3ra-325/20 — contestarea hotaririi CSM

Dosarul nr.3ra-325/2020

Prima instanță: Curtea de Apel Chișinău (A. Malîi, E. Palanciuc, A. Bostan)

Î N C H E I E R E

11 martie 2020 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție

în componența:

Președintele completului, judecătorul Maria Ghervas

judecătorii Nina Vascan

Victor Burduh

examinând admisibilitatea recursului declarat de către Procuratura Generală,

în cauza de contencios administrativ la cererea de chemare în judecată depusă

de Procurorul General al Republicii Moldova, Eduard Harunjen împotriva

Consiliului Superior al Magistraturii, intervenient accesoriu Victor Sandu cu

privire la contestarea hotărârii Consiliului Superior al Magistraturii nr. 3/1 din 15

ianuarie 2019,

împotriva hotărârii din 05 decembrie 2019 a Curții de Apel Chișinău,

c o n s t a t ă:

La 19 februarie 2019 Procurorul General al Republicii Moldova, Eduard

Harunjen a depus la Curtea Supremă de Justiție cererea de chemare în judecată

împotriva Consiliului Superior al Magistraturii, intervenient accesoriu Victor

Sandu cu privire la contestarea hotărârii Consiliului Superior al Magistraturii nr.3/1

din 15.01.2019 cu privire la contestarea Hotărîrii Plenului Colegiului disciplinar

nr.9/8 din 12 octombrie 2018, emise în privința judecătorului Victor Sandu de la

Judecătoria Chișinău.

Prin încheierea din 05 aprilie 2019 Curții Supreme de Justiție cauza de

contencios administrativ la cererea de chemare în judecată depusă de către

Procurorul General al Republicii Moldova, Eduard Harunjen împotriva Consiliului

Superior al Magistraturii, intervenient accesoriu Victor Sandu cu privire la

contestarea hotărârii Consiliului Superior al Magistraturii nr.3/1 din 15.01.2019, a

fost transmisă pentru examinare conform competenței Curții de Apel Chișinău.

Prin hotărârea din 05 decembrie 2019 a Curții de Apel Chișinău, a fost

respinsă cererea de chemare în judecată depusă de Procurorul General al Republicii

Moldova, Eduard Harunjen împotriva Consiliului Superior al Magistraturii,

intervenient accesoriu Victor Sandu cu privire la contestarea hotărârii Consiliului

1

Superior al Magistraturii nr. 3/1 din 15 ianuarie 2019, ca fiind neîntemeiată (f.d.

233-247, vol.I).

Pentru a concluziona astfel, Colegiul verificând legalitatea actului

administrativ contestat și analizând argumentele invocate întru susținerea opiniei

privind anularea hotărârii, a reținut că, în speță, hotărârea Consiliului Superior al

Magistraturii nr.3/1 din 15.01.2019 cu privire la examinarea contestației depuse de

Procurorul General împotriva hotărârii Plenului Colegiului disciplinar nr.9/8 din 12

octombrie 2018, a fost emisă cu respectarea legislației în vigoare, competenței și

procedurii.

La fel, Completul judiciar a respins ca neîntemeiat argumentul reclamantului

precum că, judecătorul prin acțiunile sale și anume comunicarea interzisă cu

procurorul, participant la examinarea cauzei, expunându-și anticipat asupra unui

demers al procurorului privind prelungirea termenului arestării preventive,

încălcând astfel secretul deliberării, a admis abatere disciplinară.

La acest capitol, instanța a reținut că, înainte de a sancționa judecătorul pentru

comiterea abaterii disciplinare este necesar de stabilit faptul dacă abaterea

disciplinară este prevăzută de lege, dacă sunt întrunite elementele constitutive ale

acesteia, respectiv latura obiectivă și subiectivă, iar în lipsa unuia dintre aceste

elemente abaterea disciplinară nu există și respectiv nu poate fi angajată

răspunderea disciplinară a judecătorului.

Completul judiciar i-a dat o apreciere critică argumentului reclamantului

precum că, judecătorul prin comunicarea cu procurorul în cazul dat a admis abatere

disciplinară, deoarece se combate prin faptul stabilit prin hotărârea contestată că, la

11 aprilie 2018 procurorul mun.Chișinău, Plugaru V. a fost telefonat de grefierul

judecătorului, informîndu-l despre necesitatea prezentării, iar la prezentare i s-a

comunicat despre exsitența copiei scrisorii nr.819 m/i din 30.03.2018 parvenită de

la Consiliul Superior al Magistraturii, precum și existența hotărîrii nr.184 din

14.03.2018 Comisiei drepturile omului și relațiile interetnice a Parlamentului

Republicii Moldova privind audierile publice pe marginea subiectului

„Respectarea demnității și integrității ființei umane în domeniul ocrotirii sănătății.

