2ra-5/21 — Demolarea constructiei, repararea prejudiciului material, moral si încasarea cheltuielilor de judecată.

2ra-5/21 — Demolarea constructiei, repararea prejudiciului material, moral si încasarea cheltuielilor de judecată. (Curtea Supremă de Justiție, 2021)

Prima instanță: Judecătoria Chișinău (sediul Centru) - jud: D. Chistol

Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (jud: I. Secrieru, V. Mihaila,

Iu. Cotruță)

nr. 2ra-5/21

D E C I Z I E

29 noiembrie 2021 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit

al Curții Supreme de Justiție

în componența:

Președinte, judecătorul Timofti Vladimir

Judecătorii Toma Nadejda

Țurcan Anatolie

Boico Victor

Plămădeală Ghenadie

judecând recursurile declarate de către Aurel Calmîș și de către avocatul

Alexei Croitor în interesele lui Evghenia Slobodeniuc (Gogan) și Fedora Gogan,

în cauza civilă, la cererea de chemare în judecată depusă de

Valentina Cutepova, Tatiana Cutepova, Oxana Denisova, Evghenia Gogan

împotriva lui Aurel Calmîș, Maria Calmîș, intervenienți accesorii Viorica Calmîș,

Valentina Anton, Fedora Gogan, Agenția pentru Supraveghere Tehnică,

Consiliul municipal Chișinău și Primăria municipiului Chișinău cu privire la

demolarea construcțiilor, repararea prejudiciului material, moral și încasarea

cheltuielilor de judecată,

împotriva deciziei din 10 martie 2020 a Curții de Apel Chișinău, prin care

a fost respins apelul declarat de Evghenia Gogan și Fedora Gogan, a fost admis

apelul declarat de Aurel Calmîș și cererea de alăturare la apel depusă de

Maria Calmîș și a fost casată parțial hotărârea din 17 ianuarie 2017 a

Judecătoriei Chișinău (sediul Centru),

constată:

judecată, concretizată ulterior, împotriva lui Aurel Calmîș și Maria Calmîș, prin

care a solicitat demolarea nivelelor construite neautorizat la construcția din

xxxxx cu aducerea acesteia în strictă corespundere cu proiectul inițial,

repararea prejudiciului material în mărime de 284 622,03 lei, prejudiciului

moral în mărime de 80 000 lei, compensarea cheltuielilor de judecată în

1

mărime de 7 500 lei cu titlu de asistență juridică și în mărime de 3 500 lei

pentru efectuarea expertizei (f.d.5-6, vol. I, 11-12, 34-37, vol. II).

Oxana Denisova și Evghenia Gogan au depus cerere de chemare în judecată

împotriva lui Aurel Calmîș și Mariei Calmîș, intervenienți accesorii Inspecția de

Stat în Construcții, (actual Agenția pentru Supraveghere Tehnică), Primăria

mun. Chișinău și Consiliul mun. Chișinău, prin care au solicitat demolarea de

către pârâți a construcției edificate neautorizat cu aducerea acesteia în strictă

corespundere cu proiectul, iar în vederea asigurării acțiunii a interzice

Primăriei mun. Chișinău și Consiliului Municipal Chișinău de a coordona și

autoriza careva lucrări de construire, finisare și dare în exploatare a

construcției din xxxxx, a interzice Oficiului Cadastral Teritorial Chișinău,

efectuarea actelor de înregistrare sau radiere pentru imobilul cu numărul

cadastral 010020415003 din xxxxx, a interzice efectuarea lucrărilor de

construire și finisare a construcției cu 6 nivele din xxxxx (f.d.4-6, vol. III).

2014 cererea de chemare în judecată depusă de către Valentina Cutepova a fost

conexată cu cererea de chemare în judecată depusă de către Tatiana Cutepova,

Valentina Cutepova, Oxana Denisova și Evghenia Gogan împotriva lui

Aurel Calmîș și Mariei Calmîș privind obligarea de a demola construcția

edificată neautorizat. (f.d. 32-34, vol. IV)

xxxxx aparține cu drept de proprietate Evgheniei Gogan și Fedorei Gogan, iar

apartamentul nr. 3 din xxxxx, aparține cu drept de proprietate Tatianei

Cutepova, Valentinei Cutepova și Oxanei Denisova.

