3d-89/24 — cu privire la contestarea actelor administrative, obligarea emiterii actelor administrative individual favorabile

3d-89/24 — cu privire la contestarea actelor administrative, obligarea emiterii actelor administrative individual favorabile (Curtea Supremă de Justiție, 2025)

H O T Ă R Â R E

În numele legii

cu privire la cererea de chemare în judecată depusă de

Eduard Bulat

împotriva

Consiliului Superior al Procurorilor, Serviciului de Informații și

Securitate cu privire la contestarea actelor administrative,

obligarea emiterii actelor administrative individual favorabile,

(Dosarul 3d-89/24

PIGD 2-23079394-01-3d-27092023)

Obligația autorităților competente de a informa candidatul în mod

succint privind circumstanțele de fapt stabilite și a informațiilor,

care au dus la neîntrunirea condițiilor de a accede în funcția

solicitată. Necesitatea protecției secretului de stat nu se opune

dreptului persoanei de a cunoaște informații, cel puțin sumare, care

să reflecte esența motivelor care au servit drept refuz de a fi admis

la concurs, în măsura în care acest lucru este compatibil cu

păstrarea confidențialității datelor obținute

30 mai 2025

Textul corespunde originalului

Examinând în ședință de judecată publică cererea de chemare în

judecată depusă de Eduard Bulat,

Curtea Supremă de Justiție, în completul compus din:

Stela Procopciuc, Președinte,

Ion Malanciuc

Diana Stănilă, judecători,

Olesea Suduc, grefier.

Cu participarea:

Reclamantului Eduard Bulat,

Reprezentantului Consiliului Superior al Procurorilor, Iulian Gainaru,

Reprezentantului Serviciului de Informații și Securitate, Radu Frija,

constată următoarele:

ÎN FAPT

A. Poziția reclamantului. (f.d. 1-16)

contencios administrativ împotriva Consiliului Superior al Procurorilor,

Serviciului de Informații și Securitate, prin care a solicitat:

- anularea în parte a hotărârii Consiliului Superior al Procurorilor nr. 1-

271/2024 din 29 august 2024, în ceea ce privește constatarea neîndeplinirii

de către candidatul Eduard Bulat a condițiilor pentru admiterea în funcția de

inspector în cadrul Inspecției procurorilor în cadrul concursului inițiat prin

hotărârea nr. 1-89/2024 din 14 martie 2024, ca fiind neîntemeiată și ilegală;

- obligarea Consiliului Superior al Procurorilor să adopte o hotărâre prin

care să fie constatată îndeplinirea de către Eduard Bulat a condițiilor pentru

admiterea la concursul pentru funcția de inspector în cadrul Inspecției

procurorilor;

- obligarea Consiliului Superior al Procurorilor să adopte o hotărâre prin

care să organizeze pentru candidatul Eduard Bulat proba scrisă a concursului

inițiat prin hotărârea Consiliului Superior al Procurorilor nr. 1-89/2024 din

14 martie 2024;

- anularea avizului nr. E/6114 din 14 iunie 2024 emis de către Serviciul

de Informații și Securitate în privința lui Eduard Bulat ca fiind neîntemeiat

și emis contrar prevederilor legale.

2024 a depus actele pentru participarea la concursul pentru selectarea

inspectorilor în cadrul Inspecției procurorilor, inițiat prin hotărârea

Consiliului Superior al Procurorilor nr. 1-89/2024 din 14 martie 2024,

prelungit ulterior prin hotărârea nr. 100/2024 din 05 aprilie 2024.

1

art. 5 și art.8 alin.(1) din Legea nr.271-XVI din 18 decembrie 2008, a inițiat

verificarea subsemnatului în calitate de candidat la funcția publică, solicitând

Serviciului de Informații și Securitate să efectueze verificarea respectivă.

reclamantului spre cunoștință avizul consultativ nr. E/6114 din 14 iunie

2024, în privința candidatului Eduard Bulat, parvenit de la Serviciul de

Informații și Securitate. Prin avizul menționat Serviciul de Informații și

Securitate a informat Consiliul Superior al Procurorilor, precum că, în

privința candidatului, se prefigurează factori de risc reieșiți din activitatea

desfășurată anterior, situație ce prezintă o amenințare pentru eficiența și

imaginea procuraturii. În același aviz Serviciul de Informații și Securitate a

menționat că informațiile despre cetățeanul Eduard Bulat, cu titlu informativ

și mențiunea „personal”, au fost remise în adresa Procurorului General al

Republicii Moldova cu nr.5/02537 din 16 iunie 2009 și nr.5/95 din 17

ianuarie 2020.

Superior al Procurorilor, luând act de dosarul candidatului Eduard Bulat, a

dispus constatarea neîndeplinirii de către subsemnat a condițiilor de

admisibilitate la concursul pentru selectarea candidaților la funcția de

inspector în cadrul Inspecției procurorilor.

a Consiliului Superior al Procurorilor în partea candidatului Eduard Bulat la

funcția de inspector în cadrul Inspecției procurorilor, reclamantul a indicat

că în pofida afirmațiilor Consiliului Superior al Procurorilor, expuse în

hotărârea contestată, precum că la adoptarea soluției s-ar fi ghidat de

principiile legalității, securității raporturilor juridice, previzibilității legii,

echității, obiectivității și imparțialității procedurilor de angajare în serviciu,

modul în care a acționat Consiliul este diametral opus principiilor enunțate,

iar hotărârea adoptată este contrară prevederilor legale și absolut

neîntemeiată, argumentele invocate fiind lipsite de careva suport factologic

și juridic.

legalității constă în regula că toate actele individuale ale statului trebuie să

fie făcute în baza și în conformitate cu dispozițiile luate anterior pe cale

generală și impersonală. Pentru ca un act juridic individual, să fie legal, adică

să fie în conformitate cu dispozițiile generale și impersonale este necesar ca

toate elementele actului (motivele, forma, obiectul și scopul) să fie în

conformitate cu aceste dispoziții.

nu poate fi limitată la simpla invocare a prevederilor legale, ci trebuie să

conțină cu exactitate elementele de drept și de fapt care să permită, pe de o

parte, destinatarului să cunoască și să evalueze temeiurile deciziei, iar pe de

alta parte, să facă posibilă exercitarea controlului de legalitate. Prin urmare,

în contextul lipsei unei motivări conforme cerințelor legale, decizia

2

contestată este ilegală, în acest sens impunându-se necesitatea anulării

acesteia.

stat la baza emiterii lui, reprezintă, din perspectiva jurisprudenței CEDO, o

exercitare arbitrară a puterii publice (a se vedea cauza Lupșa c. României;

cererea nr. 10.337/04, § 31 - 34).

de către autoritatea publică, care au precedat emiterea actului administrativ

individual și care au condus la identificarea soluției juridice raportate la

circumstanțele de fapt, ceea ce trebuia expus în partea de motivare a actului

administrativ.

aspectul calității motivării acestui act administrativ individual defavorabil, a

constatat că autoritatea emitentă nu a respectat prevederile art.118 alin. (l),

alin. (2) lit. c) din Codul administrativ, or, contrar acestor cerințe legale,

Consiliul Superior al Procurorilor a desfășurat defectuos procedura

administrativă, în ceea ce privește verificarea lui Eduard Bulat sub aspectul

corespunderii cerințelor pentru funcția de inspector în cadrul Inspecției

procurorilor, ce pe cale de consecință s-a reflectat și în motivarea hotărârii

nr. 1-271/2024, care nu corespunde cerințelor stabilite de normele de drept

menționate.

în hotărârea nr. 1-271/2024 din 29 august 2024, nici în răspunsul nr. 17-04d-

1778 din 11 septembrie 2024, nu a indicat concret, care acte și fapte au stat

la baza soluției adoptate de către această autoritate publică, în ceea ce

privește neadmiterea subsemnatului la concurs.

participanți la concurs și a-i crea neîntemeiat impedimente pentru

participarea la concurs, Consiliul Superior al Procurorilor nu a indicat în

hotărârea contestată, care fapte anume ale subsemnatului determină

necorespunderea profilului de integritate inerent funcției de inspector și care

a fost sursa de informare despre aceste fapte, limitând-se doar la enunțuri cu

caracter generic, declarativ, eronate și fără substanță precum „Raționamentul

Consiliului Superior al Procurorilor, privind soluția pe caz, derivă din analiza

complexă a setului de acte aferente cererii lui Eduard Bulat de a candida la

funcția de inspector-șef”.

la funcția de „inspector- șef”, opțiunea a fost pentru funcție de inspector în

cadrul Inspecției procurorilor, funcție de șef fiind deja ocupată la acel

moment. Astfel, Consiliul a avut o atitudine tendențioasă la examinarea

dosarului candidatului Eduard Bulat, cu viziuni prestabilite de a-l exclude

din concurs prin orice metode, fără a analiza profund și echidistant materiale

relevante și dosarul acestuia.

Superior al Procurorilor a solicitat informații în privința lui Eduard Bulat de

3

la Autoritatea Națională de Integritate, Centul Național Anticorupție,

Procuratura Generală și Serviciul de Informații și Securitate, inclusiv prin

demersuri suplimentare, în hotărârea contestată intenționat nu a indicat, care

au fost răspunsurile acestor instituții în raport cu candidatul, din motiv că

aceste răspunsuri, cu excepția celui de la Serviciul de Informații și Securitate,

erau în favoarea lui Eduard Bulat și nu corespundeau așteptărilor Consiliului,

ceea ce confirmă faptul că autoritatea publică a acționat imparțial și avea deja

o opinie preconcepută de ne a nu-1 admite la concurs pe Eduard Bulat. Acest

fapt se confirmă și prin conținutul răspunsului Procuraturii Generale nr. 5-

3d/24-193 din 31 iulie 2024 din care nu rezultă sub nici o formă că în privința

subsemnatului ar exista careva suspiciuni în acțiuni de corupție.

concurs a anexat cazierul judiciar detaliat, care este curat și nici un organ de

drept nu a raportat, că în privința subsemnatului sunt careva proceduri penale

pendinte sau examinate cu soluții.

verifica activitatea procurorilor, nu a constatat și nu a indicat că în activitatea

lui Eduard Bulat în calitate de procuror, ar fi existat careva abateri de la

prevederile legislației sau de la normele de etică. Concomitent, Procuratura

Generală nu a confirmat nici faptele, care ar fi fost indicate în notele

informative secrete ale Serviciului de Informații și Securitate nr.5/95 din 17

ianuarie 2020 și nr.5/02537 din 16 iunie 2009.

