2rh-60/21 — achitarea compensatiei si obligarea restituirii creatiilor
- Instanță
- Curtea Supremă de Justiție
- Obiect
- achitarea compensatiei si obligarea restituirii creatiilor
- Temei legal
- temeiurile declarării revizuirii
2rh-60/21 — achitarea compensatiei si obligarea restituirii creatiilor (Curtea Supremă de Justiție, 2021)
Dosarul nr. 2rh-60/21
Prima instanță: Curtea de Apel Chișinău (jud. L. Bulgac)
Instanța de recurs: Curtea Supremă de Justiție (jud. D. Visternicean, A. Cobăneanu,
S. Moldovan)
ÎNCHEIERE
23 iunie 2021 mun. Chișinău
Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit
al Curții Supreme de Justiție
în componența:
Președintele ședinței, judecătorul Svetlana Filincova
judecătorii Galina Stratulat
Iurie Bejenaru
Dumitru Mardari
Mariana Pitic
examinând cererea de revizuire depusă de către Asociația „Drepturi de Autor
și Conexe” din Republica Moldova, reprezentată de către avocatul Vitalie
Nagacevschi,
în cauza civilă, la cererea de chemare în judecată depusă de către Asociația
„Drepturi de Autor și Conexe” din Republica Moldova în interesele lui Oleg
Cojocari și ale Liudmilei Cojocari împotriva Băncii Naționale a Moldovei cu privire
la achitarea compensației și obligarea restituirii creațiilor,
împotriva deciziei din 27 iunie 2007 a Curții Supreme de Justiție, prin care a
fost admis recursul declarat de către Banca Națională a Moldovei, a fost casată
hotărârea din 01 martie 2007 a Curții de Apel Chișinău în partea încasării
compensației bănești pentru repararea prejudiciului cauzat prin violarea dreptului de
autor și a fost emisă în această parte o nouă hotărâre, iar în rest hotărârea a fost
menținută,
constată:
La 26 decembrie 2006 Asociația „Drepturi de Autor și Conexe” din Republica
Moldova a depus în interesele lui Oleg Cojocari și ale Liudmilei Cojocari cerere de
chemare în judecată împotriva Băncii Naționale a Moldovei cu privire la achitarea
compensației și obligarea restituirii creațiilor.
În motivarea acțiunii a indicat că, Banca Națională a Moldovei, reproducând
desenele autorilor Oleg Cojocari și Liudmila Cojocari - 15 ani de la înființarea
Băncii Naționale a Moldovei, 200 ani de la nașterea scriitorului Alexandru Donici”
Dropie (Otis Orda) și 15 ani de la proclamarea independenței Republicii Moldova
pe reversul monedelor jubiliare puse în circulație ca mijloc de plată în scop
numismatic, urma prealabil să obțină acordul acestora și să le achite remunerația
corespunzătoare.
1
A menționat că, pârâtul nu și-a onorat obligațiile legale și, în lipsa
consimțământului autorilor, a dat publicității operele menționate fără a le achita
remunerația de autor.
A susținut că, dreptul de autor al lui Oleg Cojocari și al Liudmilei Cojocari
asupra desenelor este confirmat prin certificatul de înregistrare a obiectelor ocrotite
de dreptul de autor și drepturile conexe, eliberat de către Agenția de Stat pentru
Proprietatea Intelectuală.
A afirmat că, Oleg Cojocari și Liudmila Cojocari sunt membri ai Asociației
„Drepturi de Autor și Conexe” și conform Statutului, Asociația este în drept să ceară
repararea pecuniară a prejudiciului material și moral cauzat acestora prin utilizarea
operelor sale.
A solicitat încasarea de la Banca Națională a Moldovei în beneficiul lui Oleg
Cojocari și al Liudmilei Cojocari a compensației în sumă de 200000 de lei și
obligarea pârâtului de a le restitui creațiile care au fost folosite la confecționarea
monedelor: desene de autor în tehnica creion, în original – 14 buc. și machete grafice
a monedelor – 4 buc.
Prin hotărârea din 01 martie 2007 a Curții de Apel Chișinău, a fost admisă
parțial acțiunea depusă de către Asociația „Drepturi de Autor și Conexe”, au fost
încasate de la Banca Națională a Moldovei în beneficiul lui Oleg Cojocari și al
Liudmilei Cojocari compensația bănească în sumă de 100000 de lei și în beneficiul
statului taxa de stat în sumă de 270 de lei și a fost obligată Banca Națională a
Moldovei să restituie lui Oleg Cojocari și Liudmilei Cojocari desenele de autor în
tehnica creion, în original (14 bucăți) și machetele grafice a monedelor (4 bucăți).
La 30 martie 2007 Banca Națională a Moldovei a declarat recurs împotriva
hotărârii primei instanțe, cerând admiterea acestuia, casarea hotărârii primei instanțe
și emiterea unei noi hotărâri cu privire la respingerea acțiunii.
