2ra-959/21 — anularea ordinului de concediere, încasarea compensației

Dosarul nr. 2ra-959/2021 prima instanță: Judecătoria Comrat, sediul Central (jud: V. Hudoba) instanța de apel: Curtea de Apel Comrat (jud: D. Fujenco, A. Mironov, L. Caraianu) Î N C H E I E R E 30 iunie 2021 mun.

Chișinău Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție, în componența: Președintele completului, judecătorul Svetlana Filincova judecătorii Iurie Bejenaru Galina Stratulat examinând admisibilitatea recursurilor declarate de Piotr Uzun, reprezentat de avocatul Harlampii Cîrdoba, în cauza civilă, la cererea de chemare în judecată depusă de Piotr Uzun împotriva Primăriei și Primarului satului Cioc-Maidan, raionul Comrat cu privire la anularea ordinului, restabilirea la locul de muncă, încasarea salariului pentru lipsa forțată de la locul de muncă, încasarea prejudiciului moral și cheltuielilor de judecată, împotriva deciziei din 21 ianuarie 2021 a Curții de Apel Comrat, c o n s t a t ă : La 18 februarie 2020, Piotr Uzun a depus cerere de chemare în judecată împotriva Primăriei și Primarului satului Cioc-Maidan, raionul Comrat cu privire la anularea ordinului, restabilirea la locul de muncă, încasarea salariului pentru lipsa forțată de la locul de muncă, încasarea prejudiciului moral.

În motivarea acțiunii a indicat că a activat în calitate de paznic la Primăria s. Cioc-Maidan, r. Comrat din data de 7 iulie 2008, temporar, iar din 11 ianuarie 2010 pe o perioadă nedeterminată, fiind încheiat contractul individual de muncă pe o perioadă nedeterminată. Totodată, reclamantul a indicat că după atingerea vârstei de pensionare și dobândirea statutului de pensionar a fost concediat, iar la 12 iulie 2019, Primarul s. Cioc-Maidan, r. Comrat a încheiat cu el un acord suplimentar referitor la contract individual de muncă din 11 ianuarie 2010, prin care a fost introdusă modificarea: cuvintele „perioadă nedeterminată” au fost schimbate cu cuvintele „la 5 ani începând cu 13 iulie 2019 până la 13 iulie 2024”.

A indicat că după aceasta, în lipsa a careva observații sau sancțiuni disciplinare a lucrat până la 4 decembrie 2019, când a fost concediat conform dispoziției primarului s. Cioc-Maidan nr. 143 din 20 noiembrie 2019, în baza art. 86 alin. (1) lit. y1 Codul muncii. Reclamantul a considerat dispoziția de concediere ca fiind ilegală, deoarece nu corespunde cerințelor art. 210 alin. (1) Codul muncii, conform căreia în dispoziție urmează a fi indicate temeiurile de fapt, termenul de contestare și organul în care poate fi contestată. 1 De asemenea, a specificat că a fost concediat în baza deținerii statutului de pensionar pentru limită de vârstă, or, nefiindu-i solicitate documentele de confirmare a acestui statut.

A specificat că legislatorul acordă angajatorului posibilitatea de a continua contractul individual de muncă, iar ignorând condițiile contractului privind modificarea termenului contractului, angajatorul a manifestat discriminarea în privința lui. Mai mult, a indicat că conform statelor de personal, în Primăria s. Cioc- Maidan, r. Comrat trebuiau să fie patru paznici, însă ultimii trei ani au activat doar doi paznici, și în legătură cu ce el a activat ore suplimentare, pentru urma să-i fie achitată suma de 116 064 de lei. Totodată, a menționat că prin concedierea ilegală i-a fost cauzat un prejudiciu material în mărime de 2 580 de lei, precum și prejudiciu moral în suma de 25 000 de lei.

Prin hotărârea din 23 iulie 2020 a Judecătoriei Comrat, sediul Central s-a respins cererea de chemare în judecată depusă de Piotr Uzun împotriva Primăriei și Primarului satului Cioc-Maidan, raionul Comrat cu privire la anularea ordinului, restabilirea la locul de muncă, încasarea salariului pentru lipsa forțată de la locul de muncă, încasarea prejudiciului moral și cheltuielilor de judecată. Invocând netemeinicia hotărârii primei instanțe, la 13 august 2020, Piotr Uzun, reprezentat de avocatul Harlampii Cîrdoba, a depus apel, solicitând casarea hotărârii primei instanțe cu emiterea unei noi hotărâri de admitere a acțiunii în sensul declarat. Prin decizia din 21 ianuarie 2021 a Curții de Apel Comrat s-a respins apelul declarat de Piotr Uzun, reprezentat de avocatul Harlampii Cîrdoba, și s-a menținut hotărârea din 23 iulie 2020 a Judecătoriei Comrat, sediul Central.

Pentru a decide astfel, prin prisma art. 55, 86 Codul muncii, Colegiul a considerat hotărârea primei instanțe întemeiată și legală, iar cererea de apel neîntemeiată. La 12 martie 2021, Piotr Uzun, reprezentat de avocatul Harlampii Cîrdoba, a declarat recurs, prin care a solicitat casarea integrală a deciziei instanței de apel și hotărârii primei instanțe cu adoptarea unei noi hotărâri de admitere a acțiunii în sensul declarat. În motivarea recursului s-a indicat că instanțele de judecată la examinarea cauzei nu au constatat just și au dat o apreciere incorectă situației de fapt, mai mult nu au examinat cauza sub toate aspectele și nu au stabilit cu certitudine raportul juridic litigios, circumstanțele de fapt caracteristice raportului juridic.