nr.5/02537 din 16 iunie 2009 și nr.5/95 din 17 ianuarie 2020 sunt anterioare

actului administrativ individual menționat, notele suplimentare parvenite de

la Serviciul de Informații și Securitate nu schimbă starea lucrurilor, deoarece

reieșind din textul hotărârii contestate aceste note reprezintă clarificări a

faptelor din notele informative anterioare și nu conțin fapte noi.

iunie 2024, a anunțat Consiliul Superior al Procurorilor că activând în calitate

de procuror, în anul 2021 a fost supus verificării în temeiul Legii nr. 271-

XVI/2008, iar prin avizul cu nr.214039r din 23 decembrie 2021 Serviciul de

Informații și Securitate a informat Procuratura Generală, că în privința

subsemnatului nu au fost stabiliți careva factori de risc, care ar împiedica

exercitarea funcției de procuror, funcție de demnitate publică, cu standarde

identice ca pentru funcția de inspector. Acest aviz a fost înregistrat și luat la

evidență în Procuratura Generală cu nr. 243r din 24 decembrie 2021, iar în

conformitate cu prevederile art. 19 din Legea nr. 271-XVI/2008, se păstrează

împreună cu decizia privind compatibilitatea cu interesele funcției publice în

arhiva Procuraturii Generale. Copiile de pe aceste acte se păstrează în arhiva

Serviciului de Informații și Securitate, în ambele cazuri timp de 5 ani, adică

până la data de 23 decembrie 2026.

unei proceduri administrative legale și imparțiale, aceste acte trebuiau

solicitate și examinate de către Consiliul Superior al Procurorilor în virtutea

4

competenței și conform procedurii legale stipulate de prevederile art. 19 și

art.20 din Legea nr. 245/2008 cu privire la secretul de stat.

Consiliului nu au depus diligența de a verifica și analiza aceste circumstanțe

și informații, deși prevederile art.118 alin.(2) lit. c) din Codul administrativ

stabilesc pentru autoritatea publică obligația pozitivă la motivarea actelor

administrative individuale defavorabile - de a descrie inclusiv opiniile

participanților la procedura administrativă care sunt contrare conținutului

final al actului.

Consiliului Superior al Procurilor nr. 1-271/2024 este contrară și cerințelor

art. 30 din Codul administrativ, care protejează în cadrul procedurii

administrative securitatea raporturilor juridice și care stabilește prohibiția

pentru autoritățile publice de a întreprinde măsuri care să afecteze situațiile

juridice definitive sau drepturile dobândite.

din 14 iunie 2024 permite de a constata, că acesta nu conține careva anexe

și/sau mențiuni despre faptele, care ar fi invocate în informațiile specificate

de autoritatea care a efectuat verificarea. Totodată, deși în aviz se face

mențiunea despre careva note informative cu statut secret și anume

nr.5/02537 din 16 iunie 2009 și 5/95 din 17 ianuarie 2020, care au fost remise

în adresa Procurorului General, aceste note nu au fost anexate la aviz și nici

conținutul acestora nu a fost expus în avizul consultativ, dar nici în hotărârea

contestată.

Procuratura Generală, prin răspunsul nr. 5-3d/24-193 din 31 iulie 2024, nu a

confirmat afirmațiile Serviciului de Informații și Securitate despre

candidatul Eduard Bulat expuse în avizul consultativ nr. E/6114 din 14 iunie

2024 și nota informativă secretă nr.5/95 din 17 ianuarie 2020 cu privire la

existența în privința acestuia a factorilor de risc reieșiți din activitatea

anterioară.

Informații și Securitate nu putea fi luat în considerare de către Consiliul

Superior al Procurorilor la motivarea hotărârii, deoarece acesta nu întrunește

elementele obligatorii stabilite de prevederile art.13 alin. (l) din Legea

nr.271-XVI din 18 decembrie 2008.

un caracter consultativ, nu putea diminua dreptul discreționar al autorității

care a solicitat verificarea, în speță a Consiliului Superior al Procurorilor.

Mai mult, în condițiile în care, cazierul judiciar detaliat este curat și nici un

organ de drept nu raportează, că în privința candidatului sunt careva

proceduri penale pendinte sau examinate, notele informative, care conțin

informații neconfirmată sau neverificată de organele competente conform

procedurii stabilite, nu puteau servi ca temei pentru recunoașterea de către

5

Consiliul Superior al Procurorilor a incompatibilității candidatului cu funcție

publică pentru care optează.

limita la o examinare formală, bazată pe afirmația sterilă a Serviciului de

Informații și Securitate, fără a verifica și aprecia în baza materialelor

prezentate existența reală a condițiilor sau circumstanțelor prevăzute de lege

pentru constatarea incompatibilității candidatului la funcția de inspector în

Inspecția procurorilor. Totodată, Consiliul are obligația să motiveze

hotărârea sa, ținând cont de circumstanțele particulare ale fiecărui caz în

parte, fără a se limita la formulări generale și abstracte sau la validarea

formală quasi-automată a actelor organelor de verificare. Aceste reguli

imperative rezultă și din practica jurisdicțională a Curții Constituționale din

Republica Moldova.

Serviciul de Informații și Securitate, atât în avizul consultativ nr. E/6114 din

14 iunie 2024, cât și în notele informative nr.5/02537 din 16 iunie 2009 și

nr.5/95 din 17 ianuarie 2020, nu au fost confirmate de către organele

competente, cum ar fi Procuratura Generală și Procuratura Anticorupție, deci

Consiliul Superior al Procurorilor nu a avut careva argumente pentru a lua în

considerare afirmația Serviciului de Informații și Securitate precum că în

privința subsemnatului ar exista careva factori de risc ce ar determina

necorespunderea acestuia funcției pentru care optează.

subiectului cu privire la verificarea candidaturii acestuia, Consiliul Superior

al Procurorilor a intrat în posesia unor informații cu privire la subiectul supus

verificării și aceste informații au fost luate în considerare ca temei pentru a

recunoaște candidatul incompatibil cu funcția pentru care optează, în

conformitate cu prevederile art. 14 alin.(l) din Legea nr. 271-XVI din 18

decembrie 2008 până a adopta o decizie cu privire la compatibilitatea

candidatului, autoritatea publică era obligată să acorde candidatului

posibilitatea de a se exprima asupra faptelor ce determină luarea unei astfel

de decizii, ceea ce în speță nu a fost realizat.

reclamantul a invocat încălcarea de către Consiliul Superior al Procurorilor

a principiului cercetării din oficiu, prin ce a încălcat dreptul lui Eduard Bulat

de a fi audiat în legătură cu faptele și circumstanțele relevante pentru actul

care urmează a fi emis, înaintea emiterii unui act administrativ individual

defavorabil.

prin care a solicitat Consiliului Superior al Procurorilor de a nu fi luat în

considerare avizul consultativ al Serviciului de Informații și Securitate cu nr.

E/6114 din 14 iunie 2024, nu poate fi considerată ca exprimarea opiniei

asupra faptelor ce au determinat Consiliul de a adopta hotărârea de

neadmitere a reclamantului la concurs, deoarece la acea etapă, la fel ca și în

prezent, nu a fost informat care fapte îi sunt imputate, așa cum o cer

6

prevederile art. 14 alin.(l) din Legea nr.271-XVI din 18 decembrie 2008.

Hotărârea nr. 1-271/2024 din 29 august 2024 nu conține astfel de informații

și date, ceea ce face imposibilă exercitarea dreptului la apărare în cadrul

procedurii administrative și indică la exercitarea abuzivă a atribuțiilor de

către autoritatea publică prin încălcarea principiilor legalității și

imparțialității, ceea ce reprezintă o încălcare a cerințelor imperative ale art.

21 alin.(l) și art. 25 din Codul administrativ.

nu corespunde evenimentelor care s-au desfășurat în cadrul ședinței

Consiliului Superior al Procurorilor din 29 august 2024, or, din motivare

rezultă că toți cei șapte membri ai Consiliului, care au votat la adoptarea

hotărârii contestate au luat cunoștință de informațiile cu grad de secretizare

prezentate suplimentar de către Serviciul de Informații și Securitate, însă,

potrivit scrisorii nr. 5/7-04d-1778 din 11 septembrie 2024, se confirmă că

careva documente ce conțin informații cu caracter secret parvenite de la

Serviciul de Informații și Securitate în privința candidatului Eduard Bulat, în

ședința Consiliului Superior al Procurorilor din 29 august 2024 nu au fost

examinate, pe motiv că doar președintele instituției, în virtutea funcției

deținute, are valid din oficiu dreptul de acces la secret de stat.

Superior al Procurorilor prin hotărârea nr. 1-271/2024 din 29 august 2024,

contravine prevederilor legale și stării de fapt care caracterizează speța, fiind

generatoare de prejudiciere în raport cu drepturile fundamentale la muncă și

cele patrimoniale ale reclamantului, deoarece ca consecință a acestei soluții

neîntemeiate și contrare legislației, a fost îngrădit accesul de a participa în

cadrul concursului pentru ocuparea unei funcții care corespunde pregătirii și

experienței profesionale ale lui Eduard Bulat, iar pe cale de consecință a fost

privat de posibilitatea de a exercita funcția de inspector în cadrul Inspecției

procurorilor și de a fi remunerat cu coeficientul de salarizare corespunzător

clasei de salarizare pentru funcția de inspector în cadrul Inspecției

procurorilor.

operațiunea administrativă a Serviciului de Informații și Securitate i-a fost

afectată reputația profesională și personală, deoarece hotărârea Consiliului

Superior al Procurorilor nr. 1-271/2024 din 29 august 2024 și avizul

consultativ al Serviciului de Informații și Securitate nr. E/61 14 din 14 iunie

2024, împreună cu notele conexe, fără a dispune de careva temeiuri legale

au generat suspiciuni și acuzații nefondate, punând la îndoială integritatea și

buna reputație a lui Eduard Bulat.

membrii Consiliului care au votat în cadrul ședinței din 29 august 2024 au

acționat contrar obligației prevăzute de art. 16 alin. (2) din Codul

administrativ și au exercitat atribuțiile în mod abuziv, exercitând dreptul

discreționar prin exprimarea votului pentru constatarea neîndeplinirii de

către reclamant a condițiilor de admisibilitate la concurs, fără a dispune legal

7

de careva acte sau informații în acest sens, prejudiciind în așa mod drepturile

și interesele legitime ale candidatului Eduard Bulat, în ceea ce privește

dreptul la muncă, precum și reputația personală și cea profesională, fiind

încălcat principiul prezumției nevinovăției.