Ion Calmîș și Maria Calmîș în anul 2005 au procurat apartamentele nr. 9

și nr.10, situate în curtea comună din xxxxx. După procurarea acestor

apartamente, pârâții le-au demolat și au început construcția unui bloc de locuit

cu 6 nivele, ocupând abuziv tot terenul aferent locuințelor din xxxxx.

În vederea realizării dreptului de proprietate, pârâții au solicitat

Primăriei mun. Chișinău și au obținut autorizația de desființare nr. 52 sd/06 din

10 mai 2006 cu privire la demolarea apartamentelor 9 și 10, șurelor 2 și 3 din

xxxxx, cât și certificatul de urbanism nr.370i/06 din 10 mai 2006, eliberat în

modul prevăzut de Regulamentul privind certificatul de urbanism și

autorizarea construirii sau desființării construcțiilor și amenajărilor, aprobat

prin Hotărârea Guvernului Republicii Moldova nr.360 din 18 aprilie 1997,

fiindu-le permisă edificarea unei construcții cu un regim de înălțime

D+P+1E+M.

În baza actelor menționate, pârâților le-a fost coordonat proiectul și

eliberată autorizația de construire nr. 431 din 26 iunie 2006 pe termen de un

an, ulterior fiind prelungită valabilitatea cu 12 luni până la 26 august 2008.

Reclamantele au mai menționat că Ion Calmîș și Maria Calmîș în urma

edificării construcției au încălcat prevederile certificatului de urbanism,

autorizației de construire, cât și documentației de proiect, au construit un

imobil cu un regim de înălțime D+P+3E+M cu extinderea pe orizontală în raport

2

cu xxxxx, din contul curții comune și terenului proprietate publică ce aparține

grădiniței de copii, gardul căreia anterior stabilea hotarul dintre imobile,

acaparând aproximativ suprafața de 72,21 m2.

În urma încălcărilor menționate, Inspecția de Stat în Construcții a

întocmit procesul-verbal nr. 002077 din 23 iulie 2008 pentru executarea

construcției cu abateri de la prevederile documentelor normative și de

autorizare. Prin prescripția Inspecției de Stat în Construcții nr. 000383 din

23 iulie 2008 lucrările de construcție au fost sistate. De asemenea, prin

dispoziția Primăriei mun. Chișinău nr. 59-d din 09 februarie 2009 a fost sistată

valabilitatea certificatului de urbanism și a autorizației de construire

nominalizate, iar prin dispoziția Primăriei mun. Chișinău nr. 537-d din 15 iunie

2010 a fost repetat sistată valabilitatea certificatului de urbanism și a

autorizației de construire.

Reclamantele au mai indicat că prin acțiunile ilegale ale pârâților

îndreptate la construcția blocului locativ cu 6 nivele s-a influențat negativ

asupra stării tehnice a apartamentelor deținute de către acestea cu drept de

proprietate, prin apariția fisurilor în pereții portanți.

Mai mult ca atât, sunt nevoite zi de zi să suporte incomodități în urma

instalării gardului despărțitor emis în baza permisului nr. 916 din 02 iulie 2013,

acaparând aproximativ 90% din ograda comună, cauzându-le astfel prejudiciu

moral.

Reclamanta Valentina Cutepova în susținerea pretenției sale a indicat că

în urma lucrărilor de construcție efectuate de pârâți, în pereții exteriori cât și

în interiorul apartamentului nr. 3, al cărei proprietară este, situat în apropierea

nemijlocită de construcție, au apărut fisuri transversale mari la tavanul și

pereții apartamentului, s-a înclinat podeaua, s-a așezat pământul de sub

locuința acesteia.

Astfel, în opinia sa aceste deteriorări la apartamentul nr. 3 au survenit în

urma lucrărilor de construcție efectuate de pârâți, considerând că locuința sa

are statut avariat, ce reprezintă un pericol pentru siguranța în exploatare, fiind

și un pericol sporit pentru viața și sănătatea ei.

