2ra-632/21 — cu privire la dispunerea demolării gardului și a casei de locuit, declararea nulității actului juridic, radierea din Registrul bunurilor imobile, încasarea cheltuielilor de judecată

2ra-632/21 — cu privire la dispunerea demolării gardului și a casei de locuit, declararea nulității actului juridic, radierea din Registrul bunurilor imobile, încasarea cheltuielilor de judecată (Curtea Supremă de Justiție, 2021)

Dosarul nr. 2ra-632/21

Prima instanță: Judecătoria Chișinău sediul Centru (jud. L. Bagrin)

Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (jud. A. Panov, L. Pruteanu, I. Țurcan)

DECIZIE

16 iunie 2021 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit

al Curții Supreme de Justiție

în componența:

Președintele ședinței, judecătorul Svetlana Filincova

judecătorii Galina Stratulat

Iurie Bejenaru

Dumitru Mardari

Ala Cobăneanu

examinând recursurile declarate de Ina Mititelu și Elizaveta Munteanu,

reprezentați de avocatul Lilia Gherman și de Victor Barbos, Parascovia Barbos,

Elena Luchian (Barbos) și Diana Chirica (Barbos), reprezentați de avocatul Igor

Coban

în cauza civilă la cererea de chemare în judecată a lui Victor Barbos,

Parascoviei Barbos, Elenei Luchian și Dianei Chirica împotriva Inei Mititelu și

Elizavetei Munteanu cu privire la dispunerea demolării gardului și a casei de locuit

construite ilegal prin acapararea abuzivă a terenului proprietate municipală,

declararea nulității actului juridic, dispunerea radierii din Registrul bunurilor

imobile a înscrierilor referitoare la bun imobil și încasarea cheltuielilor de judecată

împotriva deciziei din 17 noiembrie 2020 a Curții de Apel Chișinău, prin

care a fost admis apelul declarat de Victor Barbos, Parascovia Barbos, Elena

Luchian și Diana Chirica, reprezentați de avocatul Igor Coban, casată parțial

hotărârea din 2 iunie 2020 a Judecătoriei Chișinău sediul Centru și emisă în această

parte o nouă hotărâre

constată:

La 22 ianuarie 2013, Victor Barbos, Parascovia Barbos, Elena Luchian și

Diana Chirica au depus cerere de chemare în judecată împotriva Elizavetei

Munteanu cu privire la dispunerea demolării gardului și a casei de locuit construite

ilegal prin acapararea abuzivă a terenului proprietate municipală, și încasarea

cheltuielilor de judecată.

În motivarea acțiunii au invocat că sunt coproprietarii imobilului situat în

mun. XXXXX str. XXXXX ap. X, cu numărul cadastral XXXXX.

În baza plângerii depuse, Inspecția de Stat în Construcții a emis prescripția

din 23 august 2012 în privința vecinei Elizaveta Munteanu de stopare a executării

lucrărilor de construcție a casei de locuit și a gardului, care a demarat o construcție

1

ilegală, fără autorizație de construcție, fără certificat de urbanism și cu acapararea

abuzivă a terenului proprietate municipală.

Construcția a fost demarată și în lipsa acordului vecinilor.

Contrar prescripției enunțate, pârâta a continuat și finisat lucrările de

construcție începute.

Au menționat că executarea lucrărilor de către Elizaveta Munteanu contravin

prevederilor Legii privind calitatea în construcții nr. 721 din 2 februarie 1996.

Lipsa documentației obligatorii denotă încălcarea normelor de construcții

prin lipsa respectării normelor tehnologice care au menirea să asigure calitatea în

construcții, securitatea anti incendiară și seismică.

Au evidențiat că prin executarea lucrărilor de construcții au fost astupate

două geamuri (unul în mod complet, iar al doilea – parțial), fapt prin care a fost

încălcat dreptul la proprietate, în concret, dreptul de servitute și anume dreptul la

vedere și lumină.

Și-au întemeiat pretențiile în baza dispozițiilor art. 5, 166, 167 CPC, art. 376

Cod civil, Legii privind calitatea în construcții nr. 721 din 2 februarie 1996.

Au solicitat admiterea acțiunii, dispunerea demolării gardului și a casei de

locuit construite ilegal în mun. XXXXX str. XXXXX ap. X, din contul pârâtei,

precum și încasarea cheltuielilor de judecată.

Prin hotărârea din 10 martie 2017 a Judecătoriei Chișinău sediul Centru, a

fost admisă acțiunea integral.

A fost obligată Elizaveta Munteanu de a demola pe cont propriu construcțiile

edificate neautorizat și anume gardul și casa de locuit din mun. XXXXX str.

XXXXX ap. X.

Au fost încasate de la Elizaveta Munteanu în beneficiul lui Victor Barbos,

Parascoviei Barbos, Elenei Luchian și Dianei Chirica cheltuielile de asistență

juridică în sumă de 6 822,60 de lei și cheltuielile pentru efectuarea expertizei

judiciare în sumă de 4 800 de lei, iar în total suma de 11 622,60 de lei.

Prin decizia din 11 septembrie 2018 a Curții de Apel Chișinău, a fost admis

apelul declarat de Ina Mititelu, casată integral hotărârea din 10 martie 2017 a

Judecătoriei Chișinău sediul Centru, cu restituirea cauzei spre rejudecare în instanța

de fond, în alt complet de judecată.

Prin încheierea din 29 octombrie 2018 a Judecătoriei Chișinău sediul Centru,

au fost atrași în proces în calitate de intervenienți accesorii Primăria municipiului

Chișinău și Consiliul municipal Chișinău.

