2r-244/21 — Încasarea datoriei

2r-244/21 — Încasarea datoriei (Curtea Supremă de Justiție, 2021)

Dosarul nr. 2r-244/21

Instanța de fond: Judecătoria Chișinău, sediul Centru, judecător – V. Gîrleanu

Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău, judecători – M. Anton, V. Cotorobai, I. Secrieru

D E C I Z I E

23 iunie 2021 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție,

în componența:

Președintele ședinței, judecătorul Svetlana Filincova

Judecătorii Galina Stratulat

Iurie Bejenaru

examinând cererea de recurs declarată de Gratii Raisa, prin intermediul

avocatului Popa Vitalie,

în cauza civilă la cererea de chemare în judecată depusă de SA „Apă-Canal

Chișinău” către Gratii Raisa cu privire la încasarea datoriei și a cheltuielilor de

judecată,

împotriva încheierii din 04 februarie 2021 a Curții de Apel Chișinău, prin care

a fost respinsă cererea înaintată de Gratii Raisa cu privire la repunerea în termen,

fiind resituită cererea de apel depusă de Gratii Raisa, prin intermediul avocatului

Popa Vitalie, împotriva hotărârii din 13 iulie 2020 a Judecătoriei Chișinău, sediul

Centru în temeiul art. 369 alin. (1) lit. b) din Codul de procedură civilă, cu încetarea

procedurii în ordine de apel,

c o n s t a t ă:

La 14 ianuarie 2020, SA „Apă-Canal Chișinău” a depus o cerere de chemare în

judecată către Gratii Raisa cu privire la încasarea datoriei și a cheltuielilor de

judecată.

Prin hotărârea Judecătoriei Chișinău, sediul Centru din 13 iulie 2020, acțiunea

înaintată de SA „Apă-Canal Chișinău” a fost admisă.

La 21 octombrie 2020, Gratii Raisa, prin intermediul avocatului Popa Vitalie,

a înaintat cerere de apel, solicitând instanței repunerea în termen a cererii de apel,

admiterea integrală a acesteia, casarea hotărârii primei instanțe cu remiterea cauzei

spre rejudecare în prima instanță.

Prin încheierea din 19 noiembrie 2020 a Curții de Apel Chișinău, cererea de

apel a fost acceptată spre examinare, s-a comunicat părților dreptul de a depune

referința și probe suplimentare până la data de 03 februarie 2021, inclusiv. Totodată,

s-a indicat că pricina civilă va fi examinată în ședință publică, în limba de stat. S-a

numit ședința de examinare a apelului pentru data de 04 februarie 2021, ora 09.00,

cu notificarea părților la proces.

1

Prin încheierea din 04 februarie 2021 a Curții de Apel Chișinău, a fost respinsă

cererea înaintată de Gratii Raisa cu privire la repunerea în termen, fiind resituită

cererea de apel depusă de Gratii Raisa, prin intermediul avocatului Popa Vitalie,

împotriva hotărârii din 13 iulie 2020 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru în

temeiul art. 369 alin. (1) lit. b) din Codul de procedură civilă, cu încetarea procedurii

în ordine de apel.

La 10 martie 2021, Gratii Raisa, prin intermediul avocatului Popa Vitalie, a

declarat recurs împotriva încheierii din 04 februarie 2021 a Curții de Apel Chișinău,

solicitând admiterea recursului, casarea integrală a încheierii instanței de apel,

repunerea în termen a apelului și restituirea cauzei spre examinare la Curtea de Apel

Chișinău.

În motivarea recursului, s-a invocat faptul că recurenta Gratii Raisa nu a fost

înștiințată de către prima instanță despre examinarea prezentului litigiu, nu a

cunoscut despre existența hotărârii, din aceste motive nu a avut posibilitate să o

conteste în termenul prevăzut de lege. Totodată a indicat că instanța de apel nu și-a

motivat soluția din încheierea contestată și nu s-a expus asupra argumentelor și

probelor prezentate întru motivarea cerinței de repunere în termen a cererii de apel.

Respectiv, consideră că este întemeiată cererea sa cu privire la repunerea în termenul

de declarare a apelului, deoarece nu a acționat cu rea-credință.