Cu referire la pretenția privind repararea prejudiciului material

Valentina Cutepova a menționat că în cadrul examinării cauzei la demersul

reclamantei a fost numită expertiza tehnică în domeniul construcției pentru a

stabili cauzele apariției fisurilor de la pereții și tavanul apartamentului

reclamantei nr. 3 de pe xxxxx. Pentru rezolvare, experților au fost înaintate spre

soluționare mai multe întrebări, inclusiv și întrebarea cu privire la costul

lucrărilor de construcție pentru înlăturarea fisurilor la pereți, tavan, cât și la

reparația podelei la apartamentul nr. 3 din xxxxx.

Prin raportul de expertiză nr. 2738 din 16 decembrie 2011 a fost

constatată legătura cauzală între lucrările de construcție, efectuate de pârâți cu

încălcările vădite ale proiectului de execuție și fisurile apărute la pereții

imobilului reclamantei. Conform raportului de expertiză nr. 691 din

17 septembrie 2012 nici una din întrebările puse nu au fost soluționate de către

experții Centrului, în aceste circumstanțe reclamanta Valentina Cutepova s-a

3

adresat către serviciile companiei de construcții „Megadom Star” SRL cu

propunerea de a efectua evaluarea lucrărilor de construcție, necesare pentru

înlăturarea fisurilor la pereți, tavan, întărirea fundamentului și reparația

podelei și a altor defecțiuni la apartamentul nr. 3 de pe xxxxx.

Conform Devizului local din 24 octombrie 2012 au fost evaluate toate

lucrările de construcție în sumă totală de 284 622,03 lei, prin urmare, se

consideră îndreptățită de a solicita încasarea sumei cu titlu de prejudiciu

material.

Referitor la pretenția cu privire la repararea prejudiciului moral

Valentina Cutepova a indicat că pe parcursul examinării cauzei în ograda

acesteia permanent sunt scandaluri provocate de către Aurel Calmîș, care de

nenumărate ori a brutalizat-o, a numit-o cu cuvinte necenzurate, a

discriminat-o și i-a spus să plece din această casă. Valentina Cutepova a mai

menționat că nu are unde să plece, este pensionară, care trăiește din pensie și

vrea doar să trăiască în liniște și pace.

mun. Chișinău s-a admis acțiunea parțial, s-a încasat în mod solidar de la

Aurel Calmîș și Maria Calmîș în beneficiul Valentinei Cutepova prejudiciul

material în mărime de 54 489,87 lei, cheltuielile pentru expertiză în mărime de

3 005,0 lei și cheltuielile pentru asistență juridică în mărime de 6 000 lei, în rest

pretenția cu privire la repararea prejudiciului material și moral s-a respins, s-a

încasat în mod solidar de la Aurel Calmîș și Maria Calmîș în beneficiul statului

taxa de stat în mărime de 1 634,70 lei, s-a încasat de la Valentina Cutepova în

beneficiul statului taxa de stat în mărime de 6 203,96 lei. În rest pretenția cu

privire la demolarea construcției cu 6 nivele, edificate neautorizat pe

xxxxx cu aducerea în strictă corespundere cu proiectul s-a respins ca fiind

neîntemeiată. (f.d. 77, 83-91, vol. IV).

apelul declarat de către Evghenia Gogan, Aurel Calmîș la care s-a alăturat

Maria Calmîș, a casat hotărârea din 06 ianuarie 2015 a Judecătoriei Centru,

mun. Chișinău, cu remiterea cauzei la rejudecare (f.d. 155, 156-158, vol. IV).

08 noiembrie 2016 au fost atrase în proces în calitate de intervenienți accesorii

Valentina Anton și Fedora Gogan (f.d. 173-174, 211-212 Vol. IV).

hotărârea din 17 ianuarie 2017 a admis parțial acțiunea înaintată de

Valentina Cutepova, Tatiana Cutepova, Oxana Denisova, Evghenia Gogan, a

încasat în mod solidar, de la Aurel Calmîș și Maria Calmîș în beneficiul

Valentinei Cutepova prejudiciul material în mărime de 284 622,03 lei,

prejudiciul moral în sumă de 50 000 lei, cheltuielile pentru taxa de stat în sumă

de 700 lei, pentru efectuarea expertizei judiciare în mărime de 3 005 lei și

cheltuielile pentru asistență juridică în mărime de 10 000 lei, s-a încasat în

beneficiul statului taxa de stat în sumă de 7 838,66 lei, s-a respins pretenția

reclamantelor Valentina Cutepova, Tatiana Cutepova, Oxana Denisova și

Evghenia Gogan privind demolarea construcției din xxxxx, cu aducerea acesteia

4

în strictă corespundere cu proiectul inițial, ca neîntemeiată (f.d. 248-249, vol.

