2r-367/21 — incasarea datoriei

2r-367/21 — incasarea datoriei (Curtea Supremă de Justiție, 2021)

Dosarul nr. 2r-367/21

Prima instanță: Judecătoria Chișinău, sediul Centru (jud.: R. Pulbere)

Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (jud.: A. Malîi, I. Dutca, M. Guzun)

D E C I Z I E

23 iunie 2021 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție

în componență:

Președintele ședinței, judecătorul Tamara Chișca-Doneva

judecătorii Dumitru Mardari

Mariana Pitic

examinând recursul declarat de Ceaban Maria,

în cauza civilă, în procedură de examinarea a cererilor cu valoare redusă, la cererea

de chemare în judecată depusă de Întreprinderea Municipală de Gestionare a Fondului

Locativ nr. 16 din Chișinău în procedura falimentului împotriva Mariei Ceaban și Olgăi

Cornea cu privire la încasarea datoriei pentru consumul energiei termice și pentru

prestarea serviciilor locativ-comunale, și compensarea cheltuielilor de judecată,

împotriva încheierii din 24 martie 2021 a Curții de Apel Chișinău, prin care a fost

restituit apelul declarat de Ceaban Maria ca fiind depus în afara termenului legal, iar

apelanta nu a solicitat repunerea în termen,

c o n s t a t ă:

La 01 septembrie 2020 ÎMGFL nr. 16 din Chișinău în procedura falimentului a

depus cerere de chemare în judecată împotriva Mariei Ceaban și Olgăi Cornea,

solicitând încasarea în mod solidar din contul pârâtelor a sumei de 1.778,39 de lei cu

titlu de datorie pentru consumul serviciilor locativ–comunale pentru perioada octombrie

2016 – iulie 2020 și sumei de 5.296,06 lei cu titlu de datorie pentru consumul energiei

termice pentru perioada mai 2017 – iulie 2020, în total suma de 7.074,45 de lei,

acumulată la locul de consum - XXXXX, precum și compensarea cheltuielilor de

judecată.

Prin hotărârea din 15 octombrie 2020 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru, a fost

admisă acțiunea depusă de ÎMGFL nr. 16 din Chișinău în procedura falimentului. S-a

încasat în mod solidar din contul Mariei Ceaban și Olgăi Cornea suma de 1.778,39 de

lei cu titlu de datorie pentru consumul serviciilor locativ–comunale pentru perioada

octombrie 2016 – iulie 2020 și suma de 5.296,06 lei cu titlu de datorie pentru consumul

energiei termice pentru perioada mai 2017 – iulie 2020, în total suma de 7.074,45 de lei,

acumulată la locul de consum - XXXXX. S-a încasat în mod solidar din contul Mariei

Ceaban și Olgăi Cornea în bugetul de stat suma de 270 de lei taxa de stat.

La 31 decembrie 2020, prin intermediul oficiului poștal, Maria Ceaban a depus

cerere de apel nemotivată și netimbrată împotriva hotărârii primei instanțe, solicitând

1

admiterea apelului, casarea hotărârii din 15 octombrie 2020 a Judecătoriei Chișinău,

sediul Centru, cu remiterea cauzei spre rejudecare în prima instanță.

Prin încheierea din 24 martie 2021 a Curții de Apel Chișinău, în temeiul art. 369

alin. (1) lit. b) CPC, a fost restituit apelul declarat de Ceaban Maria ca fiind depus în

afara termenului legal, iar apelanta nu a solicitat repunerea în termen.

La 19 aprilie 2021 Ceaban Maria a declarat recurs împotriva încheierii instanței de

apel, solicitând admiterea acestuia, casarea încheierii din 24 martie 2021 a Curții de

Apel Chișinău, cu remiterea cauzei spre rejudecare în instanța de apel.

În motivarea recursului Ceaban Maria a indicat că prima instanță a examinat cauza

în absența sa și nu i-au fost comunicate actele de procedură.

De asemenea, a indicat recurenta că nu dispune de cunoștințe juridice și nici la

serviciile avocaților pentru acordarea asistenței juridice garantate de stat nu a putut să

apeleze, deoarece aceștia lucrau de la domiciliu, precum și fiind o persoană în etate și

din cauza situației epidemiologice din țară nu s-a putut deplasa în instanța de judecată,

mai mult ca atât, în perioada respectivă s-a îmbolnăvit de câteva ori.

În conformitate cu art. 425 din Codul de procedură civilă, termenul de declarare a

recursului împotriva încheierii este de 15 zile de la comunicarea încheierii.

Materialele cauzei atestă că încheierea din 24 martie 2021 a Curții de Apel

Chișinău a fost expediată în adresa Mariei Ceaban la 29 martie 2021 (f.d. 64), însă nu se

atestă date când a fost recepționată de către ultima.