Prin decizia din 27 iunie 2007 a Curții Supreme de Justiție, a fost admis
recursul declarat de către Banca Națională a Moldovei, a fost casată hotărârea primei
instanțe în partea încasării de la Banca Națională a Moldovei în beneficiul lui Oleg
Cojocari și al Liudmilei Cojocari a compensației bănești pentru repararea
prejudiciului cauzat prin violarea dreptului de autor și a fost emisă în această parte
o nouă hotărâre, prin care a fost respinsă pretenția menționată ca fiind neîntemeiată,
iar în rest a fost menținută hotărârea primei instanțe.
La 30 aprilie 2021 Asociația „Drepturi de Autor și Conexe” din Republica
Moldova, reprezentată de către avocatul Vitalie Nagacevschi, a depus cerere de
revizuire împotriva deciziei instanței de recurs, solicitând admiterea acesteia,
casarea deciziei instanței de recurs, rejudecarea și respingerea recursului și
menținerea hotărârii primei instanțe, cu încasarea fie de la Banca Națională a
Moldovei, fie din bugetul de stat prin intermediul Ministerului Finanțelor în
beneficiul lui Oleg Cojocari și al Liudmilei Cojocari a dobânzii de întârziere în sumă
de 247780,45 de lei și încasarea cheltuielilor de asistență juridică în sumă de 5000
de lei.
În motivarea cererii de revizuire a invocat drept temei al declarării revizuirii
prevederile art. 449 lit. h) CPC.
2
A menționat că, la 19 septembrie 2007 s-a adresat cu o cerere la Curtea
Europeană a Drepturilor Omului, denunțând violarea drepturilor garantate de
Convenția Europeană pentru Apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților
Fundamentale.
A susținut că, prin hotărârea din 08 decembrie 2020 Curtea Europeană a
Drepturilor Omului a constatat că, prin decizia din 27 iunie 2007 a Curții Supreme
de Justiție au fost violate drepturile garantate de art. 1 din Primul Protocol adițional
la Convenție.
A afirmat că, referindu-se la pretențiile materiale înaintate de către Asociație,
Curtea Europeană a Drepturilor Omului a menționat că, le respinge pe motiv că, nu
dispune de elemente suficiente pentru a se pronunța asupra acestora, totodată,
subliniind că, dreptul moldovenesc prevede explicit că, o hotărâre a Curții Europene,
prin care se constată o încălcare a drepturilor garantate de Convenție, constituie
temei pentru redeschiderea procedurilor la nivel național. În concluzie, Curtea a
sugerat asociației ca aceasta să utilizeze respectiva oportunitate.
A considerat că, având în vedere cele enunțate, în speță se impune revizuirea
deciziei din 27 iunie 2007 a Curții Supreme de Justiție, cu casarea acesteia,
rejudecare și respingerea recursului și menținerea hotărârii primei instanțe.
Totodată, a considerat că, pornind de la cele reținute de Curtea Europeană a
Drepturilor Omului în hotărârea sa, se impune încasarea în beneficiul lui Oleg
Cojocari și al Liudmilei Cojocari a prejudiciului material cauzat.
A relevat că, prejudiciul material a fost cauzat în rezultatul imposibilității
dispunerii de suma de 100000 de lei, sumă adjudecată prin hotărârea primei instanțe
ca și compensație pentru violarea dreptului de autor.
A afirmat că, având în vedere jurisprudența constantă a Curții Europene a
Drepturilor Omului, prejudiciul material l-a calculat în baza art. 942 din Codul civil
(în redacția veche art. 619), a calculat dobânda de întârziere legală la suma de
100000 de lei, începând cu 01 martie 2007, data cînd a fost eliberat titlul executoriu.
În conformitate cu art. 450 lit. f) Cod de procedură civilă, cererea de revizuire
se depune în termen de 6 luni de la pronunțarea hotărârii sau deciziei Curții Europene
a Drepturilor Omului – în cazul prevăzut la art.449 lit. h).
Deci, din coroborarea dispozițiilor art. 449 lit. h) și ale art. 450 lit. f) Cod de
procedură civilă rezultă că, cererea de revizuire se depune în termen de 6 luni de la
pronunțarea hotărârii Curții Europene a Drepturilor Omului, prin care s-a constatat
o încălcare a drepturilor sau libertăților fundamentale.
Pornind de la aceste cerințe, se constată că, hotărârea Curții Europene a
Drepturilor Omului în cauza ASDAC versus Republica Moldova, prin care a fost
constatată încălcarea art. 1 din Primul Protocol adițional la Convenție, a fost
pronunțată la 08 decembrie 2020, iar cererea de revizuire a fost depusă la 30 aprilie
2021.