Informații și Securitate nr. E/6114 din 14 iunie 2024, reclamantul a

menționat, că la fel ca și în cazul hotărârii Consiliului Superior al

Procurorilor nr. 1-271/2024 din 29 august 2024, avizul consultativ este

neîntemeiat și contrar prevederilor legale, deoarece nu conține careva anexe

și/sau mențiuni despre faptele, care ar fi invocate în informațiile specificate

de autoritatea care a efectuat verificarea, ceea ce contravine standardelor

stabilite de prevederilor art. 31 din Codul administrativ, conform cărora

operațiunile administrative scrise identic actelor administrative individuale,

trebuie să fie motivate, fiind aplicabile cerințele de la art. 118 din Codul

administrativ.

mențiunea despre notele informative nr.5/02537 din 16 iunie 2009 și 5/95

din 17 ianuarie 2020, care se pretinde că ar fi fost remise în adresa

Procurorului General, aceste note nu au fost anexate la aviz și nici conținutul

acestora nu a fost expus în avizul consultativ.

Securitate este emis contrar prevederilor legale, deoarece acesta nu

întrunește elementele obligatorii stabilite de prevederile art.13, alin.(l) din

Legea nr.271-XVI din 18 decembrie 2008.

de Informații și Securitate s-a limitat doar la expunerea opiniei

neargumentate și tendențioase, precum că în privința candidatului se

„prefigurează factori de risc”, indicând numărul la niște note informative,

fără a se expune în ce măsură și în ce mod conținutul acestor note este

relevant pentru a evalua corespunderea candidatului Eduard Bulat la

standardele pentru funcția de inspector în cadrul Inspecției procurorilor și

fără să descrie care sunt faptele care au permis generarea concluzie că „se

prefigurează factori de risc”.

Securitate la emiterea avizului contestat a acționat fără bună-credință,

deoarece cunoștea despre existența propriului aviz nr.214039r din 23

decembrie 2021, prin care a informat Procuratura Generală, că în privința lui

Eduard Bulat nu au fost stabiliți careva factori de risc ce ar împiedica

exercitarea funcției de procuror, funcție de demnitate publică.

mențiune în avizul consultativ nr. E/6114 din 14 iunie 2024, sunt datate cu

16 iunie 2009 și respectiv 21 ianuarie 2020, adică perioade anterioare

verificării la care a fost supus de către Serviciul de informații și Securitate în

anul 2021. În pofida acestui fapt, avizul din 23 decembrie 2021 emis de către

același organ de verificare a fost unul pozitiv, ceea ce permite de a conchide

8

că în cadrul operațiunii administrative realizate de către Serviciul de

informații și Securitate la verificarea reclamantului în anul 2024 și la

emiterea avizului consultativ nr. E/6114 din 14 iunie 2024 a fost încălcat

principiul - securității raporturilor juridice.

consultativ nr. E/6114 din 14 iunie 2024, fiind urmărit scopul de a realiza

presiuni asupra opiniei membrilor Consiliului Superior al Procurorilor în

vederea excluderii lui Eduard Bulat din concursul pentru ocuparea funcției

de inspector în Inspecției procurorilor și de a denigra imagina personală și

profesională a subsemnatului.

B. Poziția pârâtului Consiliului Superior al Procurorilor (f.d. 53-61)

Superior al Procurorilor a solicitat respingerea ca fiind neîntemeiată acțiunea

lui Eduard Bulat privind anularea în parte a hotărârii Consiliului Superior al

Procurorilor nr. 1-271/2024 din 29 august 2024 și obligarea Consiliului

Superior al Procurorilor să emită actul administrativ individual privind

organizarea pentru candidatul Eduard Bulat a probei scrise a concursului

inițiat prin hotărârea Consiliului Superior al Procurorilor nr. 1-89/24 din 14

martie 2024.

menționat că aferent candidaturii lui Eduard Bulat, s-a constatat

neîndeplinirea condițiilor de admisibilitate la concursul de referință,

deoarece potrivit documentelor prezentate urmare a verificărilor efectuate,

Serviciul de Informații și Securitate a expus în avizul consultativ nr. E/6114

din 14 iunie 2024 că „în privința candidatului, se prefigurează factori de risc

reieșite din activitatea desfășurată anterior, situație ce prezintă o amenințare

pentru eficiența și imaginea procuraturii”.

de Informații și Securitate, apreciindu-l ca lipsit de argumentare, astfel, la

data de 20 iunie 2024 a expediat o scrisoare de poziție, prin care a solicitat

de a nu fi luată în considerare concluzia organului de verificare, deoarece

acesta este lipsit de detaliu și nu prezintă careva argumente, solicitând, în

consecință, admiterea subsemnatului la concursul pentru selectarea

inspectorilor în cadrul Inspecției procurorilor.

aspectelor ce țin de profilul lui Eduard Bulat, a interpelat suplimentar

Serviciul de Informații și Securitate cu solicitarea detalierii informației ce-1

vizează pe candidat. Astfel, potrivit informațiilor prezentate suplimentar

(fiind marcate cu un anumit grad de secretizare), Serviciul de Informații și

Securitate a detaliat concluziile referitoare la Eduard Bulat, consemnându-se

necorespunderea condițiilor pentru a candida la funcția de inspector.

Eduard Bulat și examinând documentele și înscrisurile care îl vizează,

acumulate în cadrul procedurilor ce preced examinarea admisibilității

9

candidaților pentru admiterea acestora spre participare la concursul pentru

suplinirea funcțiilor vacante de inspector în cadrul Inspecției procurorilor, a

concluzionat că candidatul Eduard Bulat nu poate fi admis spre participare

în concursul de referință, or, acesta nu corespunde profilului de integritate

inerent funcției pentru care accede.

candidatului Eduard Bulat, Consiliul Superior al Procurorilor a reiterat

raționamentele sale anterioare, conform cărora accederea în funcția de

inspector este o procedură specială și toate exigențele acesteia sunt garanții

că procesul de selecție corespunde celor mai înalte standarde de calitate.

au dedus hotărârea contestată de către Eduard Bulat, nu s-au bazat pe

informațiile recepționate de la Serviciul de Informații și Securitate. În

hotărârea adoptată Consiliul Superior al Procurorilor a notat fără echivoc și

explicit standardele de care se conduce atunci când analizează procedurile

de accederea în funcția de inspector. Solicitarea informațiilor de la Serviciul

de Informații și Securitate a fost condiționată de obligații impuse prin

Regulament, pe care Consiliul Superior al Procurorilor nu avea cum să le

evite și acumularea lor s-a circumscris poziției stabilite de legiuitor.

soluției adoptate pe caz de respingere a cererii candidatului Eduard Bulat

privind selectarea candidaților la funcțiile de inspector în cadrul Inspecției

procurorilor, nu a izvorât din concluziile prezentate de Serviciul de

Informații și Securitate. La examinarea cererii a fost luate în calcul toate

circumstanțele stabilite, iar analiza lor s-a raportat la standardele naționale și

internaționale impuse statutului inspectorilor.

pe acest subiect nu se rezumă doar la aprecieri de formă sau constatări

tehnice despre condițiile de numire, dar include și evaluări de substanță, care

sunt în măsură să dea tabloul complet despre profilul deplin al candidatului

la funcția de inspector.

nu corespunde standardelor stabilite față de funcția de inspector.

solicitările reclamantului sunt de natură declarativă, or, în mod evident nu s-

a produs vătămarea dreptului acestuia prin hotărârea contestată. Acest fapt a

fost specificat și în hotărârea din 29 august 2024, menționându-se că opinia

formulată asupra cazului în speță este fundamentată pe standardele la care se

raportează funcția de inspector, precum și pe propriile analize de esență ale

înscrisurilor prezentate de către reclamant, nefiind generate exclusiv de

avizul Serviciului de Informații și Securitate, care, potrivit legii, are un rol

consultativ și nu poate fi definitoriu pentru adoptarea hotărârii.

Consiliul Superior al Procurorilor și-a exercitat dreptul discreționar de vot,

reieșind din circumstanțele de fapt constatate în privința candidatului la

10

funcția de inspector. Or, reieșind din specificul funcției de inspector,

calitățile și conduita persoanei care solicită numirea în această funcție, fac

obiect de apreciere riguroasă, de către organul investit cu atribuții în acest

sens, care dispune de competență exclusivă în domeniu.

de judecată nu poate obliga Consiliul de a constata îndeplinirea de către

Eduard Bulat a condițiilor pentru admiterea la concursul pentru funcția de

inspector, precum și să organizeze proba scrisă a concursului și aceasta

deoarece, instanța de contencios administrativ, nu poate prelua competența

organului de autoadministrare, la caz a Consiliului Superior al Procurorilor

care este unica autoritate publică cu competență exclusivă.

C. Poziția pârâtului Serviciului de Informații și Securitate (f.d. 53-61)

depus referință, prin care a solicitat respingerea acțiunii în partea ce vizează

anularea avizului nr. E/6114 din 14 iunie 2024, ca fiind neîntemeiată.

menționat, că urmare a scrisorii Consiliului Superior al Procurorilor nr. 5-

06d/24-965 din 10 mai 2024, Serviciul a demarat procedura de verificare,

luând în considerare și declarația de verificare a reclamantului. Astfel, în

corespundere cu prevederile art. 13 alin. (1) din Legea nr.271-XVI din 18

decembrie 2008, Serviciul a emis avizul consultativ nr. E/6114 din 14 iunie

2024 în care au fost efectuate mențiuni privind prefigurarea unor factori de

risc reieșind din activitatea desfășurată anterior de către reclamant.

răspuns expediat în adresa Consiliului Superior al Procurorilor (secretizat cu

un anumit grad de secretizare), în care au fost expuse circumstanțe detaliate

care au fost luate în considerare la emiterea avizului consultativ din 14 iunie

2024.

legalitatea avizului, că a fost emis de către autoritatea competentă, este

prevăzut expres de lege, emis conform unei proceduri prealabile stabilite de

lege, îndreptată spre o anumită persoană determinată și vizează o situație

exactă stabilită de lege. Prin urmare, în partea ce vizează presupunerile de

ilegalitate a avizului consultativ, Serviciul a evidențiat că acestea au fost

combătute și a fost demonstrată legalitatea avizului de referință, contrapus la

normele legale prenotate.

plauzibile care să vină să demonstreze ilegalitatea avizului consultativ,

alegațiile acestuia, reprezentând mai mult un simplu dezacord cu privire la

cele menționate în avizul consultativ, argumente, care în principiu, sunt

lipsite de careva elemente probatorii.