Totodată, în cererea de recurs Maria Ceaban a indicat că încheierea contestată a

recepționat-o la 02 aprilie 2021 prin intermediul oficiului poștal.

Astfel, recursul declarat la 19 aprilie 2021 este în termen.

La 14 mai 2021 în adresa ÎMGFL nr. 16 din Chișinău în procedura falimentului și

Olgăi Cornea a fost expediată copia recursului declarat de Maria Ceaban, cu înștiințarea

despre necesitatea depunerii referințelor (f.d. 91, 93-94).

La 07 iunie 2021 lichidatorul ÎMGFL nr. 16 din Chișinău în procedura

falimentului, Sacaliuc Cristina, a depus referință, solicitând respingerea recursului

declarat de Maria Ceaban, cu menținerea încheierii din 24 martie 2021 a Curții de Apel

Chișinău, pe care o consideră legală și întemeiată.

În conformitate cu art. 426 alin. (3) din Codul de procedură civilă, recursul

împotriva încheierii se examinează în termen de 2 luni într-un complet din 3 judecători,

pe baza copiei certificate sau electronice a dosarului, pe baza recursului și a referinței la

recurs, fără examinarea admisibilității și fără participarea părților.

Studiind materialele cauzei în raport cu argumentele invocate în recurs, Colegiul

civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră că

recursul urmează a fi respins, cu menținerea încheierii instanței de apel, din următoarele

motive.

În conformitate cu art. 427 lit. a) din Codul de procedură civilă, instanța de recurs,

după ce examinează recursul împotriva încheierii, este în drept să respingă recursul și să

mențină încheierea.

Conform art. 110 din Codul de procedură civilă, termen de procedură este

intervalul, stabilit de lege sau de judecată (judecător), în interiorul căruia instanța

(judecătorul), participanții la proces și alte persoane legate de activitatea instanței

trebuie să îndeplinească anumite acte de procedură ori să încheie un ansamblu de acte.

2

Potrivit art. 111 alin. (1) din Codul de procedură civilă, actele de procedură se

efectuează în termenul prevăzut de lege.

În conformitate cu art. 113 din Codul de procedură civilă, dreptul de a efectua actul

de procedură încetează odată cu expirarea termenului prevăzut de lege ori stabilit de

instanța de judecată. Nerespectarea termenului atrage după sine decăderea din dreptul de

a efectua actul de procedură, dacă legea nu prevede altfel.

Conform art. 362 alin. (1) și (3) din Codul de procedură civilă, termenul de

declarare a apelului este de 30 de zile de la data pronunțării dispozitivului hotărârii, dacă

legea nu prevede altfel. Repunerea în termen de apel se face de către instanța de apel în

cazurile și în ordinea prevăzute de art. 116.

În conformitate cu art. 369 alin. (1) lit. b) din Codul de procedură civilă, instanța de

apel restituie, printr-o încheiere, cererea dacă apelul a fost depus în afara termenului

legal, iar apelantul nu solicită repunerea în termen sau instanța de apel a refuzat să

efectueze repunerea în termen.

Din materialele cauzei rezultă că la 15 octombrie 2020 Judecătoria Chișinău, sediul

Centru a pronunțat dispozitivul hotărârii, prin care a fost admisă acțiunea depusă de

ÎMGFL nr. 16 din Chișinău în procedura falimentului.

Nefiind de acord cu hotărârea primei instanțe, la 31 decembrie 2020, prin

intermediul oficiului poștal, Maria Ceaban a depus cerere de apel nemotivată și

netimbrată, solicitând admiterea apelului, casarea hotărârii din 15 octombrie 2020 a

Judecătoriei Chișinău, sediul Centru, cu remiterea cauzei spre rejudecare în prima

instanță, fără însă a solicita repunerea apelului în termen.

Ca urmare, prin încheierea din 24 martie 2021, în temeiul art. 369 alin. (1) lit. b)

CPC, Curtea de Apel Chișinău a restituit apelul declarat de Ceaban Maria ca fiind depus

în afara termenului legal, iar apelanta nu a solicitat repunerea în termen.

Verificând circumstanțele cauzei în raport cu argumentele recursului și cadrul legal

aplicabil speței, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție consideră justă soluția instanței de apel de restituire a cererii de apel

depusă de Maria Ceaban în temeiul art. 369 alin. (1) lit. b) din CPC, deoarece cererea de

apel a fost depusă peste termenul de 30 de zile de la data pronunțării dispozitivului

hotărârii prevăzut la art. 362 alin. (1) din CPC.

După cum s-a menționat supra dispozitivul hotărârii a Judecătoriei Chișinău, sediul

Centru a fost pronunțat la 15 octombrie 2020, iar cererea de apel (nemotivată și

netimbrată) a fost depusă de către Maria Ceaban tocmai la 31 decembrie 2020, pe când

termenul-limită de depunere a apelului a expirat la 16 noiembrie 2020 inclusiv.