9-21, vol. IV).

2017, Evghenia Gogan și Fedora Gogan au depus cerere de apel împotriva

hotărârii primei instanțe, solicitând casarea acesteia în partea respingerii

pretenției, cu emiterea unei noi hotărâri în această parte privind demolarea

construcției neautorizate.

În susținerea apelului au indicat că, temei pentru declararea apelului

constituie neaplicarea legislației privind autorizarea și efectuarea

construcțiilor, interpretarea eronată a legii procesuale cu privire la sarcina

probațiunii a părților și aprecierea probelor, art. 387 lit. a), b), c) Cod de

procedură civilă.

De asemenea, apelanții Evghenia Gogan și Fedora Gogan indică că

concluziile sunt în contradicție cu pretenția reclamanților privind demolarea

construcției și probele prezentate în susținerea acestei pretenții, care au fost

eronat apreciate de instanța de fond, și contravin normelor legale.

Totodată, apelanții Evghenia Gogan și Fedora Gogan au menționat că

instanța a neglijat concluziile experților din Raportul de expertiză nr.2783 din

16.12.2012 în care se constată că lucrările care au fost efectuate de proprietarul

blocului locativ cu 6 nivele, influențează negativ asupra stării tehnice a părții

din casa dată, cauza înrăutățirii stării tehnice a părții din casă a proprietarului

ap. 3, sunt lucrările de construire a casei de locuit, efectuate de proprietarul

blocului locativ cu 6 nivele. Or, instanța urma să accepte acestea concluzii,

deoarece au fost elaborate de experți în domeniul construcțiilor dar instanța nu

este competentă să ajungă la astfel de concluzii, deci nu este în drept nici să le

critice. Conform art. 148 Cod de procedură civilă, pentru elucidarea acestor

aspecte sunt necesare cunoștințe speciale, astfel circumstanțele stabilite prin

Raportul de expertiză nr.2783 din 16.12.2012 urmau să fie acceptate până la

proba contrarie.

Aurel Calmîș a depus cerere de apel împotriva hotărârii primei instanțe,

solicitând casarea acesteia în partea încasării prejudiciului material și moral, cu

emiterea unei hotărâri noi privind respingerea pretențiilor respective.

Maria Calmîș a depus cerere de alăturare la apelul declarat de Aurel Calmîș.

În susținerea apelului au indicat că, instanța de fond a dat apreciere

critică concluziilor experților din rapoartele de expertiză nr. 691 din

17 septembrie 2012 și nr. 456 din 21 august 2008, așa cum au fost efectuate la

cererea părții, cu indicarea întrebărilor avute numai de o parte.

Astfel, apelanții Aurel Calmîș și Maria Calmîș indică că concluzia instanței

este total nefondată, având în vedere că la materialele dosarului a fost anexat și

Procesul-verbal de recepție finală nr. 441 din 30.06.2015. Acesta vine să

contrazică repetat concluziile Raportului de expertiză nr. 2783 din 16.12.2011.

Succesiv, apelanții Aurel Calmîș și Maria Calmîș menționează că instanța

de fond a încălcat normele de drept procedural în privința cercetării

multiaspectuale a tuturor probelor din dosar, aprecierea probelor de către

5

instanță a fost arbitrară. Prin urmare, a constatat raportul cauzal, gradul de

vinovăție al pârâților și cuantumul prejudiciului material cauzat în temeiul

unor acte prezentate doar de către reclamant, fără a da apreciere obiectivă

acestora.