și Securitate a invocat, că în aviz a stabilit anumiți factori de risc, care au fost

comunicați autorității inițiatoare a verificării, în vederea aprecierii acestora

11

și contrapunerii cu declarațiile reclamantului și cu alte elemente de fapt și de

drept deținute de către Consiliul Superior al Procurorilor, pentru a lua o

decizie finală cu privire la compatibilitatea sau incompatibilitatea

reclamantului cu interesele funcției publice la care acesta a candidat.

Respectiv, prin avizul consultativ al Serviciului, reclamantului nu i-a fost

încălcat vreun drept, or, acesta nu produce prin sine însuși careva efecte

juridice și nu urmează a fi examinat individual, însă, în coroborare cu alte

probe eventuale declarații ale reclamantului, precum și alte aspecte pe care

autoritatea decidentă poate să le întemeieze la baza deciziei finale pe care

urmează să o adopte.

consultativ, la baza deciziei Consiliului Superior al Procurorilor contestată

nu au stat elementele de fapt și de drept expuse în avizul respectiv, acest fapt

a fost menționat expres și în referința Consiliului. Prin urmare, Consiliului

Superior al Procurorilor, chiar dacă a primit avizul consultativ al Serviciului

de Informații și Securitate precum și cel suplimentar, la adoptarea deciziei s-

a condus de alte raționamente pe care le-a considerat necesare și relevante,

or, Consiliul Superior al Procurorilor nu este obligat să se conducă nemijlocit

de cele menționate în avizul consultativ, fapt de care s-a ținut cont. Astfel,

rezultă în mod evident că dreptul discreționar al Consiliului Superior al

Procurorilor pe acest subiect nu se rezumă doar la aprecieri de formă sau

constatări tehnice despre condițiile de numire, dar include și evaluări de

substanță, care sunt în măsură să dea tabloul complet despre profilul deplin

al candidatului la funcția de inspector.

consultativ nr. E/6114 din 14 iunie 2024 Serviciul de Informații și Securitate

a relatat că la emiterea avizului consultativ au fost luate în considerare

informațiile deținute de către Serviciu, din bazele sale de date, care au fost

obținute în procesul de desfășurare a activității instituționale legale.

Respectiv, sintetizând informațiile din posesia Serviciului, a fost emis avizul

consultativ contestat și remis în adresa autorității inițiatoare a verificării.

Subsidiar, Serviciul a remis și notele informative anterioare, la care se face

referire în cererea de chemare în judecată, fapt ce vine în contradicție cu

alegațiile reclamantului, care susține eronat că aceste note nu au fost remise

și că avizul Serviciului nu se întemeiază pe careva probe sau informații.

elementele obligatorii stabilite de prevederile art. 13 alin. (1) din Legea

nr.271-XVI din 18 decembrie 2008, pe lângă faptul că nu este argumentată

și explicită prin ce anume nu este corespunzător, aceasta este și eronată, în

acest sens Serviciul a susținut că avizul respectiv este legal și în corespundere

cu legislația, nefiind invocate careva argumente plauzibile care să denote

eventuale neconformități.

neîntemeiate alegațiile reclamantului privind ,,caracterul manipulator al

avizului consultativ nr. E/6114 din 14 iunie 2024 de Serviciul de Informații

12

și Securitate, fiind urmărit scopul de a realiza presiuni asupra opiniei

membrilor Consiliului în vederea excluderii subsemnatului din concursul

pentru ocuparea funcției de inspector în Inspecția procurorilor și de a denigra

imaginea personală și profesională a subsemnatului”, or, Serviciul a invocat

și unele circumstanțe care datează cu mult timp în urmă, și care au fost

diseminate și în adresa altor beneficiari legali, fapt ce denotă că Serviciul

manifestă o atitudine echidistantă și nepărtinitoare fată de toți participanții la

procedurile legale desfășurate, inclusiv în raport cu situația de referință.

existenței unor intenții negative față de procedura care îl vizează pe

reclamant Serviciul le califică ca fiind neîntemeiate și lipsite de substrat

factologic. Acest aspect, este demonstrat și prin faptul că, avizul consultativ

al Serviciului nu este un act administrativ care să producă efecte juridice prin

sine însuși, și nu impune vreo anumită conduită celorlalți participanți la

proces, astfel încât, imputarea unei atitudini nepărtinitoare Serviciului este

neîntemeiată, mai cu seamă că, Consiliul Superior al Procurorilor a

menționat expres că nu și-a bazat decizia pe avizul Serviciului.

D. Poziția părților în ședință publică.

argumentele expuse în acțiune, totodată, a menționat că cazul cade sub

incidența mai multor articole din CEDO și a considerat că hotărârea

Consiliului Superior al Procurorilor încalcă drepturile și libertățile garantate

de CEDO în special dreptul al un proces echitabil, or, Consiliul Superior al

Procurorilor a invocat note informative secrete și avizul întocmit de către

Serviciul de Informații și Securitate, fără a-i comunica motivele concrete ale

pretinsei necorespunderii acestuia funcției pentru care optează. Încălcarea

dreptul la respectarea vieții private, or, această hotărâre afectează în mod

direct reputația și dreptul de accedere la o funcția publică, fără posibilitatea

de a corecta sau combate conținutul acestui act administrativ. Încălcarea

dreptului la apărare, dreptul la un recurs efectiv, precum și lipsa motivării și

arbitrariului deciziilor administrative.

menționat că Consiliul Superior al Procurorilor este obligat să solicite pentru

fiecare candidat informații de la Autoritatea Națională de Integritate,

Serviciul de Informații și Securitate, Ministerul Afacerilor Interne și Centrul

Național Anticorupție, iar după parvenirea informaților, Consiliul în lipsa

candidaților examinează admisibilitatea dosarelor, candidații care nu trec

admisibilitatea sunt excluși din acest concurs.

La caz, Consiliul Superior al Procurorilor, analizând cererea

reclamantului în cumul cu materialele anexate de către reclamant inclusiv și

cu avizul Serviciul de Informații și Securitate a constatat că Eduard Bulat nu

corespunde profilului de integritate inerent funcției pentru care accede.

Pentru membrii Consiliului Superior al Procurorilor era suficient avizul

consultativ al Serviciului de Informații și Securitate și nu au intrat în detaliile

13

necorespunderii acestuia funcției pentru care optează, deoarece membrii

Consiliului Superior al Procurorilor nu au drept de acces la secret de stat,

doar președintele are.

A subliniat că Consiliul Superior al Procurorilor nu a făcut niciodată

duble standarde și nu a admis niciun candidat, fie la funcția de procuror fie

la funcția de inspector, cu aviz negativ de la Serviciul de Informații și

Securitate.

La fel a menționat că nu a fost încălcat dreptul la apărare, deoarece lui

Eduard Bulat i s-a transmis prin poșta electronică aviz consultativ E/6114

din 14 iunie 2024, la care reclamantul a făcut obiecții. Consiliul Superior al

Procurorilor a interpelat repetat Serviciul de Informații și Securitate, care a

dat un răspuns mai detaliat, dar din motiv că reclamantul nu are perfectat

dreptul de acces la secret de stat nu i s-a adus la cunoștință.

menționat că Eduard Bulat s-a expus și a contestat avizul consultativ E/6114

din 14 iunie 2024, respectiv și-a adus argumentele sale propriu zis de ce

avizul serviciului nu ar fi corect, a solicitat informații de la Procuratură și le-

a prezentat Consiliului Superior al Procurorilor.

Totodată, a indicat că avizele serviciului nu sunt pozitive sau negative,

acestea expun o anumită informație, iar autoritatea care a solicitat verificarea

ia decizia. Avizul eliberat de către Serviciu în 2021 a fost îndreptat către

Procuratura Generală, avizul contestat a fost îndreptat către Consiliul

Superior al Procurorilor, care sunt autorități diferite, cu cunoștințe

instituționale diferite. Serviciul de Informații și Securitate a considerat ca

fiind oportun ca Consiliul Superior al Procurorilor să cunoască anumite

informații referitor la Eduard Bulat, respectiv ulterior la demersul

suplimentare au fost transmise și notele informative, iar Consiliul Superior

al Procurorilor a decis cât sunt de relevante informațiile date.

Serviciul de Informații și Securitate după solicitarea suplimentară a

remis în adresa Consiliului Superior al Procurorilor respectivele documente,

iar dacă acestea au fost sau nu examinate în ședința plenului Consiliului

Superior al Procurorilor, Serviciul nu cunoaște.

LEGISLAȚIA ȘI STANDARDELE RELEVANTE.

„Activitatea administrativă reprezintă totalitatea actelor administrative individuale

și normative, a contractelor administrative, a actelor reale, precum și a operațiunilor

administrative realizate de autoritățile publice în regim de putere publică, prin care se

organizează aplicarea legii și se aplică nemijlocit legea.”

„Procedura administrativă este activitatea autorităților publice cu efect în exterior,

îndreptată spre examinarea condițiilor, pregătirea și emiterea unui act administrativ

individual, spre examinarea condițiilor, pregătirea și încheierea unui contract

administrativ sau examinarea condițiilor, pregătirea și întreprinderea unei măsuri strict de

autoritate publică.”

14

„Actul administrativ individual este orice dispoziție, decizie sau altă măsură oficială

întreprinsă de autoritatea publică pentru reglementarea unui caz individual în domeniul

dreptului public, cu scopul de a produce nemijlocit efecte juridice, prin nașterea,

modificarea sau stingerea raporturilor juridice de drept public.”

„Operațiunile administrative sunt manifestările de voință sau activitățile

autorităților publice care nu produc ca atare efecte juridice.

Operațiunile administrative pot fi contestate doar concomitent cu actul

administrativ individual, cu excepția operațiunilor administrative executorii sau

îndreptate împotriva unui terț.”

„Dreptul discreționar al autorității publice reprezintă posibilitatea acesteia de a opta

între mai multe soluții posibile corespunzătoare scopului legii atunci când aplică o

dispoziție legală. Exercitarea dreptului discreționar nu permite desfășurarea unei activități

administrative arbitrare.”

„Drept vătămat este orice drept sau libertate stabilit/stabilită de lege căruia/căreia i

se aduce atingere prin activitate administrativă.”

„Dacă printr-o activitate administrativă se încalcă un drept legitim sau o libertate

stabilită prin lege, acest drept poate fi revendicat printr-o acțiune în contencios

administrativ, cu privire la care decid instanțele de judecată competente pentru

examinarea procedurii de contencios administrativ, conform prezentului cod.”