Pe parcursul examinării cauzei în prima instanță Victor Barbos, Parascovia

Barbos, Elena Luchian (Barbos) și Diana Chirica (Barbos), reprezentați de avocatul

Igor Coban au depus cerere de concretizare și mărire a cuantumului pretențiilor din

acțiune împotriva Elizavetei Munteanu, IP „Agenția Servicii Publice” și

Consiliului municipal Chișinău, prin care au solicitat declararea nulității

contractului de donație cu abitație viageră nr. 2667 din 12 iulie 2017 și obligarea

IP „Agenția Servicii Publice” să efectueze radierea din Registrul bunurilor imobile

înscrierea efectuată în baza contractului de donație cu abitație viageră nr. 2667 din

12 iulie 2017.

2

În susținerea acesteia au menționat că în cadrul examinării cauzei, pârâta a

prezentat informația cu privire la donarea bunului imobil (inclusiv cu constituirea

unui drept de abitație), bun care reprezintă obiect al litigiului – ap. 3 din

mun. Chișinău str. Arborilor 8 către Ina Mititelu.

Temeiurile de declarare a nulității absolute a actului civil îl reprezintă faptul

realizării unei tranzacții cu un bun care nu există în natură (în circuitul civil).

Pe parcursul examinării cauzei în prima instanță, reclamanții au mai depus o

cerere de concretizare a acțiunii împotriva Inei Mititelu și Elizavetei Munteanu,

intervenienți accesorii Primăria municipiului Chișinău, Consiliul municipal

Chișinău, IP „Agenția Servicii Publice” și Agenția Proprietății Publice, solicitând

dispunerea demolării gardului și a casei de locuit construite ilegal în mun. XXXXX

str. XXXXX ap. X, din contul pârâților, declararea nulității contractului de donație

cu abitație viageră nr. 2667 din 12 iulie 2017, dispunerea radierii din Registrul

bunurilor imobile a înscrierilor efectuate în baza contractului de donație cu abitație

viageră nr. 2667 din 12 iulie 2017 și încasarea cheltuielilor de judecată.

Prin hotărârea din 2 iunie 2020 a Judecătoriei Chișinău sediul Centru, a fost

respins capătul din cererea de chemare în judecată depusă de Victor Barbos,

Parascovia Barbos, Elena Luchian și Diana Chirica cu privire la dispunerea

demolării gardului și a casei de locuit construite ilegal prin acapararea abuzivă a

terenului proprietate municipală, ca fiind tardivă.

A fost respinsă cererea de chemare în judecată depusă de Victor Barbos,

Parascovia Barbos, Elena Luchian și Elena Chirica cu privire la declararea nulității

actului juridic, dispunerea radierii din Registrul bunurilor imobile a înscrierilor

referitoare la bunul imobil și încasarea cheltuielilor de judecată, ca nefondată.

Au fost încasate de la Victor Barbos, Parascovia Barbos, Elena Luchian și

Elena Chirica în beneficiul Inei Mititelu și Elizavetei Munteanu cheltuielile de

judecată în mărime de 12 000 de lei.

Prin decizia din 17 noiembrie 2020 a Curții de Apel Chișinău, a fost admis

apelul declarat de Victor Barbos, Parascovia Barbos, Elena Luchian și Diana

Chirica, reprezentați de avocatul Igor Coban, casată hotărârea din 2 iunie 2020 a

Judecătoriei Chișinău sediul Centru în partea respingerii pretențiilor privind

demolarea gardului și a casei de locuit construite ilegal prin acapararea abuzivă a

terenului proprietate municipală și emisă o nouă hotărâre în această parte, prin care

a fost admisă acțiunea depusă de Victor Barbos, Parascovia Barbos, Elena Luchian

și Diana Chirica cu privire la dispunerea demolării gardului și a casei de locuit

construite ilegal prin acapararea abuzivă a terenului proprietate municipală, ca fiind

întemeiată.

Au fost obligați Ina Mititelu și Elizaveta Munteanu să demoleze pe cont

propriu construcțiile neautorizate și anume gardul și casa de locuit de pe adresa

mun. XXXXX str. XXXXX ap. X, construite ilegal prin acapararea abuzivă a

terenului proprietate municipală.

Au fost încasate de la Ina Mititelu și Elizaveta Munteanu în beneficiul lui

Victor Barbos, Parascoviei Barbos, Elenei Luchian și Dianei Chirica suma de 4 800

3

de lei pentru efectuarea expertizei judiciare și suma de 3 286 de lei cu titlu de taxă

de stat achitată la depunerea cererii de apel.

În rest, a fost menținută hotărârea primei instanțe.

La 25 februarie 2021, Ina Mititelu și Elizaveta Munteanu, reprezentați de

avocatul Lilia Gherman au declarat recurs împotriva deciziei din 17 noiembrie

2020 a Curții de Apel Chișinău, solicitând admiterea acestuia, casarea deciziei

instanței de apel și menținerea hotărârii primei instanțe, precum și încasarea din

contul intimaților în beneficiul Inei Mititelu a sumei de 5 000 de lei suportate cu

titlu de cheltuieli de asistență juridică în procedura examinării în apel a cauzei civile

și a sumei de 8 000 de lei suportați cu titlu de cheltuieli de asistență juridică în

procedura examinării în recurs a cauzei civile.

În motivarea recursului au invocat că instanța de apel, în motivarea soluției

cu privire la pretinsa greșită aplicare a prevederilor cu privire la tardivitatea cererii

de chemare în judecată, a făcut absolut neîntemeiat trimitere la momentul în care

Elizaveta Munteanu ar fi finalizat construirea neautorizată a bunului imobil.