Or, indiferent de faptul dacă partea a fost sau nu prezentă la pronunțarea

dispozitivului hotărârii, termenul de declarare a apelului de 30 de zile prevăzut de art.

362 din CPC, curge de la data pronunțării dispozitivului hotărârii, dacă legea nu prevede

altfel.

Totodată, în conformitate cu art. 116 alin. (1) și (3) din Codul de procedură civilă,

persoanele care, din motive întemeiate, au omis termenul de îndeplinire a unui act de

procedură pot fi repuse în termen de către instanță. La cererea de repunere în termen se

anexează probele ce dovedesc imposibilitatea îndeplinirii actului. Totodată, trebuie

efectuat actul de procedură care nu a fost îndeplinit în termen (să fie depusă cererea, să

fie prezentate documentele respective etc.).

3

Din normele legale citate supra rezultă că termenul de declarare a apelului poate fi

restabilit dacă persoanele îndreptățite prin cerere invocă această solicitare. La cererea de

repunere în termen se anexează probele ce dovedesc imposibilitatea îndeplinirii actului

de procedură. Prin prisma jurisprudenței CEDO, nemotivarea de către instanță a

temeiurilor de repunere a apelului în termen sau repunerea neîntemeiată în termenul de

apel reprezintă o încălcare a dreptului la un proces echitabil.

La caz se constată, că deși apelul a fost depus de Maria Ceaban peste termenul

legal de atac, totuși apelanta nu a solicitat repunerea în termen a apelului, printr-o cerere

formulată în condițiile art. 116 din CPC, cu indicarea motivelor și prezentarea probelor

întru confirmarea imposibilității depunerii apelului în termenul legal.

Or, repunerea în termenul de apel se face de către instanța de judecată doar în

cazurile și în ordinea strict reglementată de art. 116 din CPC, care cert, expres și

imperativ stipulează că repunerea în termen a actului de procedură poate fi efectuată

doar la cererea persoanei care o solicită și cu anexarea probelor ce dovedesc

imposibilitatea îndeplinirii actului.

Prin urmare, Maria Ceaban, contestând hotărârea primei instanțe peste termenul de

30 de zile de la data pronunțării dispozitivului, trebuia să depună diligența și să

întreprindă măsurile necesare pentru a-și proteja drepturile de acces la instanță prin

depunerea unei cereri de repunere a apelului în termen, cu anexarea probelor

justificative care să confirme imposibilitatea depunerii cererii de apel în termenul de

atac prevăzut de lege. Or, instanța de apel nu era în drept din oficiu să dispună acest

fapt, fără ca apelanta să înainteze personal această solicitare.

Subsecvent, în conformitate cu art. 100 alin. (1) din Codul de procedură civilă,

cererea de chemare în judecată și actele de procedură se comunică participanților la

proces și persoanelor interesate, contra semnătură, prin intermediul persoanei

împuternicite, prin poștă, cu scrisoare recomandată și cu aviz de primire, prin

intermediul biroului executorului judecătoresc, la adresa electronică indicată în cererea

de chemare în judecată sau înregistrată prin intermediul Programului integrat de

gestionare a dosarelor, sau prin alte mijloace care să asigure transmiterea textului

cuprins în act și confirmarea primirii lui, precum și prin delegație judiciară.

Conform art. 105 alin. (1) și (5) din Codul de procedură civilă, citația și înștiințarea

se trimit prin scrisoare recomandată cu aviz de primire sau prin persoana împuternicită

de judecată. Data înmânării citației sau înștiințării se înscrie pe citație sau înștiințare în

partea care se înmânează destinatarului, precum și pe cotor, care se restituie instanței.

Citația sau înștiințarea adresată persoanei fizice se înmânează personal contra semnătură

pe cotor.

Din materialele dosarului cert se atestă că Maria Ceaban a cunoscut că pe rolul

Judecătoriei Chișinău, sediul Centru se află spre examinare prezenta cauză civilă,

recepționând la data de 08 septembrie 2020 încheierea primei instanțe din 02 septembrie

2020, prin care acțiunea depusă de ÎMGFL nr. 16 din Chișinău în procedura

falimentului a fost acceptată spre examinare în procedură de examinare a cererilor cu

valoare redusă, fapt ce se confirmă prin avizul poștal de recepție nr. DS9042019438AS

(f.d. 30). Iar, la 07 octombrie 2020, Maria Ceaban a depus referință la acțiunea depusă

de ÎMGFL nr. 16 din Chișinău în procedura falimentului (f.d. 33-34). Mai mult ca atât,

în cererea de apel și cea de recurs, Maria Ceaban a indicat că hotărârea integrală a

4

primei instanțe a recepționat-o la 27 octombrie 2020, adică în interiorul termenului de

atac.