Mai mult, apelanții Aurel Calmîș și Maria Calmîș au menționat că deși

pârâtul a prezentat bonul de plată care confirmă cheltuielile de asistență

juridică și a solicitat compensarea acestora, la emiterea hotărârii instanța a

omis să se expună asupra acestor cheltuieli, deși cererea reclamanților a fost

admisă parțial.

apelurile declarate de către Evghenia Gogan, Fedora Gogan, Aurel Calmîș și

cererea Mariei Calmîș privind alăturarea la apel, cu menținerea hotărârii din

data de 17 ianuarie 2017 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru ( f.d. 158,

159-172, vol.V).

recurs Aurel Calmîș, prin care a solicitat admiterea recursului, casarea deciziei

instanței de apel și casarea parțială a hotărârii instanței de fond în partea

admiterii pretenției Valentinei Cutepova cu privire la repararea prejudiciului

material, moral și a cheltuielilor de judecată și în această parte a emite o nouă

hotărâre privind respingerea acesteia (f.d. 179-185, vol.V).

către avocatul Alexei Croitor, au depus recurs, prin care au solicitat admiterea

recursului, casarea deciziei instanței de apel și casarea parțială a hotărârii

instanței de fond în partea respingerii pretenției cu privire la demolarea

construcției din xxxxx, edificată neautorizat, cu aducerea acesteia în strictă

corespundere cu proiectul inițial cu emiterea unei noi hotărâri privind

admiterea pretenției cu privire la demolare ( f.d. 187-188, vol.V).

admis recursurile declarate de către Aurel Calmîș și de către avocatul

Alexei Croitor în interesele Evgheniei Gogan, Fedorei Gogan, a casat încheierea

din 08 februarie 2018 a Curții de Apel Chișinău prin care s-a respins cererea

Evgheniei Gogan, reprezentată de către Alexei Croitor, privind recuzarea

judecătorului Anatolie Pahopol și decizia din 04 decembrie 2018 a Curții de

Apel Chișinău, cu remiterea cauzei pentru rejudecare la Curtea de Apel

Chișinău, în alt complet de judecată (f.d.94-103, vol.VI).

al Curții de Apel Chișinău din 10 martie 2020, a fost respinsă cererea de apel

declarată de Gogan Evghenia și Gogan Fedora. A fost admisă cererea de apel

depusă de Calmîș Aurel și cererea de alăturare la apel depusă de Calmîș Maria.

A fost casată hotărârea Judecătoriei Chișinău, sediul Centru din

17 ianuarie 2017, în partea încasării în mod solidar de la Calmîș Aurel și

Calmîș Maria în beneficiul lui Cutepova Valentina a prejudiciului moral, cu

pronunțarea în această parte a unei noi hotărâri cu privire la respingerea ca

neîntemeiată a cererii lui Cutepova Valentina referitor la repararea

prejudiciului moral. În rest, hotărârea a fost menținută.

6

15.1. În argumentarea soluției pronunțate, instanța de apel a menționat

că înaintând prezenta acțiune concretizată împotriva lui Aurel Calmîș și

Maria Calmîș, intervenienți accesorii Inspecția de Stat în Construcții, (actual

Agenția pentru Supraveghere Tehnică), Primăria mun. Chișinău și Consiliul

mun. Chișinău, în baza circumstanțelor expuse, Valentina Cutepova,

Tatiana Cutepova, Oxana Denisova și Evghenia Gogan au solicitat demolarea

nivelelor construite neautorizat la construcția din xxxxx cu aducerea acesteia

în strictă corespundere cu proiectul inițial, repararea prejudiciului material în

mărime de 284 622,03 lei, prejudiciului moral în mărime de 80 000 lei,

compensarea cheltuielilor de judecată în mărime de 7 500 lei cu titlu de

asistență juridică și în mărime de 3 500 lei pentru efectuarea expertizei.