Totodată, s-au invocat aceleași argumente și circumstanțe factologice care au fost invocate pe parcursul examinării cauzei în instanțele ierarhic inferioare, cărora le-a fost dată apreciere, redând conținutul prevederilor normelor legale, dar fără a demonstra prin careva probe, încălcarea sau aplicarea eronată de către instanțele de judecată a normelor legale aplicabile speței. În contextul prevederilor art. 434 alin. (1) Cod de procedură civilă, recursul se declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei integrale, dacă legea nu prevede altfel. Curtea de Apel Comrat a pronunțat decizia contestată la 21 ianuarie 2021 și a expediat-o participanților la proces la 11 februarie 2021 (f.d.

139), astfel, recursul declarat la 12 martie 2021, este în termen. 2 În conformitate cu art. 439 alin. (2) și (3) din Codul de procedură civilă, după parvenirea dosarului, un complet din 3 judecători decide asupra admisibilității recursului, dispune expedierea copiei de pe recurs intimatului, cu înștiințarea despre necesitatea depunerii obligatorii a referinței timp de o lună de la data primirii acesteia. Judecătorul raportor verifică încadrarea în prevederile legii a temeiurilor invocate în recurs și face un raport verbal în fața completului de judecată instituit în conformitate cu alin. (2). Prin prisma art. 439 alin. (2) din Codul de procedură civilă, la 14 mai 2021 instanța de recurs a comunicat intimaților recursul, informând despre necesitatea depunerii referinței, astfel, la 1 iunie 2021, Primarul satului Cioc-Maidan, raionul Comrat a depus referință, prin care a solicitat respingerea ca inadmisibilă a recursului.

Examinând temeiurile recursului declarat de Piotr Uzun, reprezentat de avocatul Harlampii Cîrdoba, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră recursul ca inadmisibil din următoarele considerente. În conformitate cu art. 432 alin. (1) Cod de procedură civilă, părțile și alți participanți la proces sunt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural.

Alineatele (2) și (3) ale aceluiași articol prevăd exhaustiv cazurile în care se consideră că normele de drept material sau de drept procedural au fost încălcate sau aplicate eronat, iar alin. (4) stabilește că săvârșirea altor încălcări decât cele indicate la alin. (3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul și în măsura în care acestea au dus sau ar fi putut duce la soluționarea greșită a cauzei sau în cazul în care instanța de recurs consideră că aprecierea probelor de către instanța judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la încălcarea drepturilor și libertăților fundamentale ale omului. Conform prevederilor art. 433 lit. a) Cod de procedură civilă, cererea de recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4) Cod de procedură civilă.

Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră că recursul declarat de Piotr Uzun, reprezentat de avocatul Harlampii Cîrdoba, nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4) Cod de procedură civilă. Astfel, argumentele invocate în recursul declarat se referă la dezacordul recurentului cu soluția pronunțată de către instanța de apel, însă nu relevă încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material, respectiv nu constituie temei de casare a deciziei contestate. Totodată, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție reține că recursul exercitat conform secțiunii II-a are caracter devolutiv numai asupra problemelor de drept material și procedural, verificându-se doar legalitatea deciziei, dar nu și temeinicia ei în fapt.

În acest context, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție reiterează și faptul că procedura admisibilității constă în verificarea faptului, dacă motivele invocate în recurs se încadrează în cele prevăzute în art. 432, alin. (2), (3) și (4) Cod de procedură civilă. 3 În această ordine de idei, completul Colegiului precizează că, în contextul normelor procedurale din Secțiunea a II-a, Capitolul XXXVIII Cod de procedură civilă, instanța de recurs nu verifică modul de apreciere a probelor de către instanțele de fond și de apel. Forța atribuită unei probe sau alteia, coraportul dintre probe, suficiența probelor și concluziile făcute în urma probațiunii sunt în afara controlului instanței de recurs.

Prin prisma art. 432 alin. (4) Cod de procedură civilă, instanța de recurs poate interveni în materia probațiunii doar sub aspect procedural și anume dacă se invocă că instanța de apel a apreciat în mod arbitrar probele, încălcând în mod flagrant regulile de apreciere a probelor stabilite în art. 130 Cod de procedură civilă, însă, din recursul declarat nu rezultă argumentul privind încălcarea flagrantă a regulilor de apreciere a probelor.

În acest sens, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a relevat în jurisprudența sa constantă, rezultând din prevederile art. 6 § 1 al Convenției Europene pentru Apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale, că nu se impune motivarea în detaliu a unei decizii prin care o instanță de recurs, întemeindu-se pe dispoziții legale specifice, respinge recursul declarat împotriva sentinței pronunțate de o instanță inferioară, ca fiind lipsit de șanse de succes (cauza Rebai și alții contra Franței, Comisia Europeană a Drepturilor Omului, 25 februarie 1995, nr.26561/1995). În circumstanțele menționate, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a recunoaște recursul declarat de Piotr Uzun, reprezentat de avocatul Harlampii Cîrdoba, ca fiind inadmisibil.

În conformitate cu art. 433 lit. a), 440 alin. (1) Cod de procedură civilă, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție d i s p u n e : Se consideră inadmisibil recursul declarat de Piotr Uzun, reprezentat de avocatul Harlampii Cîrdoba, împotriva deciziei din 21 ianuarie 2021 a Curții de Apel Comrat. Încheierea este irevocabilă. Președintele completului, judecătorul Svetlana Filincova judecătorii Iurie Bejenaru Galina Stratulat 4