„Autoritățile publice și instanțele de judecată competente trebuie să acționeze în

conformitate cu legea și alte acte normative. Autoritățile publice și instanțele de judecată

competente nu pot dispune limitarea exercitării drepturilor și a libertăților persoanelor

decât în cazurile și în condițiile expres stabilite de lege.”

„Autoritățile publice și instanțele de judecată competente cercetează starea de fapt

din oficiu. Acestea stabilesc felul și volumul cercetărilor și nu sunt legate nici de

expunerile participanților, nici de cererile lor de reclamare a probelor. Faptele deja

cunoscute autorităților publice sau instanțelor de judecată competente, faptele general

notorii și faptele prezumate în virtutea prevederilor legale nu necesită a fi probate, până

la proba contrarie.”

„Autoritățile publice nu pot întreprinde măsuri cu efect retroactiv, cu excepția

cazurilor prevăzute de lege. Autoritățile publice nu pot întreprinde măsuri care să afecteze

situațiile juridice definitive sau drepturile dobândite, decât în situații în care, în condițiile

stabilite de lege, acest lucru este absolut necesar pentru interesul public.”

15

„Actele administrative individuale și operațiunile administrative scrise trebuie să

fie motivate.”

„Controlul judecătoresc al activității administrative este garantat și nu poate fi

îngrădit.

Orice persoană care revendică un drept vătămat de către o autoritate publică în

sensul art.17 sau prin nesoluționarea în termenul legal a unei cereri se poate adresa

instanței de judecată competente.”

„Autoritatea publică trebuie să stabilească din oficiu aspectele de fapt ale cazului

care face obiectul procedurii, fără a se limita la dovezile și afirmațiile participanților.

Pentru aceasta, autoritatea publică stabilește scopul investigațiilor necesare și felul

acestora.”

statuează că:

„Motivarea este operațiunea administrativă prin care se expun considerentele care

justifică emiterea unui act administrativ individual. În motivare se indică temeiurile

esențiale de drept și de fapt pe care le-a luat în considerare autoritatea publică pentru

decizia sa. Din motivarea deciziilor discreționare trebuie să poată fi recunoscute și

punctele de vedere din care autoritatea publică a reieșit la exercitarea dreptului

discreționar. Motivarea trebuie să se refere și la argumentele expuse în cadrul audierii.

Motivarea completă a unui act administrativ individual cuprinde în cazul actelor

administrative defavorabile – o descriere succintă a procedurii administrative care a stat

la baza emiterii actului: investigații, probe, audieri, opinii ale participanților contrare

conținutului final al actului etc.

Motivarea completă este obligatorie, este parte integrantă a actului administrativ

individual și condiționează legalitatea acestuia.”

„În exercitarea dreptului discreționar atribuit, autoritățile publice trebuie să

acționeze cu bună-credință în limitele legal stabilite și cu respectarea scopului pentru care

le-a fost atribuit dreptul.”

„Procedura de examinare a cererii prealabile nu se efectuează dacă legea prevede

expres adresarea nemijlocită în instanța de judecată.”

„Orice persoană care revendică încălcarea unui drept al său prin activitatea

administrativă a unei autorități publice poate înainta o acțiune în contencios

administrativ.”

„Curtea Supremă de Justiție soluționează în primă instanță, prin hotărâri

irevocabile, acțiunile în contencios administrativ privind contestarea hotărârilor

Consiliului Superior al Magistraturii și ale Consiliului Superior al Procurorilor.”

16

„Până la înaintarea acțiunii în contencios administrativ se va respecta procedura

prealabilă, cu excepțiile prevăzute de lege.”

„Acțiunea în contestare și acțiunea în obligare se înaintează în decurs de 30 de zile,

dacă legea nu prevede altfel. Acest termen începe să curgă de la:

a) data comunicării sau notificării deciziei cu privire la cererea prealabilă sau data

expirării termenului prevăzut de prezentul cod pentru soluționarea acesteia;

b) data comunicării sau notificării actului administrativ individual, dacă legea nu

prevede procedura prealabilă. Prevederile art.165 alin.(1) referitoare la nesoluționarea în

termen se aplică corespunzător.”

„Examinarea și soluționarea în fond a acțiunii în contencios administrativ are loc

conform prevederilor Codului de procedură civilă, cu următoarele excepții:

a) examinarea și soluționarea acțiunii în contencios administrativ are loc în ședință

publică, iar în cazuri de excepție stabilite de lege – în ședință închisă. Participanții la

proces se citează; în citație se comunică locul, data și ora ședinței. Dacă participanții la

proces convin de comun acord, examinarea și soluționarea acțiunii în contencios

administrativ are loc în procedură scrisă;

b) instanța de judecată acceptă probele prezentate după termenul stabilit în faza de

pregătire pentru examinarea în fond a acțiunii în contencios administrativ, numai dacă

participanții la proces justifică și probează imposibilitatea prezentării probelor în

termenul stabilit de instanță;

c) participanții la proces care s-au prezentat cel puțin o dată în ședința de judecată

pe parcursul examinării acțiunii în contencios administrativ sau au efectuat acte de

procedură în contextul examinării acțiunii în contencios administrativ nu pot invoca lipsa

citației pentru efectuarea actelor de procedură la o dată ulterioară;

d) neprezentarea la ședința de judecată, fără motive temeinic justificate, a

participanților și/sau a reprezentanților lor nu împiedică soluționarea acțiunii în

contenciosul administrativ.”

„Instanța de judecată este obligată să cerceteze starea de fapt din oficiu în baza

tuturor probelor legal admisibile, nefiind legată nici de declarațiile făcute, nici de cererile

de solicitare a probelor înaintate de participanți.

Instanța de judecată depune eforturi pentru înlăturarea greșelilor de formă,

explicarea cererilor neclare, depunerea corectă a cererilor, completarea datelor

incomplete și pentru depunerea tuturor declarațiilor necesare constatării și aprecierii stării

de fapt. Instanța de judecată indică asupra aspectelor de fapt și de drept ale litigiului care

nu au fost discutate de participanții la proces

Instanța de judecată nu are dreptul să depășească limitele pretențiilor din acțiune,

însă, totodată, nu este legată de textul cererilor formulate de participanții la proces.

Instanța de judecată poate avea o discuție juridică cu participanții la proces sau

poate da în scris indicații cu privire la situația de drept a cauzei examinate.”

„Examinând acțiunea în contencios administrativ în fond, instanța de judecată

adoptă una dintre următoarele hotărâri: în baza unei acțiuni în contestare, anulează în tot

17

sau în parte actul administrativ individual, precum și o eventuală decizie de soluționare a

cererii prealabile, dacă acestea sunt ilegale și prin ele reclamantul este vătămat în

drepturile sale.”

„Instanța de judecată nu este competentă să se pronunțe asupra oportunității unui

act administrativ.”

„Dreptul la apărare este garantat.

Fiecare om are dreptul să reacționeze independent, prin mijloace legitime, la

încălcarea drepturilor și libertăților sale.”

Procuratură relevă că:

„O persoană nu poate fi considerată ca avînd o reputație ireproșabilă în sensul

alin.(1) și nu poate candida la funcția de procuror dacă există una din următoarele

circumstanțe:

a) a fost eliberată din funcțiile specificate la alin.(3) pentru încălcări în activitatea

profesională din ultimii 5 ani sau din alte funcții juridice din domeniul public sau privat

în circumstanțe ce nu sunt onorabile;

b) face abuz de alcool sau este consumator de substanțe psihotrope, toxice sau de

droguri;

c) are interdicția de a ocupa o funcție publică sau de demnitate publică, ce derivă

dintr-un act de constatare al Autorității Naționale de Integritate;

d) a comis acțiuni sau inacțiuni care aduc atingere onoarei, probității profesionale

sau prestigiului Procuraturii;

e) în privința acesteia a fost emisă o decizie de incompatibilitate în condițiile art.15

din Legea nr.271/2008 privind verificarea titularilor și a candidaților la funcții publice.”

Procuratură reglementează că:

„Hotărârile Consiliului Superior al Procurorilor pot fi contestate la Curtea Supremă

de Justiție de orice persoană vătămată într-un drept al său într-un termen de 10 zile

lucrătoare de la data la care hotărârea vizată i-a fost comunicată.”

februarie 2016 cu privire la Procuratură prevede următoarele:

„În funcția de inspector este numită persoana, aleasă prin concurs public, care se

bucură de reputație ireproșabilă în condițiile stabilite la art.20 alin.(2).

Concursul pentru selectarea inspectorilor este organizat de Consiliul Superior al

Procurorilor. Procedura de organizare și desfășurare a concursului se stabilește printr-un

regulament aprobat de Consiliul Superior al Procurorilor.

În exercițiul atribuțiilor sale, inspectorii beneficiază de garanțiile de independență

și inviolabilitate similare cu cele ale procurorilor.”

verificarea titularilor și a candidaților la funcții publice reglementează că:

„Sunt supuși verificării titularii și candidații la funcțiile de demnitate publică ce se

ocupă prin mandat obținut direct, în urma alegerilor, cu excepția alegerilor parlamentare

18

sau locale, sau indirect, prin numire, specificate în Legea nr.199 din 16 iulie 2010 cu

privire la statutul persoanelor cu funcții de demnitate publică, cu excepția candidaților la

funcția de judecător și a judecătorilor în funcție.”

verificarea titularilor și a candidaților la funcții publice statuează că:

„Verificarea se efectuează de către Serviciul de Informații și Securitate.”

2008 privind verificarea titularilor și a candidaților la funcții publice

stabilește că:

„Verificarea titularilor și a candidaților la funcțiile publice se inițiază de către

autoritățile publice competente.

Titularii și candidații la funcțiile publice sunt informați în scris despre inițierea

verificării și despre drepturile și obligațiile lor în legătură cu verificarea.”

verificarea titularilor și a candidaților la funcții publice reglementează că:

„În baza informațiilor obținute în cadrul verificării, organul de verificare întocmește

un aviz consultativ cu privire la:

a) gradul de îndeplinire de către titular, candidat la funcția publică a cerințelor de

încadrare și de respectare a restricțiilor stabilite de lege;

b) factorii de risc descoperiți sau lipsa acestora;

c) autenticitatea informațiilor comunicate de titular, candidat la funcția publică în

documentele depuse pentru ocuparea funcției publice.

În termen de 3 zile lucrătoare de la data semnării, avizul organului de verificare se

expediază autorității publice care a inițiat verificarea.

