-a numit spre

examinare în fond, în complet de cinci judecători.

Verificând argumentele invocate în recursuri și referință, pe baza materialelor din

dosar, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ

al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de

Justiție a ajuns la concluzia de a le admite și de a casa integral hotărârea din 09

decembrie 2019 a Curții de Apel Chișinău ca instanță de fond cu restituirea cauzei la

rejudecare în instanța de fond, din următoarele considerente.

Conform articolului 247 din Codul administrativ, Curtea Supremă de Justiție

examinează și soluționează recursul fără ședință de judecată.

Articolul 248 din Codul administrativ stipulează la alin. (1), lit. d) că, examinând

recursul, Curtea Supremă de Justiție adoptă decizie prin care casează integral decizia

instanței de apel și restituie cauza instanței de apel dacă, în baza limitelor stabilite de

lege ale examinării recursului, nu poate adopta o soluție finală în acest caz.

Colegiul judiciar consideră necesar să menționeze că nu va formula un răspuns

detaliat pentru fiecare argument al recurenților, ci va analiza doar motivele decisive

pentru soluționarea prezentei cauze (a se vedea cauza García Ruiz vs Spania (Marea

Cameră), 21 ianuarie 1999, parag. 26; Moreira Ferreira vs Portugalia (nr. 2) (Marea

Cameră); 11 iulie 2017, parag. 84).

Pentru început, instanța de recurs recapitulează esența litigiului.

Astfel, pe baza constatărilor instanței ierarhic inferioare și potrivit probelor din

dosar, se observă că prin ordinele Procurorului General din 09 martie 2017, procurorii

Iurii Garaba și Igor Popa au fost numiți în funcția de adjuncți ai Procurorului General,

pe mandatul lui Eduard Harunjen. (f.d.7-8)

La 11 iulie 2019 Eduard Harunjen, în baza cererii personale, a demisionat din

funcția de Procuror General.

Prin Decretul Președintelui Republicii Moldova din 31 iulie 2019 în funcția de

Procuror General interimar a fost numit Dumitru Robu.

La 09 august 2019 Procurorul General interimar Dumitru Robu, prin demersul nr.

28-9d-19-154, a solicitat Consiliului Superior al Procurorilor eliberarea acordului de

numire a procurorilor Mircea Roșioru, Alexandru Nichita și Eduard Bulat în funcție de

adjuncți ai Procurorului General interimar. (f.d. 48-49)

Prin hotărârea Consiliului Superior al Procurorilor nr. 1-80/19 din 09 august

2019, în baza demersului Procurorului General, a fost eliberat acordul scris pentru

numirea în funcție de adjuncți ai Procurorului General interimar a procurorilor Mircea

Roșioru, Alexandru Nichita și Eduard Bulat. (f.d.d 50-51)

Iurii Garaba și Igor Popa, prin cererea de chemare în judecată îndreptată

împotriva Consiliului Superior al Procurorilor, persoane terțe Alexandru Nichita,

Eduard Bulat și Mircea Roșioru au solicitat anularea hotărârii Consiliului Superior al

Procurorilor nr. 1-80/19 din 09 august 2019 privind eliberarea acordului scris pentru

numirea în funcție de adjuncți ai Procurorului General interimar a procurorilor Mircea

Roșioru, Alexandru Nichita și Eduard Bulat, motivând că la caz nu au fost întrunite

condițiile necesare pentru solicitarea și eliberarea acordului scris pentru numirea în

funcție de adjuncți ai Procurorului General, deoarece nu a fost numit un alt Procuror

General în bază de concurs, iar adjuncții Procurorului General continue să-și exercite

6

atribuțiile până la numirea adjuncților noului Procuror General și nicidecum Procuror

General interimar.