Studiind materialele dosarului, în raport cu temeiurile invocate în cererea de

recurs și prevederile legale, Colegiul civil comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție consideră că recursul declarat de către Gratii Raisa, prin

intermediul avocatului Popa Vitalie, este întemeiat și necesită a fi admis din

următoarele considerente.

În conformitate cu art. 425 din Codul de procedură civilă, termenul de declarare

a recursului împotriva încheierii este de 15 zile de la comunicarea încheierii.

În conformitate cu art. 110 din Codul de procedură civilă, termen de procedură

este intervalul, stabilit de lege sau de judecată (judecător), în interiorul căruia

instanța (judecătorul), participanții la proces și alte persoane legate de activitatea

instanței trebuie să îndeplinească anumite acte de procedură ori să încheie un

ansamblu de acte.

Potrivit materialelor cauzei, încheierea din 04 februarie 2021 a Curții de Apel

Chișinău a fost expediată recurentei și avocatului ei la 02 martie 2021 (f.d. 77), iar

cererea de recurs a fost înregistrată la 10 martie 2021 (f.d. 79-84), fiind expediată

prin poștă la 05 martie 2021 (f.d. 85). Astfel, Colegiul constată că recursul a fost

declarat în termen.

În conformitate cu art. 427 lit. b) din Codul de procedură civilă, instanța de

recurs, după ce examinează recursul împotriva încheierii, este în drept să admită

recursul și să caseze integral sau parțial încheierea, restituind spre rejudecare

problema soluționată prin încheierea casată.

În conformitate cu art. 428 din Codul de procedură civilă, decizia instanței de

recurs, emisă după examinarea recursului împotriva încheierii, rămâne irevocabilă

din momentul emiterii. Decizia se plasează pe pagina web a instanței la data emiterii.

Copia deciziei se remite părților în termen de 5 zile de la data emiterii.

În speță, se constată că prin încheierea din 19 noiembrie 2020 a Curții de Apel

Chișinău, cererea de apel a fost acceptată spre examinare, s-a comunicat părților

dreptul de a depune referința și probe suplimentare până la data de 03 februarie 2021,

2

inclusiv. Totodată, s-a indicat că pricina civilă va fi examinată în ședință publică, în

limba de stat. S-a numit ședința de examinare a apelului pentru data de 04 februarie

2021, ora 09.00, cu notificarea părților la proces.

Prin încheierea din 04 februarie 2021 a Curții de Apel Chișinău, a fost respinsă

cererea înaintată de Gratii Raisa cu privire la repunerea în termen, fiind resituită

cererea de apel depusă de Gratii Raisa, prin intermediul avocatului Popa Vitalie,

împotriva hotărârii din 13 iulie 2020 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru în

temeiul art. 369 alin. (1) lit. b) din Codul de procedură civilă, cu încetarea procedurii

în ordine de apel.

Recurenta susține că instanța de apel eronat a apreciat motivele din cererea sa

cu privire la repunerea în termenul de atac, or, prima instanță nu i-a comunicat

încheierea privind acceptarea cererii de chemare în judecată spre examinare în

procedura cererilor cu valoare redusă, respectiv nu a cunoscut despre existența

soluției instanței. Totodată, recurenta a menționat că hotărârea primei instanțe de

asemenea nu i-a fost comunicată, aflând despre aceasta la 08 octombrie 2020, când

a depistat că i-au fost blocate sumele de bani de pe cardul bancar social de către

executorul judecătoresc Talmaci Roman.

Potrivit materialelor cauzei, Judecătoria Chișinău, sediul Centru i-a expediat

pârâtei Gratii Raisa, prin scrisoarea din 28 ianuarie 2020, copia încheierii din 28

ianuarie 2020 privind acceptarea cererii de chemare în judecată spre examinare în

procedura cererilor cu valoare redusă (f.d. 33). Totodată, la materialele cauzei este

anexat avizul de recepție cu nr. DS2035999530AS cu mențiunea că trimiterea ar fi

fost înmânată destinatarului la 06 februarie 2020 (f.d. 36).

