2rh-61/21 — Constatarea faptului juridic
- Instanță
- Curtea Supremă de Justiție
- Obiect
- Constatarea faptului juridic
- Temei legal
- Temeiurile declarării revizuirii
2rh-61/21 — Constatarea faptului juridic (Curtea Supremă de Justiție, 2021)
Dosarul nr. 2rh–61/21
Prima instanță: Judecătoria Edineț (sediul central), (jud. M. Iftodi)
Instanța de apel: Curtea de Apel Bălți (jud. A. Corcenco, D. Corolevschi, D. Stănilă
Instanța de recurs: Curtea Supremă de Justiție, (jud. S. Filincova, G. Stratulat, I. Bejenaru)
Î N C H E I E R E
30 iunie 2021 mun. Chișinău
Colegiul civil, comercial și de contencios
administrativ al Curții Supreme de Justiție
În componența:
Președintele ședinței, judecătorul Svetlana Filincova
Judecătorii Galina Stratulat
Iurie Bejenaru
examinând cererea de revizuire depusă de Nemerenco Margarita și Ursu Taisia,
reprezentate de avocatul Istrati Vasilii,
împotriva încheierii din 16 decembrie 2020 a Curții Supreme de Justiție prin
care a fost considerat inadmisibil recursul declarat de Nemerenco Margarita și Ursu
Taisia, reprezentate de avocatul Istrati Vasilii, împotriva deciziei din 23 iulie 2020
a Curții de Apel Bălți, prin care a fost respins apelul declarat de către Nemerenco
Margarita și Ursu Taisia și menținută hotărârea din 23 decembrie 2020 a Judecătoriei
Edineț (sediul central),
în cauza civilă la cererea formulată de Nemerenco Margarita și Ursu Taisia cu
privire la constatarea faptului represiunilor politice,
c o n s t a t ă:
La 17 iunie 2019, Nemerenco Margarita și Ursu Taisia s-au adresat cu cerere
în judecată cu privire la constatarea faptului represiunii politice și eliberarea
certificatului de reabilitare.
Prin hotărârea din 23 decembrie 2019 a Judecătoriei Edineț (sediul central),
cererea formulată de Nemerenco Margarita și Ursu Taisia cu privire la constatarea
faptului represiunilor politice, a fost respinsă ca fiind neîntemeiată.
Prin decizia din 23 iulie 2020 a Curții de Apel Bălți, a fost respins apelul
declarat de către Nemerenco Margarita și Ursu Taisia și menținută hotărârea din 23
decembrie 2020 a Judecătoriei Edineț (sediul central).
Prin încheierea din 16 decembrie 2020 a Curții Supreme de Justiție a fost
1
considerat inadmisibil recursul declarat de Nemerenco Margarita și Ursu Taisia,
reprezentate de avocatul Istrati Vasilii.
La 26 aprilie 2021 (prin oficiul poștal), Nemerenco Margarita și Ursu Taisia,
reprezentate de avocatul Istrati Vasilii, a depus o cerere de revizuire împotriva
încheierii din 16 decembrie 2020 a Curții Supreme de Justiție, solicitând casarea
acesteia.
Verificând încheierea supusă revizuirii, în raport cu criticile formulate și în
limitele temeiurilor de drept invocate, Colegiul civil, comercial și de contencios
administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră că cererea de revizuire este
inadmisibilă, pentru motivele ce se succed.
În corespundere cu articolul 452 alin. (11) al Codului de procedură civilă,
revizuirea s-a examinat fără înștiințarea participanților la proces, însă data și ora
ședinței a fost plasată pe pagina web a Curții Supreme de Justiție.
Posibilitatea revizuirii prevăzute de Capitolul XXXIX din Codul de procedură
civilă reprezintă o procedură excepțională. Prin urmare, cererile de revizuire a
hotărârilor judecătorești trebuie supuse unei analize stricte.
În conformitate cu articolul 446 alin. (1) al Codului de procedură civilă, pot fi
supuse revizuirii hotărârile, ordonanțele, încheierile și deciziile irevocabile ale
tuturor instanțelor judecătorești, în condițiile prezentului capitol.
Alin. 2 al aceleiași norme prevede că încheierile de încetare a procesului
conform art. 265 lit. c) și d), precum și cele prin care se respinge acțiunea ca fiind
tardivă conform art. 1861 pot fi supuse revizuirii. Încheierile judecătorești care nu se
referă la fondul cauzei, precum și deciziile emise în privința acestora nu se supun
revizuirii. În aceste cazuri, încheierile de inadmisibilitate a revizuirii nu se supun
niciunei căi de atac.
Structura logico – juridică a art. 451 alin. (1) – (4) al Codului de procedură
civilă prevede condițiile de formă și de conținut a unei cereri de revizuire, obligația
revizuentului de a depune cererea la instanța competentă și inadmisibilitatea
avansării repetate a unei asemenea cereri, care este întemeiată pe aceleași temeiuri.
În mod corespunzător, nerespectarea acestor cerințe legale dictează aplicarea art.