Au considerat recurentele că încălcarea dreptului intimaților asupra bunului

lor imobil se produce nu la finalizarea unei construcții neautorizate, ci din

momentul când partea a aflat sau trebuia să afle despre încălcarea acestui drept, în

virtutea prevederile art. 270-272 Cod civil, în redacția legii în vigoare la momentul

depunerii acțiunii.

Instanța de apel a remarcat absolut nemotivat precum că încălcarea

manifestată prin edificarea construcției are un caracter continuu.

Acest caracter pretins continuu al încălcării drepturilor intimaților nu este

întemeiat de către instanța de apel pe nicio prevedere legală în vigoare, motiv

pentru care, la acest capitol, decizia recurată este adoptată cu încălcarea

prevederilor art. 239 CPC.

Astfel, decizia instanței de apel cu privire la greșita apreciere a primei

instanțe a tardivității capătului de cerere cu privire la demolarea construcției

neautorizate nu este motivată în drept, normele de drept material fiind absolut greșit

aplicate în cauza civilă respectivă.

Cu privire la pretinsul caracter de acțiune negatorie al cererii de chemare în

judecată, invocat atât în fond, precum și în apel, au menționat că instanța de apel

nu și-a motivat soluția prin prisma lipsirii de dreptul intimaților de proprietate,

cauzării unui prejudiciu dreptului lor de proprietate sau a unui viitor prejudiciu al

dreptului de proprietate, ipoteză obligatorie pentru aplicarea la caz a prevederilor

art. 376 alin. (2) Cod civil, în redacția Legii nr. 1107 din 6 iunie 2002.

Totodată, redarea, la pct. 50 a deciziei, a prevederilor art. 376 alin. (1) și (2)

Cod civil, nu este suficientă pentru a concluziona, la pct. 51 al deciziei, că

edificarea neautorizată a construcțiilor gardul și casa de locuit din str. XXXXX ap.

X mun. XXXXX, aduce cert o atingere drepturilor lui Victor Barbos, Parascoviei

Barbos, Elenei Luchian și Dianei Chirica, fapt inadmisibil în temeiul cadrului legal

precitat.

Respectiv, legiuitorul, prin normele conținute la Capitolul IV din Codul civil,

a instituit o protecție specială apărării dreptului de proprietate, motiv pentru care,

4

la caz, intimații urmau să facă proba faptului că anume dreptul lor de proprietate

este sau poate fi încălcat, pentru ca instanța de apel să poată aplica prevederile cu

privire la imprescriptibilitatea unei pretinse acțiuni negatorii față de recurenta Ina

Mititelu.

Referitor la demolarea casei de locuit, au menționat că sub acest aspect

acțiunea civilă nu este întemeiată, având în vedere faptul că raportul de expertiză

judiciară nr. 997 din 17 decembrie 2014 și raportul de expertiză judiciară nr. 997

din 17 decembrie 2014, au fost întocmite cu grave încălcări a prevederilor Legii nr.

1086 din 23 iunie 2000 cu privire la expertiza judiciară, constatările tehnico-

științifice și medico-legale, iar instanța de apel a omis să se expună asupra acestuia

argument invocat de ele.

Aceste înscrisuri, valabilitatea cărora nici nu a fost contestată de către

intimați, dovedesc faptul că rezistența și stabilitatea elementelor de construcții a

anexei lit. A 11 din str. XXXXX mun. XXXXX, sau mai precis a apartamentului

nr. X, din str. XXXXX mun. XXXXX, este asigurată.

Având în vedere prevederile art. 94 alin. (1) CPC, au indicat că prin decizia

recurată a fost dispusă compensarea integrală a cheltuielilor suportate de lui Victor

Barbos, Parascovia Barbos, Elena Luchian și Diana Chirica la etapa examinării în

fond a prezentei cauze civile, fără a fi dispusă compensarea propoirțională a

cheltuielilor suportate de Ina Mititelu la etapa examinării în fond și în apel a cauzei

civile, fiind astfel aplicate incorect prevederile legale în vigoare.

La 11 martie 2021, Victor Barbos, Parascovia Barbos, Elena Luchian

(Barbos) și Diana Chirica (Barbos), reprezentați de avocatul Igor Coban au declarat

recurs împotriva deciziei din 17 noiembrie 2020 a Curții de Apel Chișinău,

solicitând admiterea acestuia, casarea parțială a deciziei instanței de apel și anume

în partea ce ține de menținerea hotărârii primei instanțe, cu emiterea unei noi decizii

de declarare a nulității contractului de donație cu abitație viageră nr. 2667 din

12 iulie 2017, radiere din Registru bunurilor imobile a înscrierilor efectuate în baza

contractului de donație cu abitație viageră nr. 2667 din 12 iulie 2017 și încasarea

cheltuielilor pentru asistență juridică în prima instanță în mărime de 6 822,60 de

lei, cheltuieli de asistență juridică în sumă de 12 066,50 de lei și cheltuieli de

asistentă juridică pentru examinarea cauzei în apel în sumă de 5 800 de lei, a

cheltuielilor de judecată pentru instanța de recurs formate din suma de 2 150,77 de

lei taxă de stat și 3 030 de lei cu titlu de cheltuieli de asistență juridică în instanța

de recurs, în rest, menținerea deciziei instanței de apel.

În susținerea recursului au invocat că instanța de apel în mod eronat a

interpretat prevederile legale astfel greșit a ajuns la concluzia că contractul de

donație cu abitație viageră nr. 2667 din 12 iulie 2017 nu este lovit de nulitate

absolută.

