2ra-959/21 — anularea ordinului de concediere, încasarea compensației

Dosarul nr. 2ra-959/2021

prima instanță: Judecătoria Comrat, sediul Central (jud: V. Hudoba)

instanța de apel: Curtea de Apel Comrat (jud: D. Fujenco, A. Mironov, L. Caraianu)

Î N C H E I E R E

30 iunie 2021 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție,

în componența:

Președintele completului, judecătorul Svetlana Filincova

judecătorii Iurie Bejenaru

Galina Stratulat

examinând admisibilitatea recursurilor declarate de Piotr Uzun, reprezentat de

avocatul Harlampii Cîrdoba,

în cauza civilă, la cererea de chemare în judecată depusă de Piotr Uzun

împotriva Primăriei și Primarului satului Cioc-Maidan, raionul Comrat cu privire

la anularea ordinului, restabilirea la locul de muncă, încasarea salariului pentru

lipsa forțată de la locul de muncă, încasarea prejudiciului moral și cheltuielilor de

judecată,

împotriva deciziei din 21 ianuarie 2021 a Curții de Apel Comrat,

c o n s t a t ă :

La 18 februarie 2020, Piotr Uzun a depus cerere de chemare în judecată

împotriva Primăriei și Primarului satului Cioc-Maidan, raionul Comrat cu privire

la anularea ordinului, restabilirea la locul de muncă, încasarea salariului pentru

lipsa forțată de la locul de muncă, încasarea prejudiciului moral.

În motivarea acțiunii a indicat că a activat în calitate de paznic la Primăria s.

Cioc-Maidan, r. Comrat din data de 7 iulie 2008, temporar, iar din 11 ianuarie

2010 pe o perioadă nedeterminată, fiind încheiat contractul individual de muncă pe

o perioadă nedeterminată.

Totodată, reclamantul a indicat că după atingerea vârstei de pensionare și

dobândirea statutului de pensionar a fost concediat, iar la 12 iulie 2019, Primarul s.

Cioc-Maidan, r. Comrat a încheiat cu el un acord suplimentar referitor la contract

individual de muncă din 11 ianuarie 2010, prin care a fost introdusă modificarea:

cuvintele „perioadă nedeterminată” au fost schimbate cu cuvintele „la 5 ani

începând cu 13 iulie 2019 până la 13 iulie 2024”.

A indicat că după aceasta, în lipsa a careva observații sau sancțiuni

disciplinare a lucrat până la 4 decembrie 2019, când a fost concediat conform

dispoziției primarului s. Cioc-Maidan nr. 143 din 20 noiembrie 2019, în baza art.

86 alin. (1) lit. y1 Codul muncii.

Reclamantul a considerat dispoziția de concediere ca fiind ilegală, deoarece

nu corespunde cerințelor art. 210 alin. (1) Codul muncii, conform căreia în

dispoziție urmează a fi indicate temeiurile de fapt, termenul de contestare și

organul în care poate fi contestată.

1

De asemenea, a specificat că a fost concediat în baza deținerii statutului de

pensionar pentru limită de vârstă, or, nefiindu-i solicitate documentele de

confirmare a acestui statut.

A specificat că legislatorul acordă angajatorului posibilitatea de a continua

contractul individual de muncă, iar ignorând condițiile contractului privind

modificarea termenului contractului, angajatorul a manifestat discriminarea în

privința lui.

Mai mult, a indicat că conform statelor de personal, în Primăria s. Cioc-

Maidan, r. Comrat trebuiau să fie patru paznici, însă ultimii trei ani au activat doar

doi paznici, și în legătură cu ce el a activat ore suplimentare, pentru urma să-i fie

achitată suma de 116 064 de lei.

Totodată, a menționat că prin concedierea ilegală i-a fost cauzat un prejudiciu

material în mărime de 2 580 de lei, precum și prejudiciu moral în suma de 25 000

de lei.