453 alin. (1) lit. a) al Codului de procedură civilă.
Cu toate acestea, temeiurile indicate la art. 449 al Codului de procedură civilă
pot fi apreciate doar de instanța de revizuire, iar lipsa unei căi de a atac, chiar și de
retractare, ar afecta dreptul la un proces echitabil, garantat de art. 20 din Constituția
Republicii Moldova și art. 6 alin. (1) din Convenția Europeană a Drepturilor Omului.
Or, potrivit jurisprudenței constante a Curții Europene, îndepărtarea de la
principiul securității juridice este justificată doar când este impusă de circumstanțe
cu caracter substanțial și convingător (a se vedea, mutatis mutandis, cauza Ryabykh
vs Rusia, hotărârea din 24 iulie 2003, § 52; cauza Pravednaya vs Rusia, hotărârea
din 18 noiembrie 2004, § 25; cauza Giuran vs România, hotărârea din 21 iunie 2011,
).
2
Competența instanțelor superioare de a casa și de modifica hotărâri
judecătorești obligatorii și executorii ar trebui exercitată pentru corectarea erorilor
judiciare. Această competență trebuie exercitată astfel încât să facă, atât cât este
posibil, un echilibru echitabil între interesele unui individ și nevoia de a asigura
eficiența sistemului judiciar (a se vedea, mutatis mutandis, cauza Nikitin vs Rusia,
hotărârea din 20 iulie 2004, § 54-61; cauza SC „Textinc” SA vs România, hotărâre
din 6 februarie 2018, § 24).
La acest capitol, Colegiul judiciar observă că, încheierea din 16 decembrie
2020 a Curții Supreme de Justiție nu se referă la fondul cauzei, or prin ea a fost
considerat inadmisibil recursul declarat de Nemerenco Margarita și Ursu Taisia,
reprezentate de avocatul Istrati Vasilii, împotriva deciziei din 23 iulie 2020 a Curții
de Apel Bălți.
Drept consecință, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al
Curții Supreme de Justiție trage concluzia că încheierea menționată supra nu poate
fi contestată în procedură de revizuire.
Colegiul judiciar relevă că legislatorul nu a prevăzut o împuternicire expresă a
instanței de revizuire în acest caz. Însă, art. 446 alin. (1) al Codului de procedură
civilă stabilește fără echivoc că dispozițiile judecătorești se supun revizuirii în
condițiile capitolului XXXIX. Totodată, alin. (2) din articolul respectiv folosește
sintagma „încheierile de inadmisibilitate a revizuirii”, ce vizează în mod direct doar
încheierile judecătorești, care nu se supun revizuirii, întrucât nu se referă la fondul
cauzei.
Astfel, raționamentele de mai sus limitează soluția instanței la art. 453 alin. (1)
lit. a) al Codului de procedură civilă.
În conformitate cu art. 453 alin. (1) lit. a) al Codului de procedură civilă, după
ce examinează cererea de revizuire, instanța emite o încheiere de respingere a cererii
de revizuire ca fiind inadmisibilă.
Pe baza celor prezentate, Colegiul atestă că legislatorul nu a exemplificat
împrejurările, când o instanță de revizuire trebuie să pronunțe o încheiere de
respingere a cererii de revizuire ca fiind inadmisibilă. Totuși această dispoziție
legală, dar și practica judiciară constantă, denotă că o cerere de revizuire poate fi
declarată inadmisibilă, atunci când nu a fost depusă în termenele prevăzute la art.
450 al Codului de procedură civilă sau a fost declarată de persoanele care nu sunt în
drept să facă acest lucru.
La fel, cerere de revizuire poate fi respinsă atunci când nu sunt respectate
condițiile de formă din art. 451 alin. (1) și (3) al Codului de procedură civilă.
Actualmente, urmând logica expusă supra, instanța de revizuire poate considera o
cerere de revizuire ca inadmisibilă în cazul în care revizuirea este depusă împotriva
unui act ce nu se supune revizuirii.
Având în vedere prevederile art. 446, 451 alin. (1) lit. a) al Codului de
procedură civilă, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții
3
Supreme de Justiție decide că cererea de revizuire depusă de Nemerenco Margarita
și Ursu Taisia, reprezentate de avocatul Istrati Vasilii, urmează a fi respinsă ca fiind
inadmisibilă.
În conformitate cu art. art. 269-270, art. 453 alin. (1) lit. a) al Codului de
procedură civilă, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții
Supreme de Justiție
d i s p u n e:
Se respinge ca fiind inadmisibilă cererea de revizuire depusă de Nemerenco
Margarita și Ursu Taisia, reprezentate de avocatul Istrati Vasilii, împotriva încheierii
din 16 decembrie 2020 a Curții Supreme de Justiție, emisă în cadrul cauzei civile
intentate la cererea formulată de Nemerenco Margarita și Ursu Taisia cu privire la
constatarea faptului represiunilor politice.
Încheierea nu se supune nici unei căi de atac.
Președintele ședinței,
judecătorul Svetlana Filincova
Judecătorii Galina Stratulat
Iurie Bejenaru
4