3ra-325/20 — contestarea hotaririi CSM

Dosarul nr.3ra-325/2020 Prima instanță: Curtea de Apel Chișinău (A. Malîi, E. Palanciuc, A. Bostan) Î N C H E I E R E 11 martie 2020 mun.

Chișinău Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție în componența: Președintele completului, judecătorul Maria Ghervas judecătorii Nina Vascan Victor Burduh examinând admisibilitatea recursului declarat de către Procuratura Generală, în cauza de contencios administrativ la cererea de chemare în judecată depusă de Procurorul General al Republicii Moldova, Eduard Harunjen împotriva Consiliului Superior al Magistraturii, intervenient accesoriu Victor Sandu cu privire la contestarea hotărârii Consiliului Superior al Magistraturii nr. 3/1 din 15 ianuarie 2019, împotriva hotărârii din 05 decembrie 2019 a Curții de Apel Chișinău, c o n s t a t ă: La 19 februarie 2019 Procurorul General al Republicii Moldova, Eduard Harunjen a depus la Curtea Supremă de Justiție cererea de chemare în judecată împotriva Consiliului Superior al Magistraturii, intervenient accesoriu Victor Sandu cu privire la contestarea hotărârii Consiliului Superior al Magistraturii nr.3/1 din 15.01.2019 cu privire la contestarea Hotărîrii Plenului Colegiului disciplinar nr.9/8 din 12 octombrie 2018, emise în privința judecătorului Victor Sandu de la Judecătoria Chișinău.

Prin încheierea din 05 aprilie 2019 Curții Supreme de Justiție cauza de contencios administrativ la cererea de chemare în judecată depusă de către Procurorul General al Republicii Moldova, Eduard Harunjen împotriva Consiliului Superior al Magistraturii, intervenient accesoriu Victor Sandu cu privire la contestarea hotărârii Consiliului Superior al Magistraturii nr.3/1 din 15.01.2019, a fost transmisă pentru examinare conform competenței Curții de Apel Chișinău. Prin hotărârea din 05 decembrie 2019 a Curții de Apel Chișinău, a fost respinsă cererea de chemare în judecată depusă de Procurorul General al Republicii Moldova, Eduard Harunjen împotriva Consiliului Superior al Magistraturii, intervenient accesoriu Victor Sandu cu privire la contestarea hotărârii Consiliului 1 Superior al Magistraturii nr. 3/1 din 15 ianuarie 2019, ca fiind neîntemeiată (f.d.

233-247, vol.I). Pentru a concluziona astfel, Colegiul verificând legalitatea actului administrativ contestat și analizând argumentele invocate întru susținerea opiniei privind anularea hotărârii, a reținut că, în speță, hotărârea Consiliului Superior al Magistraturii nr.3/1 din 15.01.2019 cu privire la examinarea contestației depuse de Procurorul General împotriva hotărârii Plenului Colegiului disciplinar nr.9/8 din 12 octombrie 2018, a fost emisă cu respectarea legislației în vigoare, competenței și procedurii. La fel, Completul judiciar a respins ca neîntemeiat argumentul reclamantului precum că, judecătorul prin acțiunile sale și anume comunicarea interzisă cu procurorul, participant la examinarea cauzei, expunându-și anticipat asupra unui demers al procurorului privind prelungirea termenului arestării preventive, încălcând astfel secretul deliberării, a admis abatere disciplinară.

La acest capitol, instanța a reținut că, înainte de a sancționa judecătorul pentru comiterea abaterii disciplinare este necesar de stabilit faptul dacă abaterea disciplinară este prevăzută de lege, dacă sunt întrunite elementele constitutive ale acesteia, respectiv latura obiectivă și subiectivă, iar în lipsa unuia dintre aceste elemente abaterea disciplinară nu există și respectiv nu poate fi angajată răspunderea disciplinară a judecătorului.