După rejudecarea cauzei în fond, Judecătoria Chișinău, sediul Centru prin

hotărârea din 17 ianuarie 2017 a admis parțial acțiunea înaintată de

Valentina Cutepova, Tatiana Cutepova, Oxana Denisova, Evghenia Gogan, a

încasat în mod solidar, de la Aurel Calmîș și Maria Calmîș în beneficiul

Valentinei Cutepova prejudiciul material în mărime de 284 622,03 lei,

prejudiciul moral în sumă de 50 000 lei, cheltuielile pentru taxa de stat în sumă

de 700 lei, pentru efectuarea expertizei judiciare în mărime de 3 005 lei și

cheltuielile pentru asistență juridică în mărime de 10 000 lei, s-a încasat în

beneficiul statului taxa de stat în sumă de 7 838,66 lei, s-a respins pretenția

reclamantelor Valentina Cutepova, Tatiana Cutepova, Oxana Denisova și

Evghenia Gogan privind demolarea construcției din xxxxx, mun. Chișinău, cu

aducerea acesteia în strictă corespundere cu proiectul inițial, ca neîntemeiată.

Instanța de apel a considerat ca fiind întemeiată concluzia primei instanțe

cu privire la admiterea cerinței reclamantei Valentina Cutepova privind

restituirea prejudiciului material cauzat în mărime de 284 622,03 lei.

În acest sens, cu referire la prevederile art. 1398 alin. (1) Cod civil (în

redacția în vigoare până la 01.03.2019), instanța de apel a notat, că răspunderea

delictuală poate fi angajată în temeiul componenței delictului civil, care include

următoarele elemente: prejudiciul, fapta ilicită, raportul cauzal dintre faptă și

prejudiciu și vinovăția, iar lipsa unei condiții, potrivit regulii generale, exclude

răspunderea delictuală, cu excepția cazurilor expres prevăzute de lege, când

răspunderea delictuală se poate angaja și în lipsa unor condiții.

Astfel, instanța de apel a conchis asupra faptului că construcția a două

nivele, fără acte permisive, reprezintă o faptă cu caracter ilicit, or, prin raportul

de expertiză nr. 2738 din 16 decembrie 2011 a fost constatat că între fapta

ilicită săvârșită și prejudiciul cauzat altei persoane există o legătură directă de

cauzalitate, prin constatările expuse și stabilite de instanță.

Totodată, instanța de apel a indicat că, la 23 iulie 2008, Inspecția de Stat

în Construcții a întocmit procesul-verbal cu privire la contravenția

administrativă nr. 002077, în temeiul art. 1492 Cod cu privire la contravențiile

administrative, pentru abaterile de la proiect comise, fiind sancționat

Calmîș Viorica, reprezentantul lui Calmîș Ion și Maria cu 25 unități

convenționale, fapt ce probează că, autorul faptei cauzatoare de prejudiciu a

fost în culpă.

7

Mai mult decât atât, prin raportul de expertiză nr. 2738 din 16 decembrie

2011, a fost constatată legătura cauzală între lucrările de construcție, efectuate

de pârâții Calmîș cu încălcările vădite ale proiectului de execuție și fisurile

apărute la pereții imobilului reclamantei, apartamentului nr. 3.

Instanța de apel a respins ca fiind neîntemeiate criticile aduse de apelanți

precum că prima instanță nu s-a expus asupra rapoartelor de expertiză cu

nr. 691 din 17 septembrie 2012 și nr. 456 din 21 august 2008, întrucât real

prima instanță le-a dat apreciere critică, așa cum au fost efectuate la cererea

părții, cu indicarea întrebărilor avute numai de o parte, în acest sens fiind

reținută și cauza CEDO Lopez Ostra contra Spaniei, nr. 16798/90.

Instanța de apel a considerat că, deși în cauza Lopez Ostra contra Spaniei,

reclamanta a contestat executarea lucrărilor de construcție a stației pentru

prelucrarea deșeurilor lichide și solide, inclusiv funcționalitatea acesteia în

imediată apropiere a locuinței sale, constatările CtEDO au tangență cu prezenta

cauză.

Astfel, în ambele cazuri se invocă încălcarea dreptului la respectarea

vieții private, de familie și a domiciliului, conform art. 8 din Convenție.

În această ordine de idei, instanța de apel a respins ca fiind neîntemeiate

argumentele apelanților Aurel Calmîș și Maria Calmîș prin care solicită

respingerea cerințelor de încasare a prejudiciului material, or

intimata Cutepova Valentina trebuia să suporte inconveniențele cauzate de

construcția efectuată de familia Calmîș de la momentul construcției și până în

prezent, fără a fi reparat prejudicial material și moral.