Prin hotărârea din 23 iulie 2020 a Judecătoriei Comrat, sediul Central s-a

respins cererea de chemare în judecată depusă de Piotr Uzun împotriva Primăriei și

Primarului satului Cioc-Maidan, raionul Comrat cu privire la anularea ordinului,

restabilirea la locul de muncă, încasarea salariului pentru lipsa forțată de la locul de

muncă, încasarea prejudiciului moral și cheltuielilor de judecată.

Invocând netemeinicia hotărârii primei instanțe, la 13 august 2020, Piotr

Uzun, reprezentat de avocatul Harlampii Cîrdoba, a depus apel, solicitând casarea

hotărârii primei instanțe cu emiterea unei noi hotărâri de admitere a acțiunii în

sensul declarat.

Prin decizia din 21 ianuarie 2021 a Curții de Apel Comrat s-a respins apelul

declarat de Piotr Uzun, reprezentat de avocatul Harlampii Cîrdoba, și s-a menținut

hotărârea din 23 iulie 2020 a Judecătoriei Comrat, sediul Central.

Pentru a decide astfel, prin prisma art. 55, 86 Codul muncii, Colegiul a

considerat hotărârea primei instanțe întemeiată și legală, iar cererea de apel

neîntemeiată.

La 12 martie 2021, Piotr Uzun, reprezentat de avocatul Harlampii Cîrdoba, a

declarat recurs, prin care a solicitat casarea integrală a deciziei instanței de apel și

hotărârii primei instanțe cu adoptarea unei noi hotărâri de admitere a acțiunii în

sensul declarat.

În motivarea recursului s-a indicat că instanțele de judecată la examinarea

cauzei nu au constatat just și au dat o apreciere incorectă situației de fapt, mai mult

nu au examinat cauza sub toate aspectele și nu au stabilit cu certitudine raportul

juridic litigios, circumstanțele de fapt caracteristice raportului juridic.

Totodată, s-au invocat aceleași argumente și circumstanțe factologice care au

fost invocate pe parcursul examinării cauzei în instanțele ierarhic inferioare, cărora

le-a fost dată apreciere, redând conținutul prevederilor normelor legale, dar fără a

demonstra prin careva probe, încălcarea sau aplicarea eronată de către instanțele de

judecată a normelor legale aplicabile speței.

În contextul prevederilor art. 434 alin. (1) Cod de procedură civilă, recursul se

declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei integrale,

dacă legea nu prevede altfel.

Curtea de Apel Comrat a pronunțat decizia contestată la 21 ianuarie 2021 și a

expediat-o participanților la proces la 11 februarie 2021 (f.d. 139), astfel, recursul

declarat la 12 martie 2021, este în termen.

2

În conformitate cu art. 439 alin. (2) și (3) din Codul de procedură civilă, după

parvenirea dosarului, un complet din 3 judecători decide asupra admisibilității

recursului, dispune expedierea copiei de pe recurs intimatului, cu înștiințarea

despre necesitatea depunerii obligatorii a referinței timp de o lună de la data

primirii acesteia.

Judecătorul raportor verifică încadrarea în prevederile legii a temeiurilor

invocate în recurs și face un raport verbal în fața completului de judecată instituit

în conformitate cu alin. (2).

Prin prisma art. 439 alin. (2) din Codul de procedură civilă, la 14 mai 2021

instanța de recurs a comunicat intimaților recursul, informând despre necesitatea

depunerii referinței, astfel, la 1 iunie 2021, Primarul satului Cioc-Maidan, raionul

Comrat a depus referință, prin care a solicitat respingerea ca inadmisibilă a

recursului.

Examinând temeiurile recursului declarat de Piotr Uzun, reprezentat de

avocatul Harlampii Cîrdoba, completul Colegiului civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră recursul ca inadmisibil din

următoarele considerente.

În conformitate cu art. 432 alin. (1) Cod de procedură civilă, părțile și alți

participanți la proces sunt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă

încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a

normelor de drept procedural.