Completul judiciar i-a dat o apreciere critică argumentului reclamantului precum că, judecătorul prin comunicarea cu procurorul în cazul dat a admis abatere disciplinară, deoarece se combate prin faptul stabilit prin hotărârea contestată că, la 11 aprilie 2018 procurorul mun.Chișinău, Plugaru V. a fost telefonat de grefierul judecătorului, informîndu-l despre necesitatea prezentării, iar la prezentare i s-a comunicat despre exsitența copiei scrisorii nr.819 m/i din 30.03.2018 parvenită de la Consiliul Superior al Magistraturii, precum și existența hotărîrii nr.184 din 14.03.2018 Comisiei drepturile omului și relațiile interetnice a Parlamentului Republicii Moldova privind audierile publice pe marginea subiectului „Respectarea demnității și integrității ființei umane în domeniul ocrotirii sănătății.

Garantarea accesibilității și echității în ceea ce privește accesul la serviciile medicale sau drepturile individuale”, care s-a regăsit confirmare și în ședința de judecată. Declarativ a fost apreciat și argumentul reclamantului privind expunerea anticipată de către judecător referitor la respingerea demersului cu privire la prelungirea termenului de ținere în stare de arest a inculpatului, prin ce a admis încălcarea secretului deliberării, deoarece argumentul dat este lipsit de suport probant. La fel, Completul judiciar a considerat că, nu poate servi drept temei pentru aplicarea sancțiunii disciplinare judecătorului argumentul reclamantului cu privire la admiterea cererii de recuzare, ce a fost înaintată judecătorului de către procuror în ședința de judecată din 18.04.2018, fiind admisă prin încheierea Judecătoriei Chișinău, sediul Centru din aceeași dată.

Or, însuși din încheierea Judecătoriei Chișinău, sediul Centru din 18.04.2018 a rezultat că, cererea de recuzare a fost admisă întru evitarea dubiilor de imparțialitate a judecătorului și nicidecum din motivele invocate de acuzator. 2 Instanța analizând hotărârea contestată, prin raportare la contestația depusă, motive invocate și în acțiune, la apărările formulate de reclamant în fața instanței Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ a conchis că hotărîrea contestată îndeplinește exigența de a fi motivată. Or, în cazul dat prin hotărîrea motivată s-a răspuns la toate argumentele invocate de reclamant. La 18 decembrie 2019 Procuratura Generală a declarat recurs nemotivat împotriva hotărârii din 05 decembrie 2019 a Curții de Apel Chișinău, solicitând admiterea acestuia, casarea integrală a hotărârii contestate și pronunțarea unei noi hotărâri prin care se va admite acțiunea înaintată.

În cererea de recurs s-a invocat că recursul motivat va fi prezentat Curții Supreme de Justiție după ce se va face cunoștință cu hotărârea redactată integral din 05 decembrie 2019 a Curții de Apel Chișinău. Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ reține că prezentul litigiu a fost soluționat în baza Legii contenciosului administrativ nr. 793-XIV din 10 februarie 2000. Prin Legea nr. 116 din 19 iulie 2018, a fost adoptat Codul administrativ al Republicii Moldova, care în conformitate cu art. 257 alin. (1) Cod administrativ a intrat în vigoare la 1 aprilie 2019, iar potrivit alin. (2), la data intrării în vigoare a prezentului cod, Legea contenciosului administrativ nr. 793-XIV din 10 februarie 2000 a fost abrogată.

În conformitate cu art. 258 alin. (3) din Codul administrativ, procedurile de contencios administrativ inițiate până la intrarea în vigoare a prezentului cod se vor examina în continuare, după intrarea în vigoare a prezentului cod, conform prevederilor prezentului cod. Prin derogare, admisibilitatea unei astfel de acțiuni în contenciosul administrativ se va face conform prevederilor în vigoare până la intrarea în vigoare a prezentului cod. Prevederile prezentului alineat se vor aplica corespunzător pentru procedurile de apel, de recurs și de contestare cu recurs a încheierilor judecătorești. Examinând temeiurile recursului depus de Procuratura Generală, în raport cu materialele cauzei de contencios administrativ, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră că recursul este inadmisibil.

Astfel, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ reține prevederile art. 246 alin. (1) și (2) lit. e) Cod administrativ, conform cărora Curtea Supremă de Justiție examinează din oficiu admisibilitatea cererii de recurs. Dacă este inadmisibil, recursul se declară ca atare printr-o încheiere. Recursul se declară inadmisibil în special când motivarea recursului nu a fost depusă sau a fost depusă după expirarea termenului prevăzut la art. 245 alin. (2). La rândul său, art. 245 alin. (2) Cod administrativ, reglementează expres că motivarea recursului se prezintă Curții Supreme de Justiție în termen de 30 de zile de la notificarea deciziei instanței de apel. Dacă se depune împreună cu cererea de recurs, motivarea recursului se depune la instanța de apel.