Cu referire la prevederile art. 118 alin. (1) Cod de procedură civilă,

instanța de apel a menționat, că din înscrisurile anexate la materialele cauzei,

cu excepția devizului local de calcul a reparației apartamentului nr. 3, efectuat

de compania de construcții „Megadom Star” SRL, se constată că nu conține alte

calcule, care ar constata volumul prejudiciului material suportat de

Cutepova Valentina (f.d.92-94, vol. II).

De asemenea instanța de apel a considerat neîntemeiată și pretenția

privind încasarea în mod solidar de la Calmîș Aurel și Calmîș Maria în beneficiul

lui Cutepova Valentina a prejudiciului moral.

În acest sens, cu referire la prevederile art. 1422 alin. (1) Cod civil (în

redacția în vigoare până la 01.03.2019), instanța de apel a menționat că,

prejudiciul moral se compensează numai în cazul provocării acestuia prin fapte

ce atentează și lezează drepturile personale nepatrimoniale, adică prejudiciul

este moral numai dacă este urmare a încălcării unor valori de aceeași natură.

De asemenea, din norma de drept enunțată rezultă, că se admite

compensarea prejudiciului moral cauzat prin lezarea drepturilor patrimoniale

numai în cazurile expres prevăzute de lege. În speță însă astfel de acțiuni din

partea Calmîș Aurel și Calmîș Maria nu au fost comise.

Cu referire la prevederile art. 1423 alin. (1) și (2) Cod civil (în redacția în

vigoare până la 01.03.2019), instanța de apel analizând probatoriul administrat,

a conchis că, reclamanta Cutepova Valentina nu a probat nici într-un mod

existența suferințelor morale și întinderea acestora. Or, pentru acordarea unor

8

daune morale este necesar ca cel ce pretinde daune morale să prezinte

argumente și probe din care să rezulte în ce măsură drepturile personale

nepatrimoniale i-au fost afectate, la caz însă instanța de apel fiind în

imposibilitate să aprecieze multilateral consecințele negative ale prejudiciului

și a implicațiilor acestora pe toate planurile vieții sociale ale persoanei

vătămate.

Totodată, instanța de apel a respins alegațiile apelanților Aurel Calmîș

și Maria Calmîș privind încasarea cheltuielilor de asistență juridică pentru

reprezentare în instanța de fond și în instanța de apel.

La acest segment, cu referire la prevederile art. 94 alin. (1), art. 96

alin. (1) și alin. (11) Cod de procedură civilă, instanța de apel a notat că având

în vedere că în instanța de fond Aurel Calmîș și Maria Calmîș nu au avut câștig

de cauză, prin urmare instanța justificat a respins pretenția privind încasarea

în beneficiul acestora a cheltuielilor de judecată.

În același timp, instanța de apel a considerat întemeiată solicitarea

Valentinei Cutepova cu privire la compensarea cheltuielilor de judecată,

menționând că prima instanță în conformitate cu prevederile art. 90 lit. g),

art. 94 alin. (1) și art. 96 alin. (1), (11) Cod de procedură civilă, justificat a dispus

încasarea din contul lui Aurel Calmîș și Maria Calmîș cheltuielile pentru taxa de

stat în sumă de 700 lei, pentru efectuarea expertizei judiciare în mărime de

3 005 lei și cheltuielile pentru asistență juridică în mărime de 10 000 lei.

Subsecvent, corect fiind încasat în beneficiul statului taxa de stat în sumă de

7 838,66 lei.

Distinct de cele mai sus relatate, instanța de apel a apreciat ca fiind

neîntemeiate argumentele apelanților Evghenia Gogan și Fedora Gogan privind

demolarea construcției din xxxxx, edificată neautorizat cu aducerea acesteia în

strictă corespundere cu proiectul inițial.

În sensul dat, cu referire la prevederile art. 123 alin. (2) Cod de procedură

civilă, instanța de apel a reținut, că faptele stabilite printr-o hotărâre

judecătorească irevocabilă într-o cauză civilă soluționată anterior în instanța

de drept comun sau în instanța specializată sunt obligatorii pentru instanța

care judecă cauza și nu se cer a fi dovedite din nou și nici nu pot fi contestate la

judecarea unei alte cauze civile la care participă aceleași persoane.