Nici prima instanță, nici instanța de apel nu au ținut cont de argumentul

invocat de ei precum că obiectul contractului reprezintă un bun care nu mai există

în natură, or bunul respectiv a fost demolat de însăși intimați, iar în locul acestuia

fiind ridicată o construcție neautorizată, ilegală, care prezintă pericol pentru viețile

omenești, nefiind expusă o motivare asupra acestui argument în actele

5

judecătorești, ceea reprezintă încălcarea dreptului la un proces echitabil prevăzut la

art. 6 § 1 din CEDO.

La fel, au remarcat că instanța de apel nu a argumentat nici într-un fel

respingerea pretenției de încasare a cheltuielilor de judecată și anume cele de

asistență juridică.

Instanța de apel a compensat doar suma de 4 800 de lei pentru efectuarea

expertizei judiciare și suma de 3 286 de lei cu titlu de taxă de stat achitată la

depunerea cererii de apel, în rest, cererea a fost respinsă fără a se invoca vreun

argument.

Au remarcat că au depus cerere de compensare a cheltuielilor de judecată din

27 octombrie 2020, care însă a rămas nesoluționată pe deplin de către instanța de

apel.

Totodată, la cererea nominalizată au fost anexate dovada cheltuielilor de

asistență juridică pentru instanța de apel în mărime de 5 800 de lei, fiind descrise

acțiunile întreprinse și costul acestor acțiuni.

La 12 martie 2021, Victor Barbos, Parascovia Barbos și Elena Luchian

(Barbos), reprezentați de avocatul Igor Coban au depus cerere de completare a

temeiurilor cererii de recurs, prin care suplimentar au indicat că instanța de apel a

interpretat eronat prevederile art. 220 Cod civil.

La 16 martie 2021, în adresa lui Victor Barbos, Parascoviei Barbos, Elenei

Luchian, Dianei Chirica, Agenției Proprietății Publice, Consiliului municipal

Chișinău, IP „Agenția Servicii Publice” și notarului Elena Mocanu au fost

expediate copia cererii de recurs depusă de Ina Mititelu și Elizaveta Munteanu și

prin aceeași scrisoare din 16 martie 2021 în adresa Inei Mititelu și Elizavetei

Munteanu a fost expediată copia cererii de recurs depusă de Victor Barbos,

Parascovia Barbos, Elena Luchian (Barbos) și Diana Chirica (Barbos), reprezentați

de avocatul Igor Coban, cu înștiințarea despre necesitatea depunerii referinței, fapt

ce se confirmă prin scrisoarea de însoțire anexată la materialele dosarului (f. d. 175-

176 vol. III).

Până la data stabilită pentru examinarea recursurilor, în adresa Curții

Supreme de Justiție, referințe nu au parvenit.

În conformitate cu art. 434 alin. (1) CPC, recursul se declară în termen de

2 luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei integrale, dacă legea nu

prevede altfel.

La materialele dosarului lipsesc date care ar confirma expedierea în adresa

părților a copiei deciziei recurate.

Astfel, se constată că recurenții s-au conformat prevederilor legale și au

declarat recursurile la 25 februarie 2021 și respectiv, la 11 martie 2021 în termenul

legal.

Prin încheierea Curții Supreme de Justiție din 19 mai 2021, s-au considerat

admisibile recursurile declarate de Ina Mititelu și Elizaveta Munteanu, reprezentați

de avocatul Lilia Gherman și de Victor Barbos, Parascovia Barbos, Elena Luchian

(Barbos) și Diana Chirica (Barbos), reprezentați de avocatul Igor Coban și s-au

numit spre examinare în fond, în complet de cinci judecători.

6

În conformitate cu art. 444 CPC, recursul se examinează fără înștiințarea

participanților la proces. Completul din 5 judecători decide asupra oportunității

invitării tuturor participanților sau a reprezentanților acestora pentru a se pronunța

cu privire la problemele de legalitate invocate în cererea de recurs.

Studiind materialele dosarului, Colegiul civil, comercial și de contencios

administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție consideră necesar de a respinge

recursul declarat de Victor Barbos, Parascovia Barbos, Elena Luchian (Barbos) și

Diana Chirica (Barbos), reprezentați de avocatul Igor Coban, de a admite recursul

declarat de Ina Mititelu și Elizaveta Munteanu, reprezentați de avocatul Lilia

Gherman, cu casarea în parte a deciziei instanței de apel și menținerii în partea dată

a hotărârii primei instanțe din considerentele ce urmează.

În conformitate cu art. 445 alin. (1) lit. f) CPC, instanța, după ce judecă

recursul, este în drept să admită recursul să caseze decizia instanței de apel și să

mențină hotărârea primei instanțe.

În conformitate cu art. 432 alin. (2) lit. c) din Codul de procedură civilă, se

consideră că normele de drept material au fost încălcate sau aplicate eronat în cazul

în care instanța judecătorească a interpretat în mod eronat legea.

În conformitate cu art. 432 alin. (4) din Codul de procedură civilă, săvârșirea

altor încălcări decât cele indicate la alin. (3) constituie temei de declarare a

recursului doar în cazul și în măsura în care acestea au dus sau ar fi putut duce la

soluționarea greșită a cauzei sau în cazul în care instanța de recurs consideră că

aprecierea probelor de către instanța judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în

care erorile comise au dus la încălcarea drepturilor și libertăților fundamentale ale

omului.

După cum se stabilește din materialele cauzei, Victor Barbos, Parascovia

Barbos, Elena Luchian (Barbos) și Diana Chirica (Barbos) sunt coproprietarii

apartamentului nr. X din str. XXXXX mun. XXXXX, cu nr. cadastral XXXXX în

temeiul contractului de vânzare-cumpărare, transmitere-primire a locuinței în

proprietate privată din 08 decembrie 1995 și certificatului nr. 96 din 23 mai 2001

cu privire la participarea la privatizarea apartamentului (f. d. 52-53 vol. I).