În argumentarea poziției sale, avocatul recurentei a anexat la cererea de apel un

șir de probe, inclusiv extrasul de pe pagina oficială a Poștei Moldovei

(https://www.posta.md/ro/tracking?id=DS2035999530AS), prin care se atestă că

trimiterea poștală DS2035999530AS nu a fost înmânată destinatarului, iar la 25

februarie 2020 a fost restituită expeditorului – Judecătoria Chișinău, sediul Centru.

Mai mult, potrivit scrisoarii nr. P-1594/20 din 28 octombrie 2020 a ÎS “Poșta

Moldovei”, expediată avocatului Popa Vitalie, scrisoarea recomandată nr.

DS2035999530AS, expediată în adresa recurentei Gratii Raisa, a parvenit la oficiul

postal de distribuire MD-2082 Colonița la 06 februarie 2020, fiind transmisă în

aceeași zi poștașului spre distribuire conform adresei. Deoarece destinatarul nu a

fost găsit acasă, i-a fost lăsat un aviz, prin care a fost informat despre necesitatea

prezentării la oficiul poștal pentru recepționare. Întrucât destinatarul nu s-a adresat

la oficiul poștal în termenul stabilit la pct. 101 al Regulilor privind prestarea

serviciilor poștale, aprobate prin Hotărârea Guvernului RM nr. 1457 din 30

decembrie 2016, la 21 februarie 2020 scrisoarea recomandată nr. DS2035999530AS

a fost returnată la adresa expeditorului cu mențiunea “nereclamat”. De asemenea, s-

a menționat că pe avizul de recepție restituit expeditorului lipsește ștampila oficiului

poștal de livrare a trimiterii. (f.d. 60)

Colegiul remarcă la acest capitol, că instanța de apel a făcut trimitere în

încheierea contestată cu recurs la avizul de recepție de la f.d. 36, concluzionând că

acesta demonstrează recepționarea de către recurentă a încheierii primei instanțe din

28 ianuarie 2020 și, respectiv, faptul că recurenta a cunoscut despre existența

prezentului litigiu.

3

Această concluzie a instanței de apel nu poate fi reținută de către Colegiu,

deoarece este contradictorie materialelor cauzei, or, la f.d 35 este anexat plicul cu

mențiunea “nereclamat”, cu același nr. DS2035999530AS, ce corespunde numărului

de pe avizul de recepție de la f.d. 36. Astfel, odată ce această trimitere poștală ar fi

fost înmânată destinatarului, plicul nu s-ar regăsi la materialele cauzei, iar pe avizul

de recepție ar fi fost aplicată ștampila oficiului poștal.

Colegiul mai reține că scrisoarea din 28 ianuarie 2020 (f.d. 33) a fost unica

tentativă a primei instanțe de a o înștiința pe recurenta Gratii Raisa despre prezentul

litigiu.

De asemenea, la cererea de apel a fost anexată și scrisoarea nr. 35/7-4-5789 din

21 octombrie 2020 a Inspectoratului General al Poliției de Frontieră (f.d. 61), potrivit

căreia Gratii Raisa nu s-a aflat pe teritoriul Republicii Moldova în perioada 29

noiembrie 2019 – 06 martie 2020, înscris care de asemenea a rămas fără aprecierea

instanței de apel.

Este de menționat faptul că instanța de apel nu a examinat probele descrise

supra, nu s-a expus asupra lor, făcând o concluzie abstractă asupra faptului că

recurenta a fost înștiințată despre examinarea litigiului și nu a demonstrat

imposibilitatea contestării hotărârii în termen.

Potrivit prevederilor art. 362 alin. (1) din Codul de procedură civilă, termenul

de declarare a apelului este de 30 de zile de la data pronunțării dispozitivului

hotărârii, dacă legea nu prevede altfel.

Mai mult, dispozițiile art. 362 alin. (3) din Codul de procedură civilă constituie

o garanție a dreptului de apărare, legiuitorul urmărind că persoanele, care din motive

întemeiate au omis termenul de apel, pot fi repuse de către instanța de apel, în baza

cererii. Totodată, repunerea în termen nu poate fi dispusă decât în cazul în care partea

și-a exercitat dreptul la acțiune înainte de împlinirea termenului de 30 de zile,

calculat din ziua în care a cunoscut sau trebuia să cunoască încetarea motivelor care

justifică depășirea termenului de procedură.