Cu toate acestea, Maria Ceaban, contrar dispozițiilor art. 362 CPC, nu și-a

valorificat dreptul de a efectua actul de procedură în termen și nici nu a solicitat prin

prisma art. 116 CPC repunerea acestuia în termen.

Astfel, nu poate fi reținutul argumentul recurentei precum că prima instanță a

examinat cauza în absența sa și nici nu i-au fost comunicate actele de procedură,

deoarece vine în contradicție cu actele cauzei.

La fel, sunt irelevante și argumentele Mariei Ceaban precum că nu dispune de

cunoștințe juridice, și nici la serviciile avocaților pentru acordarea asistenței juridice

garantate de stat nu a putut să apeleze, deoarece aceștia lucrau de la domiciliu, precum

și fiind o persoană în etate și din cauza situației epidemiologice din țară nu s-a putut

deplasa în instanța de judecată, mai mult ca atât, în perioada respectivă s-a îmbolnăvit,

în situația în care dânsa nu a solicitat repunerea în termen a actului de procedură.

Dat fiind cele relatate, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al

Curții Supreme de Justiție consideră drept întemeiată și legală încheierea din 24 martie

2021 a Curții de Apel Chișinău.

Colegiul reține că Curtea Europeană a Drepturilor Omului în jurisprudența sa

promovează, cu consecvență cu titlu de principiu obligația părților de a se interesa de

soarta procesului în situația în care ele au fost înștiințate despre inițierea și desfășurarea

acestuia și de a-și proteja drepturile sale de acces la instanță (cauza Van Harn vs.

Germania, nr. 7557/03 din 11 septembrie 2007).

Respectarea termenelor legale constituie o obligație pozitivă a părților și are

menirea să asigure buna funcționare a justiției, iar repunerea în termen poate fi admisă

doar în cazurile expres prevăzute de lege și doar în situația în care partea când

înaintează o cerință de repunere în termen, o justifică prin probe pertinente și admisibile

în temeiul art. 116, 118, 121, 122 și art. 362 din Codul de procedură civilă, prin care s-ar

dovedi că omiterea termenului a fost cauzată din motive întemeiate.

Or, admiterea spre examinare a unui apel tardiv poate duce la încălcarea

principiului securității raporturilor juridice garantat de art. 6§1 din Convenția Europeană

pentru Apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale.

Instanța de recurs accentuează că o asemenea soluție este compatibilă cu

standardele înserate în textul art. 6§1 din Convenția Europeană pentru Apărarea

Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale, încuviințarea exercitării unei căi

ordinare de atac în urma rămânerii definitive a actului jurisdicțional valabil adoptat în

lipsa unor circumstanțe fundamentale și obligatorii, ar însemna de fapt încălcarea

principiului securității raporturilor juridice și a drepturilor celorlalte pârți la un proces

echitabil.

În susținerea opiniei enunțate, Colegiul civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție invocă și hotărârea Curții Europene a

Drepturilor Omului în speța Melnic c. Moldovei din 14 noiembrie 2006, definitivă din

14 februarie 2007, precum și hotărârea Curții Europene a Drepturilor Omului în cauza

Ponomaryov c. Ucrainei, hotărârea din 03 aprilie 2008, definitivă din 29 septembrie

2008, unde se notează că deși în speță nu era vorba despre desființarea unei hotărâri

judecătorești definitive și irevocabile în urma admiterii unei căi extraordinare de atac în

lumina unor circumstanțe nou descoperite, ci de redeschiderea unui proces prin

5

repunerea în termenul de introducere a unei căi ordinare de atac, totuși reînnoirea

acestui termen pentru motive neconvingătoare, reprezintă o soluție care ar putea

înfrânge principiul securității raporturilor juridice într-un mod similar cu o cale

extraordinară de atac.

Din considerentele menționate, Colegiul civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a respinge recursul

declarat și de a menține încheierea instanței de apel.

În conformitate cu art. 427 lit. a) și art. 428 din Codul de procedură civilă, Colegiul

civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție

d e c i d e:

Se respinge recursul declarat de Ceaban Maria.

Se menține încheierea din 24 martie 2021 a Curții de Apel Chișinău, în cauza

civilă, în procedură de examinarea a cererilor cu valoare redusă, la cererea de chemare

în judecată depusă de Întreprinderea Municipală de Gestionare a Fondului Locativ nr.

16 din Chișinău în procedura falimentului împotriva Mariei Ceaban și Cornea Olga cu

privire la încasarea datoriei pentru consumul energiei termice și pentru prestarea

serviciilor locativ-comunale, și compensarea cheltuielilor de judecată.

Decizia este irevocabilă.

Președintele ședinței,

judecătorul Tamara Chișca-Doneva

judecătorii Dumitru Mardari

Mariana Pitic

6