Colegiul lărgit amintește că instanța de fond a admis cererea de chemare în

judecată înaintată de către Iurii Garaba și Igor Popa, statuând că Procurorul General

interimar Dumitru Robu, prin demersul înaintat Consiliului Superior al Procurorilor

privind eliberarea acordului scris pentru numirea în funcție de adjuncți ai Procurorului

General interimar, a depășit sfera de atribuții manageriale/administrative acordate prin

legislația în vigoare, ori numirea în funcție de adjuncți ai Procurorului General ține de

modificarea echipei de lucru, iar efectuarea acestui demers ține de atribuțiile

Procurorului General. Mai mult, instanța de judecată a reținut că funcțiile de adjuncți

ai Procurorului General la data înaintării demersului nu erau vacante, prin urmare Iurii

Garaba și Igor Popa, care la acel moment exercitau funcții de adjuncți ai Procurorului

General, au fost ilegal destituiți din funcțiile deținute, fără respectarea procedurii

prevăzute de lege.

Efectuând controlul judiciar al hotărârii din 09 decembrie 2019 a Curții de Apel

Chișinău, instanța de recurs ridică o problemă de drept procedural în ceea ce privește

soluționarea de către instanța de fond a litigiului, care nu a elucidat toate circumstanțele

importante speței și nu a verificat, care este cercul de persoane ale căror drepturi sunt

afectate în speța dedusă judecății.

Astfel, pentru a contura și a înțelege starea de fapt, Colegiul lărgit reține

prevederile art. 79 din Codul administrativ, potrivit cărora dacă prin prevedere legală

este stabilit că întreprinderea unei acțiuni de către autoritatea publică necesită

consimțământul unei alte autorități publice, atunci autoritatea publică competentă va

solicita consimțământul celeilalte autorități publice.

În conformitate cu prevederile art. 18, alin. (1) și (3) din Legea Procuraturii nr. 3

din 25 februarie 2016 candidatul la funcția de adjunct al Procurorului General este

propus de către Procurorul General. Adjuncții Procurorului General sunt numiți în

funcție fără concurs, prin ordinul Procurorului General, cu acordul scris al Consiliului

Superior al Procurorilor.

Prin prisma normelor de drept sus -citate rezultă că adjuncții Procurorului General

sunt numiți prin ordinul Procurorului General, cu acordul scris al Consiliului Superior

al Procurorilor. Totuși, adjuncții Procurorului General sunt titularii funcțiilor din cadrul

Procuraturii Generale, care remunerează și asigură executarea celorlalte drepturi și

obligații.

La acest capitol, instanța de recurs urmează să verifice dacă Curtea de Apel

Chișinău ca instanță de fond a stabilit cercul de participanți al căror drepturi ar putea fi

afectate.

În conformitate cu art. 205, alin. (l) - (3) din Codul administrativ instanța de

judecată poate atrage în proces, din oficiu sau la cerere, persoane ale căror drepturi sunt

afectate de litigiul în cauză.

Dacă un terț participă la raportul juridic litigios în așa fel încât hotărârea instanței

de judecată ar interveni direct în drepturile lui, atunci această persoană terță trebuie

atrasă în proces. Această prevedere se aplică, în special, când:

a) o persoană contestă actul administrativ individual favorabil eliberat unui terț

sau cere constatarea nulității acestuia;

b) o persoană contestă un act administrativ individual defavorabil emis la cererea

unui terț sau cere constatarea nulității acestuia;

7

c) o persoană înaintează acțiune în contencios administrativ pentru obligarea unei

autorități publice să emită un act administrativ individual defavorabil pentru un terț;

d) o persoană înaintează acțiune în contencios administrativ pentru obligarea unei

autorități publice să emită un act administrativ individual favorabil pentru ea și

favorizarea poate fi acordată numai o singură dată sau doar pentru un număr limitat de

persoane.

Dacă o persoană înaintează acțiune în contencios administrativ pentru obligarea

unei autorități publice să emită un act administrativ individual și emiterea acestuia

necesită încuviințarea unei alte autorități publice, atunci ultima este atrasă în proces.

Consiliul Superior al Procurorilor, Alexandru Nichita și Eduard Bulat au susținut

că instanța de judecată a încălcat normele de drept procedural prin neatragerea în proces

a Procurorului General.

Iurii Garaba și Igor Popa prin referința înaintată au susținut că atât Procurorul

General-interimar, cât și actualul Procuror General, au cunoscut despre acțiunea

înaintată și nu au solicitat atragerea în proces în calitate de terț, respectiv, nu au

considerat ca hotărârea instanței le poate afecta drepturile.