Colegiul relevă că, potrivit art. 61 din Codul de procedură civilă, părțile sunt

obligate să se folosească cu bună-credință de drepturile lor procedurale. Instanța

judecătorească pune capăt oricărui abuz de aceste drepturi dacă prin abuz se

urmărește tergiversarea procesului sau inducerea sa în eroare.

Cu referire la norma citată, Colegiul relevă că din comportamentul recurentei

nu se desprind acțiuni de rea-credință, dimpotrivă se stabilește încălcarea drepturilor

sale procedurale de către prima instanță prin necomunicarea actelor de procedură.

În privința procedurii de emitere a încheierii supuse recursului, Colegiul reține

că, la 19 noiembrie 2020, Curtea de Apel Chișinău a emis încheierea prin care

cererea de apel a fost acceptată spre examinare, s-a indicat că pricina civilă va fi

examinată în ședință publică, în limba de stat și s-a numit ședința de examinare a

apelului pentru data de 04 februarie 2021, ora 09.00, cu notificarea părților la proces.

Respectiv, apelanta a avut siguranța și certitudinea că cererea sa de apel este

primită în procedură, indicându-i-se faptul că apelul va fi examinat în ședință

publică.

Potrivit avocatului recurentei, acesta s-a prezentat în ședința de judecată din 04

februarie 2021, ora 09.00, însă nu a fost admis în sala de ședințe din motivul că

prezenta cauză se examinează în procedura cererilor cu valoare redusă fără

participarea părților.

4

Examinând materialele cauzei, Colegiul conchide că acțiunile instanței de apel,

precum circumstanțele indicate în actele emise de către aceasta, sunt contradictorii.

Astfel, pe de o parte în preambulul încheierii din 04 februarie 2021 instanța indică

că soluționează în lipsa participanților la proces chestiunea privind repunerea în

termen a cererii de apel, iar în partea constatatoare face trimitere la prevederile art.

116 din Codul de procedură civilă.

Respectiv, în conformitate cu prevederile art. 116 din Codul de procedură civilă,

persoanele care, din motive întemeiate, au omis termenul de îndeplinire a unui act

de procedură pot fi repuse în termen de către instanță. Cererea de repunere în termen

se depune la instanța judecătorească care efectuează actul de procedură și se

examinează în ședință de judecată. Participanților la proces li se comunică locul,

data și ora ședinței. Neprezentarea lor însă nu împiedică soluționarea repunerii în

termen. La cererea de repunere în termen se anexează probele ce dovedesc

imposibilitatea îndeplinirii actului. Totodată, trebuie efectuat actul de procedură care

nu a fost îndeplinit în termen (să fie depusă cererea, să fie prezentate documentele

respective etc). Repunerea în termen nu poate fi dispusă decât în cazul în care partea

și-a exercitat dreptul la acțiune înainte de împlinirea termenului de 30 de zile,

calculat din ziua în care a cunoscut sau trebuia să cunoască încetarea motivelor care

justifică depășirea termenului de procedură.

În așa mod, norma specială care reglementează procedura de soluționare a cererii

de repunere în termen se conține în art. 116 din Codul de procedură civilă și obligă

instanța să soluționeze astfel de cereri în ședință publică cu participarea părților.

De aici se reliefează acțiunile contradictorii ale instanței de apel, or, pe de o parte

în încheierea din 19 noiembrie 2020 a indicat asupra examinării apelului în ședință

publică la 04 februarie 2021, ora 09.00, iar pe de altă parte a soluționat în lipsa

participanților la proces chestiunea privind repunerea în termen a cererii de apel,

creând în așa mod o incertitudine participanților la proces și încălcându-le dreptul

de a se expune asupa cererii de repunere în termen. Totodată, faptul că la 04 februarie

2021, ora 09.00, nu s-a petrecut ședința de judecată stabilită prin încheierea din 19

noiembrie 2020, se demonstrează și prin lipsa procesului-verbal al ședinței de

judecată din 04 februarie 2021.