Autoritatea publică aduce avizul organului de verificare la cunoștință titularului,

candidatului la funcția publică.

Persoanele cu funcție de răspundere ale organului de verificare vinovate de

prezentarea cu bună știință în aviz a unor informații false poartă răspundere conform

legislației în vigoare.”

privind verificarea titularilor și a candidaților la funcții publice statuează că:

„Dacă există temeiuri de a declara titularul, candidatul la funcția publică

incompatibili cu interesele acestei funcții, autoritatea publică le acordă posibilitatea de a

se exprima asupra faptelor ce determină luarea unei astfel de decizii. Audierea se

efectuează în termen de 5 zile lucrătoare de la primirea avizului organului de verificare,

astfel încât să fie protejate sursele de informații, interesele securității naționale și

interesele protejate prin lege ale terților.”

decembrie 2008 privind verificarea titularilor și a candidaților la funcții

publice reglementează următoarele:

„În termen de 7 zile lucrătoare din data primirii avizului sau, după caz, avizului

suplimentar al organului de verificare, autoritatea publică decide asupra compatibilității

/incompatibilității titularului, candidatului la funcția publică cu interesele acestei funcții.

19

Decizia privind incompatibilitatea cu interesele funcției publice, care include și

motivele de incompatibilitate, se comunică în scris titularului, candidatului la funcția

publică în termen de 5 zile lucrătoare din data emiterii. Accesul terților la informația

privind motivele de incompatibilitate se admite numai cu consimțămîntul persoanei

verificate.

În cazul unei decizii de incompatibilitate cu interesele funcției publice, candidatul

nu poate ocupa funcția publică respectivă.”

desfășurare a concursului pentru selectarea inspectorilor în cadrul Inspecției

procurorilor și a concursului pentru selectarea inspectorului-șef, aprobat prin

hotărârea nr.1-164/2023 a Consiliului Superior al Procurorilor prevede că:

„După depunerea dosarului de participare, Consiliul solicită, pentru fiecare

candidat:

a) Autorității Naționale de Integritate – certificat de integritate;

b) Centrului Național Anticorupție – certificatul de cazier privind integritatea

profesională;

c) Serviciului de Informații și Securitate – informația referitoare la lipsa sau

existența factorilor de risc care pot aduce atingere ordinii de drept, securității statului,

ordinii publice;

d) Ministerului Afacerilor Interne – extras din Registrul de evidență a cauzelor

contravenționale și a persoanelor care au săvârșit contravenții.„

desfășurare a concursului pentru selectarea inspectorilor în cadrul Inspecției

procurorilor și a concursului pentru selectarea inspectorului-șef,

reglementează că:

„Consiliul, după parvenirea informațiilor solicitate potrivit pct.13 în privința tuturor

candidaților, decide în ședință închisă, asupra admisibilității dosarelor de participare în

concurs.”

desfășurare a concursului pentru selectarea inspectorilor în cadrul Inspecției

procurorilor și a concursului pentru selectarea inspectorului-șef, prevede că:

„În cazul în care candidatul nu întrunește condițiile de admisibilitate, precum și cel

care a depus, dosarul incomplet sau peste termenul-limită stabilit, se exclude din concurs

prin hotărârea motivată a Consiliului.”

ADMISIBILITATEA ACȚIUNII

Codul administrativ enunță temeiurile de bază de admisibilitate a cererii de

chemare în judecată formulată în instanța de contencios administrativ:

- prezența unui act administrativ individual defavorabil (dispoziție,

decizie sau altă măsură oficială) întreprinsă de autoritatea publică pentru

reglementarea unui caz individual în domeniul dreptului public, comunicat

destinatarului;

- competența jurisdicțională materială și teritorială a instanței de

judecată pentru examinarea acțiunii în contenciosul administrativ;

20

- respectarea cerințelor de formă și conținut a acțiunii în contencios

administrativ;

- respectarea procedurii prealabile;

- respectarea termenului de înaintare a acțiunii;

- prezența unui drept vătămat căruia i s-a adus atingere prin activitate

administrativă.

în parte a hotărârii Consiliului Superior al Procurorilor nr. 1-271/2024 din

29 august 2024, obligarea emiterii actului administrativ individual favorabil

și anularea avizului consultativ nr. E/6114 din 14 iunie 2024 emis de către

Serviciul de Informații și Securitate. La caz, hotărârea contestată este un act

administrativ individual defavorabil, or, prin emiterea acesteia au fost

afectate drepturile reclamantului, deoarece s-a constatat neîndeplinirea de

către Eduard Bulat a condițiilor de admisibilitate la concursul pentru

selectarea candidaților la funcțiile de inspector în cadrul Inspecției

procurorilor.

E/6114 din 14 iunie 2024 emis de către Serviciul de Informații și Securitate,

instanța de judecată, analizând conținutul avizului consultativ nr. E/6114 din

14 iunie 2024, constată că aceasta nu reglementează în mod direct situația

juridică a reclamantului și nu produce efecte juridice imediate asupra

drepturilor sau obligațiilor acestuia, însă legalitatea acestei operațiuni

administrative urmează a fi verificată odată cu verificarea legalității actului

administrativ individual defavorabil, la caz, odată cu hotărârea Consiliului

Superior al Procurorilor nr. 1-271/2024 din 29 august 2024.

art.191 alin.(5) lit. a) din Codul administrativ, este înaintată de reclamantul

Eduard Bulat în instanța competentă jurisdicțional, la Curtea Supremă de

Justiție, ca instanță de fond.

Codul administrativ și art. 79 alin. (1) din Legea nr. 3 din 25 februarie 2016

cu privire la Procuratură, hotărârile Consiliului Superior al Procurorilor pot

fi contestate în conformitate cu prevederile Codului administrativ, fără

respectarea procedurii prealabile, iar acțiunea în contencios administrativ

împotriva hotărârilor Consiliului Superior al Procurorilor se depune

nemijlocit în instanța de judecată (Curtea Supremă de Justiție), în termen de

10 zile lucrătoare de la data la care hotărârea vizată i-a fost comunicată,

astfel, procedura prealabilă în astfel de categorii de litigii, nu se efectuează.

înaintată de către Eduard Bulat la 18 septembrie 2024, în termenul legal de

10 zile, or, actul administrativ individual defavorabil contestat emis la 29

august 2024, a fost notificat reclamantului, prin intermediul poștei

electronice în data de 09 septembrie 2024. (f.d.22)

prin activitate administrativă completul de judecată menționează că după

21

cum rezultă din prevederile art. 20 din Codul administrativ, dacă printr-o

activitate administrativă se încalcă un drept legitim sau o libertate stabilită

prin lege, acest drept poate fi revendicat printr-o acțiune în contencios

administrativ. Iar, dispozițiile art. 17 și 189 alin.(1) din Codul administrativ

expres statuează că drept vătămat este orice drept sau libertate

stabilit/stabilită de lege căruia/căreia i se aduce atingere prin activitate

administrativă, orice persoană care revendică încălcarea unui drept al său

prin activitatea administrativă a unei autorități publice poate înainta o acțiune

în contencios administrativ.

condiționată inter alia de revendicarea de către reclamant a încălcării unui

drept al său prin activitatea administrativă a unei autorități publice.

administrativă a Consiliului Superior al Procurilor sunt întrunite, deoarece

din analiza acțiunii se desprinde dreptul subiectiv pretins a fi încălcat prin

hotărârea Consiliului Superior al Procurorilor nr. 1-271/2024 din 29 august

2024 și anume neîntrunirea condițiilor de admisibilitate a dosarului și

neadmiterea lui Eduard Bulat la proba scrisă în cadrul concursului, pentru

funcția la care a aspirat.

examinarea condițiilor de admisibilitate expuse supra, în raport cu actele

cauzei, impun concluzia că acțiunea este admisibilă și urmează a fi

examinată pe fond.

STAREA DE FAPT CONSTATATĂ DE CĂTRE INSTANȚA DE

JUDECATĂ

Superior al Procurorilor s-a inițiat concursul public pentru selectarea

inspectorilor în cadrul Inspecției procurorilor. (f.d.1-4, dosar administrativ)

participarea la concursul pentru selectarea inspectorilor în cadrul Inspecției

procurorilor, inițiat prin hotărârea Consiliului Superior al Procurorilor nr. 1-

89/2024 din 14 martie 2024, prelungit ulterior prin hotărârea nr. 100/2024

din 05 aprilie 2024. (f.d. 23)

candidatului Eduard Bulat la funcția de inspector în cadrul Inspecției

procurorilor, a eliberat avizul consultativ nr. E/6114 din 14 iunie 2024, prin

care a informat Consiliul Superior al Procurorilor că în privința candidatului

se profilează factori de risc reieșind din activitatea desfășurată anterior,

situație ce prezintă o amenințare pentru eficiența și imaginea procuraturii.

Totodată, se menționează în aviz că informațiile despre Eduard Bulat, cu titlu

informativ și mențiunea „personal”, au fost remise în adresa Procurorului

General cu nr. 5/02537 din 16 iunie 2009 și nr. 5/95 din 17 ianuarie 2020.

(f.d.24)

22

electronice a comunicat lui Eduard Bulat avizul consultativ nr. E/6114 din

14 iunie 2024. (f.d. 27, dosar administrativ)

tablou al integrității candidatului Eduard Bulat, în cadrul concursului pentru

ocuparea funcției de inspector în cadrul Inspecției procurorilor, prin

scrisoarea nr. 5-06d/24-1364 din 24 iunie 2024 a solicitat suplimentar

Serviciului de Informații și Securitate informațiile la care se face referire în

avizul consultativ nr. E/6114 din 14 iunie 2024. ( f.d.42, dosar administrativ)

scrisoarea nr. 5-14/24-150 din 28 iunie 2024 a refuzat în comunicarea lui

Eduard Bulat a notelor informative cu nr.5/02537 din 16 iunie 2009 și nr.5/95

din 17 ianuarie 2020, precum și a avizului consultativ nr. 214039r din 23

decembrie 2021 dat fiind faptul că acestea conțin informații atribuite la secret

de stat și cad sub incidența art.8 alin. (2) din Legea 148/2003. (f.d. 27)

Eduard Bulat, se atestă că careva documente ce conțin informații cu caracter

secret parvenite de la Serviciul de Informații și Securitate în privința

candidatului Eduard Bulat la funcția de inspector în cadrul Inspecției

procurorilor, în ședința Consiliului Superior al Procurorilor din 29 august

2024 nu au fost examinate, pe motiv că doar președintele instituției, în

virtutea funcției deținute, are valid, din oficiu, dreptul de acces la secret de

stat. (f.d.25)

271/2024 din 29 august 2024 a constatat neîndeplinirea condițiilor de

admisibilitate la concursul pentru selectarea candidaților la funcția de

inspector în cadrul Inspecției procurorilor de către candidatul Eduard Bulat.