La fel, actele cauzei atestă că, în temeiul contractului de vânzare-cumpărare

din 21 februarie 2005, Elizaveta Munteanu a obținut dreptul de proprietate asupra

bunului imobil – apartamentul nr. X din str. XXXXX, mun. XXXXX, cu

nr. cadastral XXXXX (f .d. 26 vol. I).

Înaintând prezenta cerere de chemare în judecată, cu ulterioarele

concretizări, Victor Barbos, Parascovia Barbos, Elena Luchian și Diana Chirica au

solicitat demolarea gardului și casei de locuit construite ilegal de Ina Mititelu și

Elizaveta Munteanu, declararea nulității contractului de donație cu abitație viageră

din 12 iulie 2017 încheiat între Elizaveta Munteanu și Ina Mititelu, cu radierea din

Registrul bunurilor imobile a înscrisurilor efectuate în temeiul contractului de

donație.

Prima instanță, fiind învestită cu judecarea prezentei cauze, a concluzionat

respingerea capătului de cerere privind demolarea gardului și a casei de locuit ca

fiind tardiv. Totodată, instanța de fond a reținut netemeinicia pretențiilor privind

7

declararea nulității contractului de donație și radierii înscrierilor din Registrul

bunurilor imobile efectuate în temeiul contractului de donație.

Judecând cauza în ordine de apel, Curtea de Apel Chișinău prin decizia din

17 noiembrie 2020, a casat hotărârea instanței de fond în partea respingerii

pretențiilor privind demolarea gardului și a casei de locuit ca fiind tardivă și în

această parte a emis o nouă hotărâre de admitere a acțiunii, iar în rest, hotărârea

primei instanțe a fost menținută.

Analizând legalitatea deciziei contestate, prin prisma motivelor din cererile

de recurs și cadrul legal aplicabil speței, Colegiul civil, comercial și de contencios

administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție consideră concluzia instanței de

apel în sensul adoptat parțial neîntemeiată având în considerare următoarele

argumente.

Așadar, pornind de la incidența dispozițiilor art. 267 alin. (1) Cod civil (în

vigoare până la 01 martie 2019), care prevede că termenul general în interiorul

căruia persoana poate să-și apere, pe calea intentării unei acțiuni în instanță de

judecată, dreptul încălcat este de 3 ani, cât și cele a art. 272 alin. (1) Cod civil (în

vigoare până la 01 martie 2019),care indică, că termenul de prescripție extinctivă

începe să curgă de la data nașterii dreptului la acțiune, iar dreptul la acțiune se naște

la data când persoana a aflat sau trebuia să afle despre încălcarea dreptului, instanța

de recurs conchide că instanța de apel în mod nejustificat a ajuns la concluzia că

Victor Barbos nu a omis termenul de prescripție extinctivă la depunerea acțiunii cu

privire la demolarea gardului și casei de locuit construite de către Elizaveta

Munteanu.

Astfel, se va reține că prin declarația autentificată notarial la 28 aprilie 2006,

Victor Barbos a dat acordul Elizavetei Munteanu la reconstruirea apartamentului

nr. X situat pe str. XXXXX mun. XXXXX (f. d. 45 vol. I).

La fel, la materialele cauzei este anexată declarația autentificată notarial la

12 august 2009, Constantin Botnari, un alt vecin, a dat acordul Elizavetei Munteanu

la darea în exploatare și legalizare a construcției situate pe str. XXXXX ap. X mun.

XXXXX (f. d. 46 vol. I).

La caz este de consemnat și faptul că la 23 august 2012, Inspecția de Stat în

Construcții a emis prescripția, prin care au fost sistate lucrările de construcție până

la prezentarea actelor permisibile sau a hotărârii instanței de judecată (f. d. 11

vol. I).

În aceiași zi, la 23 august 2012, de către agentul constatator – Inspecția de

Stat în Construcții a fost întocmit procesul-verbal cu privire la contravenție în

privința Elizavetei Munteanu, prin care s-a constatat comiterea de către ultima a

contravenției prevăzută la art. 179 Cod contravențional - executarea construcțiilor

neautorizate și a intervențiilor neautorizate la construcțiile existente (f. d. 27 vol.

I).

Astfel, fiind supuse controlului de stat lucrările de construire a gardului și a

casei de locuit din str. XXXXX mun. XXXXX, executate de către Elizaveta

Munteanu, s-a stabilit că ultima a executat lucrări de construcție a casei de locuit și

8

a gardului capital în lipsa certificatului de urbanism, documentației de proiect și

autorizației de construire.

Prin hotărârea Judecătoriei Rîșcani mun. Chișinău din 3 octombrie 2012,

Elizaveta Munteanu a fost recunoscută vinovată în comiterea contravenției

prevăzută la art. 179 Cod contravențional - construcția neautorizată a casei și a

gardului de pe str. XXXXX, ap. X mun. XXXXX. S-a încetat dosarul

contravențional în privința Elizavetei Munteanu din motivul expirării termenului

de prescripție (f. d. 29 vol. I).

Instanța de recurs, la acest capitol va nota, că încetarea procedurii în cauza

contravențională în privința Elizavetei Munteanu a fost condiționată de faptul că

Inspecția de Stat în Construcții nu a prezentat probe care să confirme caracterul

continuu a lucrărilor de construcție de către Elizaveta Munteanu, inclusiv până la

data întocmirii prescripției și a procesului-verbal din 23 august 2012, astfel că

instanța a constatat că contravenienta nu a mai executat lucrări de construcție a

casei de locuit și a gardului din luna august 2009.