Alineatele (2) și (3) ale aceluiași articol prevăd exhaustiv cazurile în care se

consideră că normele de drept material sau de drept procedural au fost încălcate

sau aplicate eronat, iar alin. (4) stabilește că săvârșirea altor încălcări decât cele

indicate la alin. (3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul și în

măsura în care acestea au dus sau ar fi putut duce la soluționarea greșită a cauzei

sau în cazul în care instanța de recurs consideră că aprecierea probelor de către

instanța judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la

încălcarea drepturilor și libertăților fundamentale ale omului.

Conform prevederilor art. 433 lit. a) Cod de procedură civilă, cererea de

recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în

temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4) Cod de procedură civilă.

Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție consideră că recursul declarat de Piotr Uzun, reprezentat de

avocatul Harlampii Cîrdoba, nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432

alin. (2), (3) și (4) Cod de procedură civilă.

Astfel, argumentele invocate în recursul declarat se referă la dezacordul

recurentului cu soluția pronunțată de către instanța de apel, însă nu relevă

încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material, respectiv

nu constituie temei de casare a deciziei contestate.

Totodată, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție reține că recursul exercitat conform secțiunii II-a are

caracter devolutiv numai asupra problemelor de drept material și procedural,

verificându-se doar legalitatea deciziei, dar nu și temeinicia ei în fapt.

În acest context, completul Colegiului civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție reiterează și faptul că procedura

admisibilității constă în verificarea faptului, dacă motivele invocate în recurs se

încadrează în cele prevăzute în art. 432, alin. (2), (3) și (4) Cod de procedură civilă.

3

În această ordine de idei, completul Colegiului precizează că, în contextul

normelor procedurale din Secțiunea a II-a, Capitolul XXXVIII Cod de procedură

civilă, instanța de recurs nu verifică modul de apreciere a probelor de către

instanțele de fond și de apel. Forța atribuită unei probe sau alteia, coraportul dintre

probe, suficiența probelor și concluziile făcute în urma probațiunii sunt în afara

controlului instanței de recurs.

Prin prisma art. 432 alin. (4) Cod de procedură civilă, instanța de recurs poate

interveni în materia probațiunii doar sub aspect procedural și anume dacă se invocă

că instanța de apel a apreciat în mod arbitrar probele, încălcând în mod flagrant

regulile de apreciere a probelor stabilite în art. 130 Cod de procedură civilă, însă,

din recursul declarat nu rezultă argumentul privind încălcarea flagrantă a regulilor

de apreciere a probelor.

În acest sens, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a relevat în

jurisprudența sa constantă, rezultând din prevederile art. 6 § 1 al Convenției

Europene pentru Apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale, că

nu se impune motivarea în detaliu a unei decizii prin care o instanță de recurs,

întemeindu-se pe dispoziții legale specifice, respinge recursul declarat împotriva

sentinței pronunțate de o instanță inferioară, ca fiind lipsit de șanse de succes

(cauza Rebai și alții contra Franței, Comisia Europeană a Drepturilor Omului, 25

februarie 1995, nr.26561/1995).

În circumstanțele menționate, completul Colegiului civil, comercial și de

contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a

recunoaște recursul declarat de Piotr Uzun, reprezentat de avocatul Harlampii

Cîrdoba, ca fiind inadmisibil.

În conformitate cu art. 433 lit. a), 440 alin. (1) Cod de procedură civilă,

completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție

d i s p u n e :

Se consideră inadmisibil recursul declarat de Piotr Uzun, reprezentat de

avocatul Harlampii Cîrdoba, împotriva deciziei din 21 ianuarie 2021 a Curții de

Apel Comrat.

Încheierea este irevocabilă.

Președintele completului,

judecătorul Svetlana Filincova

judecătorii Iurie Bejenaru

Galina Stratulat

4