Analiza situației de fapt și de drept atestă faptul că actul de discreție al instanței

de apel supus recursului este contradictoriu și prin faptul că conține două dispoziții

distincte: cererea de apel este restituită și procedura în ordine de apel se încetează.

Aici este de menționat că, potrivit normelor procedurale, odată fiind primită cererea

de apel în procedură, aceasta nu mai poate fi restituită, iar încheierea instanței de

apel este motivată prin prisma prevederilor art. 369 alin. (1) lit. b) din Codul de

procedură civilă.

În circumstanțele constatate, Colegiul ajunge la concluzia, că apelantei i-au fost

lezate drepturile procedurale prevăzute de art. 56 din Codul de procedură civilă, fiind

lipsită de posibilitatea de a-și apăra drepturile încălcate sau contestate, libertățile și

interesele legitime. Colegiul reiterează, că dreptul de acces la un tribunal constituie

un element inerent al tuturor garanțiilor procedurale prevăzute în Convenție (CEDO,

hot. Campbell și Fell vs. Marea Britanie din 25.02.1982).

În cazul Airey vs. Irlanda Curtea a arătat că dreptul fiecărei persoane de a avea

acces la justiție se completează cu obligația statului de a facilita accesul. Statul este

ținut să asigure oricărei persoane toate facilitățile rezonabile de drept și de fapt

5

pentru a accede la instanță. Drepturile fundamentale trebuie garantate într-o manieră

concretă și reală, iar nu iluzorie și teoretică. Imposibilitatea concretă de sesizare a

unei instanțe de către persoana interesată constituie o încălcare a dreptului acesteia

de acces la justiție.

Este de menționat că, potrivit jurisprudenței CEDO, părților pe dosar le revine

obligația de a lua măsurile necesare privind protecția drepturilor sale de acces la

justiție, însă, totodată, în conformitate cu principiile generale unanim recunoscute și

normele dreptului internațional, instanța de judecată la fixarea termenului limită de

înlăturare a neajunsurilor, precum și a celui de prezentare a părților în ședința de

judecată urmează să țină cont de proporționalitatea raporturilor juridice legate de

disponibilitatea părților și rolul judecătorului în procesul civil. Importanța acestui

fapt este determinată de echilibrul care trebuie menținut între puterea pe care o deține

partea și cea cu care este investită instanța prin lege, în scopul de a exclude orice

aparență, iar aplicarea dispozițiilor legale să fie în așa fel, încât să evite aplicarea

sancțiunilor procedurale, acolo unde este posibil.

În circumstanțele enunțate și având în vedere faptul că s-au constatat într-o

manieră certă omisiuni judiciare care nu pot fi corectate în cadrul examinării cauzei

în ordine de recurs, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a casa integral încheierea din 04 februarie

2021 a Curții de Apel Chișinău și de a restitui cauza spre rejudecare la Curtea de

Apel Chișinău. La rejudecare, instanța de apel urmează să țină cont de cele

menționate și, reexaminând cauza, să se expună asupra tuturor probelor și să emită

o decizie legală și întemeiată, respectând dreptul părților la un proces echitabil.

Luând în considerație cele expuse și în temeiul art. 427 lit. b), art. 428 din Codul

de procedură civilă, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție

d e c i d e:

Se admite recursul declarat de Gratii Raisa, prin intermediul avocatului Popa

Vitalie.

Se casează încheierea din 04 februarie 2021 a Curții de Apel Chișinău, în

pricina civilă la cererea de chemare în judecată înaintată de SA „Apă-Canal

Chișinău” către Gratii Raisa cu privire la încasarea datoriei și a cheltuielilor de

judecată, cu restituirea cauzei spre rejudecare la Curtea de Apel Chișinău la etapa

primirii cererii de apel.

Decizia nu se supune niciunei căi de atac.

Președintele ședinței,

Judecătorul Svetlana Filincova,

Judecătorii Galina Stratulat,

Iurie Bejenaru

6