(f.d.18-21)

MOTIVAREA INSTANȚEI

judecată învederează că, în aplicarea supremației dreptului, instanța

judecătorească de contencios administrativ ține cont de jurisprudența

CtEDO. Potrivit acestei jurisprudențe, obligația instanței judecătorești de

motivarea hotărârilor judecătorești nu poate fi înțeleasă că impunând un

răspuns pentru fiecare argument (hot. García Ruiz v. Spania, 1999, §26).

Totuși, orice argument decisiv pentru rezultatul procedurii necesită un

răspuns clar (hot. Ruiz Torija v. Spania, 1994, §30; și, pentru comparație,

Petrović și Alții v. Muntenegru, 2018, §43), în special argumentele cu privire

la drepturile și obligațiile garantate de Convenția Europeană pentru

Drepturile Omului (hot. Fabris v. Franța, 2013, §72 in fine; Paun Jovanović

v. Serbia, 2023, §108).

reține, că reclamantul în argumentarea pretenției solicitate a invocat

următoarele aspecte și anume că, atât hotărârea, cât și avizul consultativ nu

23

sunt motivate, or, Consiliul Superior al Procurorilor nu a indicat concret care

acte sau fapte au stat la baza concluziei privind necorespunderea profilului

de integritate inerent funcției de inspector și care a fost sursa de informare

despre aceste fapte, limitând-se doar la enunțuri cu caracter generic,

declarativ și fără substanță. Iar Serviciul de Informații și Securitate s-a limitat

doar la expunere a unei opinii neargumentate precum că în privința

candidatului se prefigurează factori de risc, indicând numărul la niște note

informative, fără a se expune în ce măsură și în ce mod conținutul acestor

note este relevant pentru a evalua corespunderea candidatului Eduard Bulat

la standardele pentru funcția de inspector în cadrul Inspecției procurorilor și

fără a descrie care sunt faptele care au permis generarea concluziei că, la caz,

se prefigurează factori de risc.

adoptarea hotărârii contestate autoritatea publică și-a exercitat dreptul

discreționar de vot, reieșind din circumstanțele de fapt constatate și raportate

la standardele naționale și internaționale impuse statutului de inspector și nu

s-a baza doar pe informațiile recepționate de la Serviciul de Informații și

Securitate, or, reieșind din specificul funcției de inspector, calitățile și

conduita persoanei care solicită numirea în această funcție, fac obiect de

apreciere riguroasă, de către organul investit cu atribuții în acest sens.

nu au verificat informațiile secrete, deoarece nu au drept de acces la secret

de stat, decât doar președintele.

avizului consultativ nr. E/6114 din 14 iunie 2024 au fost luate în considerare

informațiile deținute de către Serviciu, din bazele sale de date, care au fost

obținute în procesul de desfășurare a activității instituționale legale și a

comunicat informațiile pe care le are în posesie, împreună cu anexele de

referință, autorității responsabile de adoptarea deciziei, la caz Consiliului

Superior al Procurorilor.

Securitate a verificat candidatul Eduard Bulat la funcția de inspector în

cadrul Inspecției procurorilor pe aspectul corespunderi criteriilor de

integritate, prin prisma Legii nr. 271-XVI din 18 decembrie 2008 privind

verificarea titularilor și a candidaților la funcții publice.

2024 se desprinde că în privința candidatului se prefigurează factori de risc

reieșind din activitatea desfășurată anterior, situație ce prezintă o amenințare

pentru eficiența și imaginea procuraturii.

avizului consultativ nr. E/6114 nu rezultă că Serviciul de Informații și

Securitate ar fi descris motivele care au stat la baza concluziei că în privința

lui Eduard Bulat există factori de risc.

august 2023 ce ține de garanțiile refuzului de acordare a dreptului de acces

24

la secretul de stat, a reținut că dreptul persoanei de a fi informată cel puțin

de o manieră sumară cu privire la motivele factuale reprezintă o garanție

minimă a unei proceduri adversariale și a egalității armelor. Curtea a

constatat, în jurisprudența sa, că dreptul persoanei de a fi informată, chiar și

de o manieră limitată, cu privire la motivele care stau la baza deciziei pe care

o contestă nu devine inaplicabil dacă informația constituie secret de stat. Pe

de altă parte, accesul la dosar presupune accesul la probele pe care se bazează

circumstanțele de fapt. Din această perspectivă, considerentele bazate pe

siguranța națională pot prevala în detrimentul dreptului de avea acces la

probele clasificate ca secret de stat. Astfel, indiferent dacă instanța de

judecată îi oferă sau nu acces la dosar persoanei, ea are dreptul să fie

informată, cel puțin de o manieră sumară, cu privire la elementele de fapt

relevante pe care s-a bazat decizia de refuz privind acordarea dreptului de

acces la secretul de stat.

Necesitatea protecției secretului de stat nu se opune dreptului persoanei

de a cunoaște informații, cel puțin sumare, care să reflecte esența motivelor

care au servit drept refuz de a acorda dreptul de acces la secretul de stat, în

măsura în care acest lucru este compatibil cu păstrarea confidențialității

datelor obținute (a se vedea HCC nr. 38 din 14 decembrie 2017, § 109, și,

mutatis mutandis, HCC nr. 27 din 13 noiembrie 2020, § 84). De altfel, în

jurisprudența sa Curtea Europeană a menționat că, în cazul în care ar fi

existat preocupări legitime de securitate națională, autoritățile ar fi trebuit să

excludă pasajele sensibile sau să furnizeze un rezumat al elementelor de fapt

relevante (a se vedea, mutatis mutandis, Nolan și K. v. Federația Rusă, 12

februarie 2009, § 56; Davydov și alții v. Ucraina, 1 iulie 2010, § 170;

Janowiec și alții v. Federația Rusă [MC], 21 octombrie 2013, § 206).

Securitate și Informații a omis să facă un rezumat succint a informațiilor și

circumstanțelor factuale pe care și-a întemeiat concluzia privind prezința

factori de risc reieșind din activitatea desfășurată anterior de către Eduard

Bulat situație ce prezintă o amenințare pentru eficiența și imaginea

procuraturii, pentru ca reclamantul să aibă posibilitatea nu doar formal de a

contesta acuzațiile care i se aduc, dar și ca esență.

informațiile pe care le are în posesie Serviciul, împreună cu anexele de

referință, au fost expediate Consiliului Superior al Procurorilor, nu este

reținut de către instanța de judecată, deoarece după cum s-a constatat din

notele informative cu nr.5/02537 din 16 iunie 2009 și nr.5/95 din 17 ianuarie

2020, precum și avizul consultativ nr.214039r din 23 decembrie 2021,

acestea dispun de un grad de secretizare, pe când reclamantul nu dispune de

dreptul de acces la această categorie de date, iar în avizul contestat nu sunt

menționate nici măcar sumar motivele care au stat la baza emiterii acestei

concluzii, chestiune care ar face imposibil exercitarea dreptului efectiv la

apărare.

25

garantează în mod expres dreptul fundamental la apărare, drept esențial

pentru asigurarea procesului echitabil și a respectării principiului legalității.

Acest drept implică posibilitatea fiecărei persoane de a-și exercita în mod

efectiv și independent apărarea, prin utilizarea tuturor mijloacelor legale și

legitime prevăzute de lege, în fața unui tribunal competent. Astfel, dreptul la

apărare presupune accesul la informațiile și probele relevante, dreptul de a

formula obiecțiuni și de a susține punctul de vedere asupra tuturor acuzațiilor

sau învinuirilor aduse. Acest drept constituie o garanție fundamentală

împotriva oricăror abuzuri sau încălcări ale drepturilor și libertăților

fundamentale ale omului, având un rol esențial în consolidarea statului de

drept și în protejarea demnității și libertății individuale.

E/6114 din 14 iunie 2024 eliberat de către Serviciul de Informații și

Securitate nu poate fi menținut, or, acesta nu conține un rezumat al

circumstanțelor reținute, care să fi fost posibil de contestat în caz de dezacord

de către reclamant, prin acest fapt se încalcă dreptul lui Eduard Bulat la

apărare, respectiv el este în imposibilitatea de a-și expune poziția asupra

informațiilor sau faptelor reținute de către Serviciul de Informații și

Securitate.

nr. 1-271/2024 din 29 august 2024 instanța de judecată menționează că din

conținutul acesteia se desprinde că Consiliul Superior al Procurorilor,

analizând cererea lui Eduard Bulat și examinând documentele și înscrisurile

ce îl vizează, acumulate în cadrul procedurilor ce preced examinarea

admisibilității candidaților pentru admiterea acestora spre participare la

concursul pentru suplinirea funcțiilor vacante de inspector în cadrul

Inspecției procurorilor, a concluzionat că candidatul Eduard Bulat nu poate

fi admis spre participare în concursul de referință, or, acesta nu corespunde

profilului de integritate inerent funcție pentru care accede.

aprecierile sale nu doar în baza avizului consultativ al Serviciului de

Informații și Securitate ca document izolat, dar s-a bazat pe tot setul de acte

aferente candidatului.

analiza informațiilor prezentate generează la această etapă dubii concludente

privind probitatea funcțională a domnului Eduard Bulat, astfel încât este

imposibil acceptarea acestuia în concurs pentru accedere în funcția de

inspector al Inspecției Procurorilor.

reafirmat ideea că numirea într-o funcție de inspector urmează o procedură

specială, menită să asigure un proces de selecție de cea mai înaltă calitate. În

acest sens, trebuie respectate și reglementările internaționale privind

criteriile pentru alegerea persoanelor care contribuie la înfăptuirea justiției.

De aceea, autoritățile competente trebuie să fie foarte exigente în evaluarea

26

profesională, dar și în ceea ce privește moralitatea și comportamentul

ireproșabil al candidaților, inclusiv absența oricărei încălcări a legii.

271/2024 din 29 august 2024, prin care s-a stabilit neîntrunirea condițiilor de

admisibilitate la concursul pentru selectarea candidaților la funcția de

inspector în cadrul Inspecției procurorilor de către candidatul Eduard Bulat,

instanța de judecată constată, că în ședință membrii Consiliului Superior al

Procurorilor nu au verificat, nu au cercetat și respectiv nu au cunoscut care

sunt circumstanțele de a considera că Eduard Bulat nu corespunde profilului

de integritate inerent funcție de inspector în cadrul Inspecției procurorilor.