Garantarea accesibilității și echității în ceea ce privește accesul la serviciile

medicale sau drepturile individuale”, care s-a regăsit confirmare și în ședința de

judecată.

Declarativ a fost apreciat și argumentul reclamantului privind expunerea

anticipată de către judecător referitor la respingerea demersului cu privire la

prelungirea termenului de ținere în stare de arest a inculpatului, prin ce a admis

încălcarea secretului deliberării, deoarece argumentul dat este lipsit de suport

probant.

La fel, Completul judiciar a considerat că, nu poate servi drept temei pentru

aplicarea sancțiunii disciplinare judecătorului argumentul reclamantului cu privire

la admiterea cererii de recuzare, ce a fost înaintată judecătorului de către procuror

în ședința de judecată din 18.04.2018, fiind admisă prin încheierea Judecătoriei

Chișinău, sediul Centru din aceeași dată. Or, însuși din încheierea Judecătoriei

Chișinău, sediul Centru din 18.04.2018 a rezultat că, cererea de recuzare a fost

admisă întru evitarea dubiilor de imparțialitate a judecătorului și nicidecum din

motivele invocate de acuzator.

2

Instanța analizând hotărârea contestată, prin raportare la contestația depusă,

motive invocate și în acțiune, la apărările formulate de reclamant în fața instanței

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ a conchis că hotărîrea

contestată îndeplinește exigența de a fi motivată. Or, în cazul dat prin hotărîrea

motivată s-a răspuns la toate argumentele invocate de reclamant.

La 18 decembrie 2019 Procuratura Generală a declarat recurs nemotivat

împotriva hotărârii din 05 decembrie 2019 a Curții de Apel Chișinău, solicitând

admiterea acestuia, casarea integrală a hotărârii contestate și pronunțarea unei noi

hotărâri prin care se va admite acțiunea înaintată.

În cererea de recurs s-a invocat că recursul motivat va fi prezentat Curții

Supreme de Justiție după ce se va face cunoștință cu hotărârea redactată integral

din 05 decembrie 2019 a Curții de Apel Chișinău.

Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios

administrativ reține că prezentul litigiu a fost soluționat în baza Legii

contenciosului administrativ nr. 793-XIV din 10 februarie 2000.

Prin Legea nr. 116 din 19 iulie 2018, a fost adoptat Codul administrativ al

Republicii Moldova, care în conformitate cu art. 257 alin. (1) Cod administrativ a

intrat în vigoare la 1 aprilie 2019, iar potrivit alin. (2), la data intrării în vigoare a

prezentului cod, Legea contenciosului administrativ nr. 793-XIV din 10 februarie

2000 a fost abrogată.

În conformitate cu art. 258 alin. (3) din Codul administrativ, procedurile de

contencios administrativ inițiate până la intrarea în vigoare a prezentului cod se vor

examina în continuare, după intrarea în vigoare a prezentului cod, conform

prevederilor prezentului cod. Prin derogare, admisibilitatea unei astfel de acțiuni în

contenciosul administrativ se va face conform prevederilor în vigoare până la

intrarea în vigoare a prezentului cod. Prevederile prezentului alineat se vor aplica

corespunzător pentru procedurile de apel, de recurs și de contestare cu recurs a

încheierilor judecătorești.

Examinând temeiurile recursului depus de Procuratura Generală, în raport cu

materialele cauzei de contencios administrativ, completul specializat pentru

examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și

de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră că recursul este

inadmisibil.

Astfel, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios

administrativ reține prevederile art. 246 alin. (1) și (2) lit. e) Cod administrativ,

conform cărora Curtea Supremă de Justiție examinează din oficiu admisibilitatea

cererii de recurs. Dacă este inadmisibil, recursul se declară ca atare printr-o

încheiere. Recursul se declară inadmisibil în special când motivarea recursului nu a

fost depusă sau a fost depusă după expirarea termenului prevăzut la art. 245 alin.

(2).