În acest context al analizei materialului probator expus mai sus, instanța de

recurs constată ca greșită reținerea instanței de apel, precum că termenul de

prescripție pentru depunerea cererii de chemare în judecată în prezenta cauză a

început să curgă din data întocmirii de către Inspecția de Stat în Construcții a

procesului-verbal, care a avut loc la 23 august 2012, și prin care s-a stabilit că

Elizaveta Munteanu a executat lucrări de construcție a casei de locuit și a gardului

capital în lipsa certificatului de urbanism, documentației de proiect și autorizației

de construire.

Dimpotrivă, speței sunt relevante prevederile art. 123 alin. (2) CPC, care

stipulează că, faptele stabilite printr-o hotărâre judecătorească irevocabilă într-o

cauză civilă soluționată anterior în instanță de drept comun sau în instanță

specializată sunt obligatorii pentru instanța care judecă cauza și nu se cer a fi

dovedite din nou și nici nu pot fi contestate la judecarea unei alte cauze civile la

care participă aceleași persoane, având în vedere că prin hotărârea Judecătoriei

Rîșcani mun. Chișinău din 3 octombrie 2012, rămasă irevocabilă prin neatacare, a

fost încetat dosarul contravențional în privința Elizavetei Munteanu din motivul

expirării termenului de prescripție, fiind constatat ireversibil că ultima nu a mai

executat lucrări de construcție a casei de locuit și a gardului din luna august 2009.

Pe când din procesul-verbal întocmit de către Inspecția de Stat în Construcții

la 23 august 2012 a fost stabilit doar faptul executării de către Elizaveta Munteanu

a lucrărilor de construcție a casei de locuit și a gardului capital în lipsa certificatului

de urbanism, documentației de proiect și autorizației de construire, dar nu și faptul

efectuării lucrărilor de construcție la data întocmirii procesului-verbal.

Această concluzie este întărită, de altfel, și prin declarația autentificată

notarial la 12 august 2009 a vecinului Constantin Botnari, anexată la actele cauzei,

prin care acesta a dat acordul Elizavetei Munteanu pentru darea în exploatare și

legalizare a construcției situate pe str. XXXXX ap. X mun. XXXXX, respectiv,

confirmând faptul că construcția a fost finisată de Elizaveat Munteanu încă în luna

august 2009, ultima adunând deja actele necesare pentru darea ei în exploatare.

9

Mai mult, actele cauzei denotă și faptul că la data de 20 august 2009, de către

Întreprinderea de Stat „Cadastru” filiala OCT Chișinău, a fost actualizat Planul

lotului cu nr. cadastral XXXXX, pentru apartamentul nr. X. Anexa 11, potrivit

căruia apartamentul nr. X, constituit din 2 odăi, amplasate în lit. A, A2, A6, A7 și

lit. a2 a fost demolat neautorizat și construită Anexa lit. A11 cu etaj soclu și

mansardă fără autorizație (f. d. 32 vol. I).

Or, pe parcursul examinării cauzei, de către Victor Barbos nu au fost

prezentate probe care ar confirma că lucrările de construcție au fost efectuate de

către Elizaveta Munteanu și după luna august 2009.

Așa fiind, instanța de recurs concluzionează că, reieșind din proximitatea

proprietăților, intimații au cunoscut sau cel puțin trebuiau să cunoască despre

pretinsa încălcare a drepturilor sale încă de la începutul lucrărilor de construcție a

bunului imobil de către Elizaveta Munteanu, care însă nu putea să depășească luna

august 2009 – momentul până la care lucrările de construcție au fost realizate de

Elizaveta Munteanu.

Mai cu seamă că, după cum a fost menționat deja, Victor Barbos încă la data

de 28 aprilie 2006, prin declarația autentificată notarial, a dat acordul Elizavetei

Munteanu la reconstruirea apartamentului nr. X situat pe str. XXXXX mun.

XXXXX

Prin urmare, la caz, aplicând termenul general de prescripție, prin prisma

art. 267 alin. (1) și 272 alin. (1) Cod civil (în vigoare până la 01 martie 2019), se

conctată că reclamanții urmau să întreprindă acțiuni în vederea apărării drepturilor

sale pe calea intentării unei acțiuni civile până în luna august 2012, pe când cererea

de chemare în judecată a fost depusă numai la data de 22 ianuarie 2013.

În astfel de circumstanțe, se reține ca fiind întemeiată concluzia instanței de

fond, prin care a respins pretenția cu privire la demolarea gardului și a casei de

locuit construite ilegal ca fiind tardivă.

Cu referire la pretenția privind declararea nulității actului juridic, Colegiul

civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție

reține că, potrivit art. 206 alin. (2) Cod civil (în vigoare până la 01 martie 2019),

obiect al actului juridic este obligația persoanei care a încheiat actul juridic.

Obiectul actului juridic trebuie să fie licit, să se afle în circuit civil și să fie

determinat sau determinabil cel puțin în specia sa.

Pot constitui obiect al actului juridic și bunurile viitoare.

Conform art. 216 alin. (1) Cod civil (în vigoare până la 01 martie 2019), actul

juridic este nul în temeiurile prevăzute de prezentul cod (nulitate absolută).

Potrivit art. 220 alin. (1) Cod civil (în vigoare până la 01 martie 2019), actul

juridic sau clauza care contravin normelor imperative sînt nule dacă legea nu

prevede altfel.

Iar art. 221 alin. (2) Cod civil (în vigoare până la 01 martie 2019), prevede

că, actul juridic încheiat cu intenția de a ascunde un alt act juridic (actul juridic

simulat) este nul. Referitor la actul juridic avut în vedere de părți se aplică regulile

respective.