Reieșind din cele expuse, Colegiul civil, comercial și de contencios
administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție consideră că, la depunerea cererii
de revizuire în temeiul art. 449 lit. h) Cod de procedură civilă, Asociația „Drepturi
3
de Autor și Conexe” din Republica Moldova, reprezentată de către avocatul Vitalie
Nagacevschi, a respectat prevederile art. 450 lit. f) Cod de procedură civilă.
În conformitate cu art. 452 alin. (11) Codul de procedură civilă, dacă
examinarea cererii de revizuire este de competența Curții Supreme de Justiție sau a
instanței de apel, ședințele se desfășoară fără înștiințarea participanților la proces.
Studiind materialele dosarului, Colegiul civil, comercial și de contencios
administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție consideră cererea de revizuire
întemeiată și care urmează a fi admis, cu casarea deciziei instanței de recurs și
reținerea cauzei în instanța de recurs pentru rejudecarea recursului din următoarele
considerente.
În conformitate cu art. 453 alin. (1) lit. b) Codul de procedură civilă, după ce
examinează cererea de revizuire, instanța emite unul din următoarele acte de
dispoziție: încheierea de admitere a cererii de revizuire și de casare a hotărârilor sau
deciziei supuse revizuirii.
În conformitate cu art. 451 alin. (1) CPC, cererea de revizuire se depune în
scris de persoanele menționate la art. 447, indicându-se în mod obligatoriu
temeiurile consemnate la art. 449 și anexându-se probele ce le confirmă.
Revizuirea este o cale de atac extraordinară pusă de lege la dispoziția
persoanelor interesate. Aceasta nu presupune rejudecarea cauzei în mod implicit, ci
doar ca efect al admiterii cererii de revizuire, ceea ce prezumă existența temeiurilor
în acest sens. De altfel, poate avea loc o ingerință asupra securității raportului juridic.
Totodată, revizuirea este o cale de atac de retractare și nu de reformare, prin
intermediul căreia se poate obține anularea unei hotărâri judecătorești irevocabile și
reînnoirea judecății în cazurile expres determinate de lege, iar retractarea
neîntemeiată a hotărârii contestate poate duce la încălcarea principiului stabilității
raporturilor juridice, care înseamnă că soluția definitivă a oricărui litigiu nu trebuie
rediscutată fără motive legale. De aceea, legea admite revizuirea numai în cazuri
strict determinate.
Din materialele dosarului rezultă că, la 30 aprilie 2021 Asociația „Drepturi de
Autor și Conexe” din Republica Moldova, reprezentată de către avocatul Vitalie
Nagacevschi, a depus cerere de revizuire în baza art. 449 lit. h) CPC, anexând în
acest sens hotărârea Curții Europene a Drepturilor Omului din 08 decembrie 2020
în cauza ASDAC versus Republica Moldova (cererea nr. 47384/07), prin care Curtea
a constatat încălcarea art. 1 din Primul Protocol adițional la Convenția Europeană
pentru Apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale.
În conformitate cu art. 449 lit. h) CPC, revizuirea se declară în cazul în care
Curtea Europeană a Drepturilor Omului a constatat, printr-o hotărâre, fie Guvernul
Republicii Moldova a recunoscut, printr-o declarație, o încălcare a drepturilor sau
libertăților fundamentale care poate fi remediată, cel puțin parțial, prin anularea
hotărârii pronunțate de o instanță de judecată națională.
Prin aceste prevederi legiuitorul a instituit un mecanism pentru executarea
hotărârilor pronunțate de instanța internațională, al căror caracter obligatoriu a fost
recunoscut de către statul Republica Moldova.
Atunci cînd este învestită cu examinarea unei cereri de revizuire, Curtea
Supremă de Justiție trebuie să se limiteze la verificarea existenței condițiilor expres
4
prevăzute de lege și să verifice în lumina legislației naționale și a concluziilor Curții
Europene a Drepturilor Omului îndeplinirea condițiilor pentru aprobarea
redeschiderii procesului.
Din norma citată este evident că, cerința legală – existența unei constatări a
Curții Europene a Drepturilor Omului privind încălcarea unei drept sau a unei
libertăți fundamentale a omului în cauza, a cărei act judecătoresc se solicită a fi
revizuit, constituie drept temei de admitere a cererii de revizuire. Statuarea Curții
Europene a Drepturilor Omului cu privire la încălcarea unui drept sau a unei libertăți
fundamentale a omului nu poate fi negată de instanța competentă să se pronunțe
asupra revizuirii. Hotărârile și deciziile Curții Europene a Drepturilor Omului sunt
obligatorii pentru toate statele membre ale Consiliului Europei.