Prin prisma normelor enunțate, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de 3 contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție relevă că hotărârea redactată integral din 05 decembrie 2019 a Curții de Apel Chișinău, a fost notificată Procuraturii Generale la data de 21 ianuarie 2020, ceea ce se confirmă prin avizul de recepție, contrasemnat de către reprezentantul recurentului (f.d.2501). Astfel, Procuratura Generală, contrar prevederilor art. 245 alin. (2) Cod administrativ, nu a depus în termen de 30 de zile după ce a fost notificat despre hotărârea din 05 decembrie 2019 a Curții de Apel Chișinău, adică până la 20 februarie 2020 inclusiv, recursul motivat.

Sub aspectul dat completul notează că, recursul depus împotriva hotărârii instanței de apel este o cale de atac de drept, vizând în exclusivitate legalitatea actului de dispoziție contestat. Respectiv, dezvoltarea recursului trebuie să cuprindă o motivare corespunzătoare, în sensul arătării cu claritate a acelor critici care, circumscrise fiind motivelor de recurs îngăduite de lege, sunt de natură să facă vizibile ilegalitatea hotărârii contestate. Recurentul nu s-a conformat prevederilor legale și a formulat o simplă cerere de recurs nemotivată, fără a evidenția memoriului ilegalității și netemeiniciei hotărârii recurate, limitându-se doar la manifestarea dezacordului față de soluția pronunțată.

Această circumstanță face imposibilă exercitarea controlului judiciar de către instanța învestită cu soluționarea căii de atac. Or, în recurs nu este suficientă simpla expunere a dezacordului cu soluția instanței judecătorești, ci este necesară motivarea cu indicarea temeiurilor de ilegalitate pe care se întemeiază calea de atac, precum și dezvoltarea lor. Motivarea recursului însemnând nu doar exprimarea nemulțumirii față de actul de dispoziție pronunțat în fond, ci expunerea tuturor motivelor pentru care, din punctul de vedere al părții, instanța a pronunțat o hotărâre neîntemeiată. Condiția legală a dezvoltării motivelor de recurs implică determinarea greșelilor anume imputate primei instanțe, cu expunerea argumentată a criticilor în fapt și în drept, precum și indicarea probelor pe care se bazează.

La capitolul dat completul evidențiază că, însăși recurentul a indicat în recursul nemotivat că „întrucât dispozitivul hotărârii nu conține elemente de motivare, argumentele recursului vor fi prezentate suplimentar, după ce vom face cunoștință cu hotărârea redactată integral”. Însă, contrar prevederilor art. 245 alin. (2) Cod administrativ, Procuratura Generală nu a întreprins nicio măsură în vederea depunerii motivării recursului în termen de 30 de zile de la notificarea hotărârii Curții de Apel Chișinău.

Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ consideră că circumstanțele descrise supra evidențiază că recurentul fiind interesat în soarta soluționării prezentului litigiu, urma să întreprindă măsurile necesare de a proteja dreptul său de acces la instanță prin depunerea unui recurs motivat în termenul stabilit de lege, care să corespundă exigențelor impuse de legiuitor, condiție însă ce nu se atestă la caz, din care considerent în speță intervine aplicarea cu titlu de sancțiune procedurală, declararea recursului nominalizat ca inadmisibil în temeiul art. 246 alin. (2) lit. e) Cod administrativ. În acest sens este imperioasă jurisprudența CtEDO în care Înalta Curte a reiterat că, ține de obligația părților de a lua măsurile necesare privind protecția drepturilor sale de acces la justiție (Van Harn împotriva Germaniei).

4 În circumstanțele menționate, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a declara inadmisibil recursul depus de Procuratura Generală. În conformitate cu art. 193, 230, 246 alin. (2) lit. e) și 258 alin. (3) Cod administrativ, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție, d i s p u n e: Recursul depus de Procuratura Generală se declară inadmisibil. Încheierea este irevocabilă. Președintele completului, judecătorul Maria Ghervas judecătorii Nina Vascan Victor Burduh 5