10

După cum s-a menționat, Elizaveta Munteanu a devenit proprietara

apartamentului nr. X situat pe str. XXXXX mun. XXXXX în temeiul contractului

de vânzare-cumpărare din 21 februarie 2003, care a fost înregistrat la Oficiul

Cadastral Teritorial Chișinău la data de 04 martie 2005, cu nr. cadastral XXXXX

(f. d. 30 vol. I).

Actele cauzei mai atestă că, la data de 20 august 2009, a fost actualizat Planul

lotului cu nr. cadastral XXXXX, pentru apartamentul nr. X. Anexa 11, potrivit

căruia apartamentul nr. X, constituit din 2 odăi, amplasate în lit. A, A2, A6, A7 și

lit. a2 a fost demolat neautorizat și construită Anexa lit. A11 cu etaj soclu și

mansardă fără autorizație (f.d. 31-34 vol. I).

Ulterior, anexa lit. A11 cu etaj soclu și mansardă construite fără autorizare,

la data de 20 mai 2013, au fost date în exploatare și înregistrate la Oficiul Cadastral

Teritorial Chișinău (f. d. 42-44 vol. I).

Deci, faptul executării lucrărilor de construcție neautorizate executate de

Elizaveta Munteanu la apartamentul nr. X din str. XXXXX mun. XXXXX, au fost

reflectate în documentele cadastrale și înregistrate la organul cadastral, prin urmare

obiectul contractului de donație cu abitație viageră în litigiu există în natură și se

află în circuitul civil.

Prin urmare, instanțele ierarhic inferioare întemeiat au respins pretenția

înaintată de reclamanți privind declararea nulității contractului de donație, or, nu a

fost demonstrat caracterul simulat al acestuia, nefiind specificat concret care alt act

juridic a fost ascuns prin încheierea contractului de donație.

Mai mult ca atât, temeiurile de nulitate invocate de către recurenții Victor

Barbos, Parascovia Barbos, Elena Luchian (Barbos) și Diana Chirica (Barbos), nu

sunt prezente în raport cu actul juridic contestat.

Ținând cont de faptul că pretenția de rectificare a datelor din Registrul

bunurilor imobile este o pretenție subsecventă pretenției de declarare a nulității

contractului de donație, instanțele ierarhic inferioare în mod temeinic și legal au

respins pretenția în cauză.

Distinct de aceste constatări, instanța de recurs consideră necesar de a

respinge recursul declarat Victor Barbos, Parascovia Barbos, Elena Luchian

(Barbos) și Diana Chirica (Barbos), reprezentați de avocatul Igor Coban,

argumentele invocate de aceștea fiind combătute cu cele menționate mai sus.

Totodată, recursul declarat de către Ina Mititelu și Elizaveta Munteanu,

reprezentați de avocatul Lilia Gherman, se constastă a fi întemeiat, fapt ce dictează

admiterea acestuia, casarea deciziei instanței de apel în partea prin care a fost

admisă acțiunea cu privire la dispunerea demolării gardului și a casei de locuit

construite ilegal prin acapararea abuzivă a terenului proprietate municipală și

menținerea în partea dată a hotărârii primei instanțe.

Pe cale de consecință, instanța de recurs relevă că, dat fiind faptul că s-a

constatat netemeinicia deciziei instanței de apel în partea în care a fost admisă

acțiunea, decizia instanței de apel urmează a fi casată și în partea încasării de la Ina

Mititelu și Elizaveta Munteanu în beneficiul lui Victor Barbos, Parascovia Barbos,

Elena Luchian și Elena Chirica a sumei de 4 800 lei cu titlu de cheltuieli pentru

11

efectuarea expertizei și a sumei de 3 286 de lei cu titlu de taxă de stat achitată la

depunerea cererii de apel.

În acest sens se vor reține dispozițiile art. 94 alin. (1) CPC, instanța

judecătorească obligă partea care a pierdut procesul să plătească, la cererea părții

care a avut câștig de cauză cheltuielile de judecată, cât și prevederile art. 96 alin. (1)

CPC instanța judecătorească obligă partea care a pierdut procesul să compenseze

părții care a avut câștig de cauză cheltuielile ei de asistență juridică, în măsura în

care acestea au fost reale, necesare și rezonabile.

La fel, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții

Supreme de Justiție reține că având în vedere prevederile art. 94 alin. (1) CPC,

prima instanță întemeiat a dispus încasarea în mod solidar de la Victor Barbos,

Parascovia Barbos, Elena Luchian și Dianei Chirica în beneficiul Inei Mititelu și

Elizavetei Munteanu a sumei de 12 000 lei cu titlu de cheltuieli de judecată, reieșind

din calculul de 2 400 lei cu titlu de cheltuieli de cheltuieli pentru efectuarea

expertizei și 9 600 lei cu titlu de cheltuieli de asistență juridică, acestea fiind reale

și probate.

Instanța de recurs relevă și faptul că odată cu depunerea cererii de recurs, Ina

Mititelu a solicitat încasarea în mod solidar din contul lui Victor Barbos,

Parascoviei Barbos, Elenei Luchian și Dianei Chirica în beneficiul său a sumei de

5000 de lei cu titlu de cheltuieli de asistență juridică suportate la examinarea cauzei

în instanța de apel și a sumei de 8 000 de lei suportați cu titlu de cheltuieli de

asistență juridică în procedura examinării în recurs a cauzei civile.