La rândul său, art. 245 alin. (2) Cod administrativ, reglementează expres că

motivarea recursului se prezintă Curții Supreme de Justiție în termen de 30 de zile

de la notificarea deciziei instanței de apel. Dacă se depune împreună cu cererea de

recurs, motivarea recursului se depune la instanța de apel.

Prin prisma normelor enunțate, completul specializat pentru examinarea

acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de

3

contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție relevă că hotărârea redactată

integral din 05 decembrie 2019 a Curții de Apel Chișinău, a fost notificată

Procuraturii Generale la data de 21 ianuarie 2020, ceea ce se confirmă prin avizul

de recepție, contrasemnat de către reprezentantul recurentului (f.d.2501). Astfel,

Procuratura Generală, contrar prevederilor art. 245 alin. (2) Cod administrativ, nu a

depus în termen de 30 de zile după ce a fost notificat despre hotărârea din 05

decembrie 2019 a Curții de Apel Chișinău, adică până la 20 februarie 2020

inclusiv, recursul motivat.

Sub aspectul dat completul notează că, recursul depus împotriva hotărârii

instanței de apel este o cale de atac de drept, vizând în exclusivitate legalitatea

actului de dispoziție contestat. Respectiv, dezvoltarea recursului trebuie să

cuprindă o motivare corespunzătoare, în sensul arătării cu claritate a acelor critici

care, circumscrise fiind motivelor de recurs îngăduite de lege, sunt de natură să

facă vizibile ilegalitatea hotărârii contestate.

Recurentul nu s-a conformat prevederilor legale și a formulat o simplă cerere

de recurs nemotivată, fără a evidenția memoriului ilegalității și netemeiniciei

hotărârii recurate, limitându-se doar la manifestarea dezacordului față de soluția

pronunțată. Această circumstanță face imposibilă exercitarea controlului judiciar

de către instanța învestită cu soluționarea căii de atac.

Or, în recurs nu este suficientă simpla expunere a dezacordului cu soluția

instanței judecătorești, ci este necesară motivarea cu indicarea temeiurilor de

ilegalitate pe care se întemeiază calea de atac, precum și dezvoltarea lor. Motivarea

recursului însemnând nu doar exprimarea nemulțumirii față de actul de dispoziție

pronunțat în fond, ci expunerea tuturor motivelor pentru care, din punctul de

vedere al părții, instanța a pronunțat o hotărâre neîntemeiată. Condiția legală a

dezvoltării motivelor de recurs implică determinarea greșelilor anume imputate

primei instanțe, cu expunerea argumentată a criticilor în fapt și în drept, precum și

indicarea probelor pe care se bazează.

La capitolul dat completul evidențiază că, însăși recurentul a indicat în

recursul nemotivat că „întrucât dispozitivul hotărârii nu conține elemente de

motivare, argumentele recursului vor fi prezentate suplimentar, după ce vom face

cunoștință cu hotărârea redactată integral”.

Însă, contrar prevederilor art. 245 alin. (2) Cod administrativ, Procuratura

Generală nu a întreprins nicio măsură în vederea depunerii motivării recursului în

termen de 30 de zile de la notificarea hotărârii Curții de Apel Chișinău.

Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios

administrativ consideră că circumstanțele descrise supra evidențiază că recurentul

fiind interesat în soarta soluționării prezentului litigiu, urma să întreprindă măsurile

necesare de a proteja dreptul său de acces la instanță prin depunerea unui recurs

motivat în termenul stabilit de lege, care să corespundă exigențelor impuse de

legiuitor, condiție însă ce nu se atestă la caz, din care considerent în speță intervine

aplicarea cu titlu de sancțiune procedurală, declararea recursului nominalizat ca

inadmisibil în temeiul art. 246 alin. (2) lit. e) Cod administrativ.

În acest sens este imperioasă jurisprudența CtEDO în care Înalta Curte a

reiterat că, ține de obligația părților de a lua măsurile necesare privind protecția

drepturilor sale de acces la justiție (Van Harn împotriva Germaniei).

4

În circumstanțele menționate, completul specializat pentru examinarea

acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de

contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a

declara inadmisibil recursul depus de Procuratura Generală.

În conformitate cu art. 193, 230, 246 alin. (2) lit. e) și 258 alin. (3) Cod

administrativ, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios

administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție,

d i s p u n e:

Recursul depus de Procuratura Generală se declară inadmisibil.

Încheierea este irevocabilă.

Președintele completului,

judecătorul Maria Ghervas

judecătorii Nina Vascan

Victor Burduh

5