Aici, este de menționat că hotărârea Consiliului Superior al Procurorilor nr. 1-

80/19 din 09 august 2019 privind eliberarea acordului scris pentru numirea în funcție

de adjuncți ai Procurorului General interimar a stat la baza emiterii de către Procuratura

Generală a ordinelor privind încetarea mandatelor procurorilor adjuncți Iurii Garaba și

Igor Popa ai Procurorului General și numirea procurorilor Mircea Roșioru, Alexandru

Nichita și Eduard Bulat în funcție de adjuncți ai Procurorului General interimar.

Astfel, Procuratura Generală, reprezentată de Procurorul General a emis acte

administrative în privința lui Igor Popa și Iurii Garaba, ca urmare a eliberării de către

Consiliul Superior al Procurorilor a acordului scris pentru numirea în funcție de

adjuncți ai Procurorului General interimar. Deci, Procuratura Generală urma să fie

atrasă în proces de instanța judecătorească din oficiu, dat fiind faptul că prin admiterea

cererii de chemare în judecată se intervine în drepturile Procuraturii Generale, care ca

urmare a anulării hotărârii Consiliului Superior al Procurorilor nr. 1-80/19 din 09

august 2019 privind eliberarea acordului scris pentru numirea în funcție de adjuncți ai

Procurorului General interimar, ar servi temei de a emite alte acte administrative.

Instanța de recurs reține ca fiind neîntemeiat argumentul lui Iurii Garaba și Igor

Popa referitor la faptul că atât Procurorul General interimar, cât și actualul Procuror

General au cunoscut despre acțiunea înaintată, Procurorul General fiind membru din

oficiu al Consiliului Superior al Procurorilor și fiind reprezentat în prezentul proces de

către membrul împuternicit al Consiliului Superior al Procurorilor, Marcel Dimitraș,

care este angajat al Procuraturii Generale, exercitând funcția de șef al secției de profil

a Procuraturii Generale.

La acest segment este de menționat că în baza procurii nr. 5/2-01d-19-419 din 27

mai 2019 Marcel Dimitraș, are împuterniciri de a reprezenta în instanțele de judecată

interesele Consiliului Superior al Procurorilor, careva împuterniciri de reprezentare a

Procuraturii Generale nu deține, atât cât Procuratura Generală nu are calitate procesuală

în actualul proces.

În contextul celor relatate Colegiul lărgit concluzionează că instanța de fond

prematur a admis cererea de chemare în judecată depusă de către Iurii Garaba și Igor

Popa, deoarece nu a stabilit cercul de persoane al căror drepturi ar putea fi afectate la

soluționarea litigiului și nu a atras în proces Procuratura Generală.

8

Din considerentele menționate și având în vedere faptul că corectarea erorii

instanței de fond la judecarea cauzei în ordine de recurs nu este posibilă, completul

specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil,

comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție ajunge la

concluzia de a admite recursurile declarate de către Consiliul Superior al Procurorilor,

Alexandru Nichita și Eduard Bulat, de a casa hotărârea din 09 decembrie 2019 a Curții

de Apel Chișinău și de a restitui cauza pentru rejudecare la Curtea de Apel Chișinău ca

instanță de fond.

În conformitate cu art. 247, art. 248, alin. (1), lit. d) și alin. (2), art. 258, alin. (3)

din Codul administrativ, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în

contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ

lărgit al Curții Supreme de Justiție

decide:

Se admit recursurile declarate de către Consiliul Superior al Procurorilor,

Alexandru Nichita și Eduard Bulat.

Se casează hotărârea din data de 09 decembrie 2019 a Curții de Apel Chișinău,

emisă în cauza de contencios administrativ la cererea de chemare în judecată depusă

de către Iurii Garaba și Igor Popa împotriva Consiliului Superior al Procurorilor,

persoane terțe Alexandru Nichita, Eduard Bulat și Mircea Roșioru cu privire la

contestarea actului administrativ, cu remiterea cauzei la rejudecare la Curtea de Apel

Chișinău ca instanță de fond, în alt complet de judecată.

Decizia nu se supune niciunei căi de atac.

Președintele ședinței,

judecătorul Tamara Chișca- Doneva

judecătorii Nina Vascan

Victor Burduh

Nicolae Craiu

Maria Ghervas

9