Având în susținere prevederile art. 94 alin. (1), 96 alin. (1) și alin. (11) CPC,

instanța de recurs consideră că încasarea din contul lui Victor Barbos, Parascoviei

Barbos, Elenei Luchian și Elenei Chirica în beneficiul Inei Mititelu a sumei de 4000

de lei, cu titlu de cheltuieli pentru asistența juridică acordată de către avocatul Lilia

Gherman în instanța de apel și a sumei de 3000 de lei cu titlu de cheltuieli pentru

asistența juridică acordată de către avocatul Lilia Gherman în instanța de recurs,

confirmate prin bonul de plată seria YL nr. 028718 din 3 septembrie 2020 și bonul

de plată seria YL nr. 028731 din 25 ianuarie 2021, s-ar egala cu cheltuieli necesare

și rezonabile pentru acordarea asistenței juridice în prezentul litigiu (f. d. 85, 136

vol. III).

În susținerea acestei opinii se va reține și jurisprudența CtEDO (cauza

Iatridis contra Greciei) care constată că la determinarea cheltuielilor și plăților de

rambursare reclamate, instanța apreciază dacă aceste cheltuieli au fost reale,

necesare și rezonabile referitor la mărimea lor, numărul orelor de muncă a

reprezentantului, precum și tariful aplicat per oră.

Astfel, reieșind din cele menționate, Colegiul civil, comercial și de contencios

administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a respinge

recursul declarat Victor Barbos, Parascovia Barbos, Elena Luchian (Barbos) și

Diana Chirica (Barbos), reprezentați de avocatul Igor Coban, de a admite recursul

declarat de Ina Mititelu și Elizaveta Munteanu, reprezentați de avocatul Lilia

Gherman, de a casa parțial decizia instanței de apel și anume în partea prin care a

fost casată hotărârea primei instanțe și pronunțată o nouă hotărâre de admitere a

12

cerinței lui Victor Barbos, Parascoviei Barbos, Elenei Luchian și Dianei Chirica

împotriva Inei Mititelu și Elizavetei Munteanu cu privire la dispunerea demolării

gardului și a casei de locuit construite ilegal prin acapararea abuzivă a terenului

proprietate municipală, obligate Ina Mititelu și Elizaveta Munteanu să demoleze pe

cont propriu construcțiile neautorizate și anume gardul și casa de locuit de pe adresa

mun. XXXXX str. XXXXX ap. X, construite ilegal prin acapararea abuzivă a

terenului proprietate municipală și încasate de la Ina Mititelu și Elizaveta Munteanu

în beneficiul lui Victor Barbos, Parascoviei Barbos, Elenei Luchian și Dianei

Chirica suma de 4 800 de lei pentru efectuarea expertizei judiciare și suma de 3 286

de lei cu titlu de taxă de stat achitată la depunerea cererii de apel și de a menține în

partea dată hotărârea primei instanțe. În rest a menține decizia instanței de apel și

hotărârea primei instanțe.

Se încasează în mod solidar din contul lui Victor Barbos, Parascoviei Barbos,

Elenei Luchian și Dianei Chirica în beneficiul Inei Mititelu, suma de 7000 de lei,

cu titlu de cheltuieli de judecată.

În conformitate cu art. 445 alin. (1) lit. f) CPC, Colegiul civil, comercial și

de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție

decide :

Se respinge recursul declarat de Victor Barbos, Parascovia Barbos, Elena

Luchian (Barbos) și Diana Chirica (Barbos), reprezentați de avocatul Igor Coban.

Se admite recursul declarat de Ina Mititelu și Elizaveta Munteanu, reprezentați

de avocatul Lilia Gherman.

Se casează parțial decizia din 17 noiembrie 2020 a Curții de Apel Chișinău în

cauza civilă, la cererea de chemare în judecată a lui Victor Barbos, Parascoviei

Barbos, Elenei Luchian și Dianei Chirica împotriva Inei Mititelu și Elizavetei

Munteanu cu privire la dispunerea demolării gardului și a casei de locuit construite

ilegal prin acapararea abuzivă a terenului proprietate municipală, declararea

nulității actului juridic, dispunerea radierii din Registrul bunurilor imobile a

înscrierilor referitoare la bun imobil și încasarea cheltuielilor de judecată, și anume

în partea prin care a fost casată hotărârea primei instanțe și pronunțată o nouă

hotărâre de admitere a cerinței lui Victor Barbos, Parascoviei Barbos, Elenei

Luchian și Dianei Chirica împotriva Inei Mititelu și Elizavetei Munteanu cu privire

la dispunerea demolării gardului și a casei de locuit construite ilegal prin acapararea

abuzivă a terenului proprietate municipală, obligate Ina Mititelu și Elizaveta

Munteanu să demoleze pe cont propriu construcțiile neautorizate și anume gardul

și casa de locuit de pe adresa mun. XXXXX str. XXXXX ap. X, construite ilegal

prin acapararea abuzivă a terenului proprietate municipală și încasate de la Ina

Mititelu și Elizaveta Munteanu în beneficiul lui Victor Barbos, Parascoviei Barbos,

Elenei Luchian și Dianei Chirica suma de 4 800 de lei pentru efectuarea expertizei

judiciare și suma de 3 286 de lei cu titlu de taxă de stat achitată la depunerea cererii

de apel și se menține în partea dată hotărârea din 2 iunie 2020 a Judecătoriei

Chișinău sediul Centru.

13

În rest, decizia din 17 noiembrie 2020 a Curții de Apel Chișinău și hotărârea

din 2 iunie 2020 a Judecătoriei Chișinău sediul Centru, se mențin.

Se încasează în mod solidar din contul lui Victor Barbos, Parascoviei Barbos,

Elenei Luchian și Dianei Chirica în beneficiul Inei Mititelu, suma de 7000 (șapte

mii) de lei, cu titlu de cheltuieli de judecată.

Decizia este irevocabilă.

Președintele ședinței, Svetlana Filincova

judecătorul

judecătorii Galina Stratulat

Iurie Bejenaru

Dumitru Mardari

Ala Cobăneanu

14