Actele cauzei denotă faptul că, la 26 decembrie 2006 Asociația „Drepturi de
Autor și Conexe” din Republica Moldova a depus în interesele lui Oleg Cojocari și
ale Liudmilei Cojocari cerere de chemare în judecată împotriva Băncii Naționale a
Moldovei cu privire la achitarea compensației și obligarea restituirii creațiilor.
Prin hotărârea din 01 martie 2007 a Curții de Apel Chișinău, a fost admisă
parțial acțiunea depusă de către Asociația „Drepturi de Autor și Conexe”, au fost
încasate de la Banca Națională a Moldovei în beneficiul lui Oleg Cojocari și al
Liudmilei Cojocari compensația bănească în sumă de 100000 de lei și în beneficiul
statului taxa de stat în sumă de 270 de lei și a fost obligată Banca Națională a
Moldovei să restituie lui Oleg Cojocari și Liudmilei Cojocari desenele de autor în
tehnica creion, în original (14 bucăți) și machetele grafice a monedelor (4 bucăți).
Ulterior, prin decizia din 27 iunie 2007 a Curții Supreme de Justiție, a fost
admis recursul declarat de către Banca Națională a Moldovei, a fost casată hotărârea
primei instanțe în partea încasării de la Banca Națională a Moldovei în beneficiul lui
Oleg Cojocari și al Liudmilei Cojocari a compensației bănești pentru repararea
prejudiciului cauzat prin violarea dreptului de autor și a fost emisă în această parte
o nouă hotărâre, prin care a fost respinsă pretenția menționată ca fiind neîntemeiată,
iar în rest a fost menținută hotărârea primei instanțe.
La 08 decembrie 2020 Curtea Europeană a Drepturilor Omului a pronunțat
hotărârea în cauza ASDAC versus Republica Moldova (cererea nr. 47384/07), prin
care a notat că, în circumstanțele prezentei cereri, a existat, fără îndoială, o ingerință
în dreptul de proprietate al asociației reclamante, deși nu existase un act formal de
deposedare. Excluderea operelor în litigiu de la protecția drepturilor de autor a avut
consecințe atât de grave încât pot fi asimilate cu o privare de proprietate în sensul
articolului 1 din Primul Protocol adițional la Convenție.
De asemenea, Curtea a concluzionat că, ingerința în dreptul de proprietate a
constituit o povară disproporționată și excesivă a drepturilor asociației reclamante,
iar autoritățile naționale au eșuat să realizeze un „echilibru echitabil” dintre protecția
dreptului la respectarea bunurilor și cerințele interesului general al societății.
Respectiv, a avut loc o încălcare a articolului 1 din Primul Protocol adițional la
Convenție.
În această ordine de idei, Colegiul civil, comercial și de contencios
administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție remarcă faptul că, o hotărâre
judecătorească, în care se constată o încălcare a drepturilor fundamentale a persoanei,
5
garantate de Constituție și de Convenție, obligă instanța supremă să înlăture acea
încălcare și să repare consecințele astfel încât să restabilească atât cât e posibil
situația existentă înaintea încălcării.
În conformitate cu art. 453 alin. (6) Cod de procedură civilă, în cazul în care
o hotărâre examinată anterior în apel și în recurs a fost supusă revizuirii, cauza se
trimite, după admiterea cererii de revizuire, la rejudecare.
În contextul celor expuse, Colegiul civil, comercial și de contencios
administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție conchide oportunitatea reexaminării
cauzei în ordine de recurs întru verificarea în detaliu a pretențiilor formulate în
cererea de chemare în judecată prin prisma probelor administrate, dând apreciere
acestora în coroborare cu prevederile legislației naționale, cât și a celei
internaționale.
Astfel, din considerentele menționate, Colegiul civil, comercial și de
contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a
admite cererea de revizuire, de a casa decizia instanței de recurs și de a reține cauza
în instanța de recurs pentru rejudecarea recursului.
În conformitate cu art. 270 și 453 alin. (1) lit. b) Cod de procedură civilă,
Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de
Justiție
dispune:
Se admite cererea de revizuire depusă de către Asociația „Drepturi de Autor
și Conexe” din Republica Moldova, reprezentată de către avocatul Vitalie
Nagacevschi.
Se casează decizia din 27 iunie 2007 a Curții Supreme de Justiție, în cauza
civilă la cererea de chemare în judecată depusă de către Asociația „Drepturi de Autor
și Conexe” din Republica Moldova în interesele lui Oleg Cojocari și ale Liudmilei
Cojocari împotriva Băncii Naționale a Moldovei cu privire la achitarea compensației
și obligarea restituirii creațiilor și se reține cauza în procedura Curții Supreme de
Justiție pentru rejudecarea recursului.
Încheierea nu se supune niciunei căi de atac.
Președintele ședinței,
judecătorul Svetlana Filincova
judecătorii Galina Stratulat
Iurie Bejenaru
Dumitru Mardari
Mariana Pitic
6