Or, după cum s-a constatat, membrii Consiliului Superior al Procurorilor cu

excepția președintelui, nu dețin dreptul de acces la secret de stat, respectiv

aceștia nu au avut acces și nu au examinat materialele în privința lui Eduard

Bulat, care au parvenit în adresa Consiliului Superior al Procurorilor de la

Serviciul de Informații și Securitate.

colaborare cu art. 219 din Codul administrativ autoritatea publică cercetează

starea de fapt din oficiu. Obligațiunea de cercetare din oficiu a împrejurărilor

de fapt și de drept este un principiu fundamental, inclusiv în contenciosul

administrativ, dar și un element esențial al dreptului la un proces echitabil

consacrat de art. 6 din Convenția Europeană a Drepturilor Omului.

circumstanțele de fapt, chiar dacă părțile nu le-au invocat, o atitudine

formalistă a Consiliului Superior al Procurorilor de a ignora cercetarea

circumstanțelor care au stat la baza concluziei privind neîntrunirea

condițiilor de accedere a lui Eduard Bulat în funcția de inspector în cadrul

Inspecției procurorilor, încalcă dreptul acestuia la un proces echitabil. Or, se

impune echilibrarea principiului disponibilității cu obligația autorității

publice de a garanta respectarea drepturilor și libertăților fundamentale ale

candidatului, mai ales în cazul din speță, când Eduard Bulat este într-o

situație dezavantajoasă, din motiv că nu are acces la informația confidențială,

astfel nu-și poate formula careva obiecții.

hotărârea Consiliului Superior al Procurorilor nr. 1-271/2024 din 29 august

2024 este una nemotivată, or din conținutul prevederilor art. 118 din Codul

administrativ rezultă, că motivarea actului administrativ trebuie să conțină

circumstanțele de fapt și de drept, la fel din motivarea deciziilor discreționare

trebuie să poată fi recunoscute și punctele de vedere din care autoritatea

publică a reieșit la exercitarea dreptului discreționar.

publice, care emit acte administrative, să indice expres și implicit,

circumstanțele de fapt și de drept care determină soluția adoptată. Motivarea

unui act administrativ nu poate fi limitată la competența autorității publice,

ori la temeiul de drept al acesteia, ci trebuie să conțină și elementele de fapt

care să permită, pe de o parte, destinatarilor să cunoască și să evalueze

27

temeiurile deciziei, iar, pe de alta parte, să facă posibila exercitarea

controlului de legalitate.

că pe lângă avizul consultativ nr. E/6114 din 14 iunie 2024 eliberat de către

Serviciul de Informații și Securitate a mai analizat și alte acte, documente

aferente candidatului Eduard Bulat, nu a menționat aceste acte și documente

precum și conținutul acestora. La fel nu sunt indicate circumstanțele de fapt

și informațiile, care au generat dubii concludente privind integritatea

funcțională a candidatului Eduard Bulat.

Superior al Procurorilor sunt atribuite la categoria celor secrete nu

îndreptățește autoritatea publică de a nu indica măcar sumar, sub aspectul

motivelor, circumstanțele de fapt stabilite în actul administrativ individual

defavorabil. Impunerea protejării informaților atribuite la secretul de stat nu

exclude dreptul persoane de a primi aceste informații, care să reflecte sumar

motivele esențiale pentru care i-a fost refuzat admiterea la concursul pentru

suplinirea funcției de inspector în cadrul Inspecției procurorilor, atât timp cât

această divulgare nu compromite confidențialitatea datelor respective.

abstract, cantitatea informațiilor care trebuie oferită persoanei, atunci când

datele care o vizează au un caracter confidențial, de vreme ce acest fapt

depinde de circumstanțele fiecărui caz.

stabilit un standard minim în această privință. În fapt, reclamantului, adjunct

al vice-ministrului apărării, i-au fost comunicate cele două motive pe care s-

a bazat decizia de revocare a autorizației de securitate, i.e. eșecul de a indica,

așa cum era obligat să o facă atunci când solicita autorizația de securitate, că

avea calitatea de director într-un număr de companii și conturi bancare în

bănci străine și faptul că era considerat o persoană care prezintă un risc

pentru securitatea națională. În privința acestui risc autoritățile nu i-au putut

comunica reclamantului informațiile confidențiale pe care se baza, pentru că

erau clasificate ca informații cu caracter „restricționat”. În acest context,

Curtea Europeană a menționat că, bineînțeles, deși tribunalele naționale

aveau competența să examineze toate faptele și nu erau limitate la analiza

argumentelor reclamantului, dreptul ceh putea să prevadă, într-o măsură

compatibilă cu menținerea confidențialității și efectuarea corespunzătoare a

investigațiilor în privința unei persoane, dreptul de a fi informat, cel puțin de

o manieră sumară, în cadrul procedurilor, despre esența acuzațiilor împotriva

sa. În fine, ea a notat că este dezirabil ca autoritățile naționale să explice, cel

puțin de o manieră sumară, întinderea controlului pe care l-au efectuat și

acuzațiile împotriva reclamantului.

și Tariq v. Regatul Unit, în care reclamantului i-a fost comunicată esența

deciziei de revocare a autorizației de securitate, deși revocarea se baza pe

informații clasificat. La modul concret, reclamantul a fost informat că

28

autorizația de securitate i-a fost retrasă pentru „asocierea cu persoane

suspectate de implicarea și susținerea teroriștilor de peste hotare, în special

a insurgenței din Iraq”. Totodată, pentru că reclamantul pretindea accesul la

toate documentele secrete în cadrul unei proceduri judiciare publice,

tribunalele naționale au făcut un rezumat al probelor publice și confidențiale

pe care le-au examinat, oferind motive pentru deciziile adoptate în proceduri

publice și explicând cum aceste motive au fost afectate de probele din

procedurile din camera de consiliu.

că Consiliul Superior al Procurorilor nu a examinat efectiv condițiile de

admisibilitate a dosarului de participarea la concurs depus de către Eduard

Bulat, or, din hotărârea contestată nu este clar care anume condiții nu a

întrunit candidatul și prin ce se manifestă necorespunderea profului de

integritate inerentă funcție pentru care accede.

imposibilitatea de a analiza dacă informația parvenită de la Serviciul de

Informații și Securitate atestă dubiile concludente privind probitatea

funcțională a lui Eduard Bulat, deoarece după cum s-a constatat membrii

Consiliului Superior al Procurorilor cu excepția președintelui, nu dețin

dreptul de acces la secret de stat.

a candidatului Eduard Bulat nu au fost analizate de către toți membrii

Consiliului Superior al Procurorilor.

Justiție apreciază ca fiind întemeiate argumentele lui Eduard Bulat precum

că la emiterea hotărârii nr. 1-271/2024 din 29 august 2024 în ceea ce privește

constatarea neîndeplinirii de către candidatul Eduard Bulat a condițiilor

pentru admiterea în funcția de inspector în cadrul Inspecției procurorilor,

Consiliul Superior al Procurorilor și-a exercitat în mod arbitrar dreptul

discreționar, or, s-a constatat că în momentul în care autoritatea publică a

decis că Eduard Bulat nu corespunde profilului de integritate necesar pentru

funcția de inspector în cadrul Inspecției procurorilor, acesta a acționat fără a

avea la bază criterii obiective, clare și transparente. Decizia a fost luată în

absența unor circumstanțe faptice raportate la reperele juridice bine definite,

ceea ce indică o ignorare a limitelor impuse de cadrul legal aplicabil și a

principiilor de legalitate și echitate în procesul de admisibilitate a dosarelor

candidaților.

hotărârea Consiliului Superior al Procurorilor nr. 1-271/2024 din 29 august

2024 în partea candidatului Eduard Bulat este contrară prevederilor legale

mai sus-enunțate și nu poate fi menținută.

Superior al Procurorilor să emită acte administrative individuale favorabile

în privința candidatului Eduard Bulat, instanța de judecată conchide că

acestea urmează a fi respinse ca neîntemeiate, deoarece, prin prisma art. 225

29

din Codul administrativ, instanța de judecată se limitează la controlul

exercitării dreptului discreționar de către autoritatea publică și nu decide cu

privire la oportunitatea actului administrativ individual, or, oportunitatea

actului administrativ individual este prerogativa autorității publice de a

alege, în limitele legii, între mai multe opțiuni de acțiune juridică, astfel încât

să adopte un act conform normelor legale și să atingă scopul final al legii

pentru care actul a fost emis.

verifica întrunirea condițiilor de admisibilitate a dosarului candidatului

Eduard Bulat și de a-l admite la concursul pentru funcția de inspector în

cadrul Inspecției procurorilor și organizarea probei scrise.

Justiție concluzionează asupra anulării în parte a hotărârii Consiliului

Superior al Procurorilor nr. 1-271/2024 din 29 august 2024 și a avizului nr.

E/6114 din 14.06.2024 emis de către Serviciul de Informații și Securitate în

privința lui Eduard Bulat, precum și a respingerii pretențiilor cu privire la

obligarea emiterii actelor administrative individuale favorabile.

Codul administrativ

COMPLETUL, CU UNANIMITATE DE VOTURI,

Anulează în parte hotărârea Consiliului Superior al Procurorilor nr. 1-

271/2024 din 29.08.2024, în ceea ce privește constatarea neîndeplinirii de

către candidatul Eduard Bulat a condițiilor pentru admiterea în funcția de

inspector în cadrul Inspecției procurorilor în cadrul concursului inițiat prin

Hotărârea nr. 1-89/2024 din 14.03.2024.

Anulează avizul nr.E/6114 din 14.06.2024 emis de către Serviciul de

Informații și Securitate în privința lui Eduard Bulat.

În rest cererea de chemare în judecată depusă de Eduard Bulat împotriva

Consiliului Superior al Procurorilor și Serviciului de Informații și Securitate

se respinge ca neîntemeiată.

Hotărârea este irevocabilă.

Președinte Stela Procopciuc

Judecători Ion Malanciuc

Diana Stănilă

Notă: În conformitate cu art. 236 alin. (7) din Codul de procedură civilă în legătură că judecătorul

Ion Malanciuc este suspendat de drept din funcție pe perioada exercitării mandatului de judecător

la Curtea Constituțională, textul integral al hotărârii este semnat de către președintele completului.

Președinte Stela Procopciuc

30