Astfel, la materialele cauzei este anexată hotărârea Curții de Apel

Chișinău nr. 3-3268 din 29 noiembrie 2011, prin care a fost anulată ca ilegală

în fond dispoziția Primarului General Interimar nr. 386-d din 18.05.2011 „Cu

privire la demolarea nivelelor construite neautorizat a imobilului din xxxxx”

(f.d. 156-157, vol. II). Iar, în motivarea hotărârii instanța de judecată a indicat

că „Inspecția de Stat în Construcții a constatat că edificarea nivelelor 2 și 3, la

construcția casă-locuit din xxxxx, a avut loc fără respectarea documentației

normative privind rezistența și stabilitatea construcției, pentru ce reclamanții au

fost sancționați contravențional, achitând amendă în mărime de 25 unități

convenționale. Mai mult ca atât, sancționarea persoanei de două ori pentru

aceeași faptă contravine Articolului 4 al Protocolului 7 al Convenției Europene a

9

Drepturilor Omului, care garantează dreptul de a nu fi urmărit sau condamnat

penal de două ori pentru aceleași fapte.

Mai mult, hotărârea dată a fost menținută prin decizia Curții Supreme de

Justiție din 20 iunie 2012, care a stabilit că familia Calmîș, „după sancționarea

contravențională, dispunea de dreptul de a legaliza devierile de la proiectul

inițial, decizia care la moment este în vigoare nefiind anulată. Argumentele

invocate precum că blocul locativ ridicat este unul netemeinic, care poate să se

prăbușească în orice moment, instanța de recurs îl consideră neîntemeiat, pe

motiv că reieșind din materialele dosarului, rezultă, că potrivit expertizei

tehnico-științifice efectuată de către Centrul Expertize Independente din

21 august 2008, modificările efectuate la construcție corespund normelor în

construcție”.

În această ordine de idei, instanța de apel a notat, că Evghenia Gogan și

Fedora Gogan în solicitarea demolării construcției cu 6 nivele, edificată

neautorizat cu aducerea acesteia în strictă corespundere cu proiectul, invocă

aceleași temeiuri: că se efectuează cu devieri de la proiect, despre care fapt

Inspecția de Stat în Construcții a întocmit actele de rigoare, că a influențat

negativ asupra stării tehnice a apartamentelor nr.3, că prezintă pericol pentru

siguranța în exploatarea și integritatea locuințelor, pentru viața și sănătatea

reclamantelor, însă pe acest obiect de demolare a nivelelor construite

neautorizat din aceleași motive, este pronunțată hotărâre judecătorească

irevocabilă, respectiv acest capăt de cerere a fost respins ca neîntemeiat.

Asupra influențării negative asupra apartamentelor reclamantelor, probe

a prezentat și a înaintat cerință numai reclamanta Valentina Cutepova.

Potrivit art. 28 alin. (1) din Legea privind autorizarea executării lucrărilor

de construcție, nr. 163 din 09 iulie 2010, construcțiile executate în lipsa

certificatului de urbanism pentru proiectare, a documentației de proiect și a

autorizației de construire se consideră construcții neautorizate. Încălcarea

prevederilor prezentei legi atrage, după caz, răspunderea contravențională sau

penală.

În context, în conformitate cu prevederile art. 416 Cod contravențional,

contravențiile prevăzute la art. 177-179 se constată de Inspecția de Stat în

Construcții. Art. 179 din Codul sus-menționat, indică categoria construcțiilor

neautorizate.

Totodată, la materialele cauzei a fost prezentat procesul - verbal de

recepție finală nr. 441 din 30 iunie 2015, prin care a fost recepționat blocul

locativ lit. C-03, D+P+l+2+3+4, anexa lit. CI și veranda lit.cl din xxxxx, după

Calmîș Aurel - 5%, Calmîș Maria - 5% și Anton Valentina - 90%, care a fost

înregistrat în Registrul bunurilor imobile la data de 22 iulie 2015.

Astfel, potrivit pct. 20 - 22 din Hotărârea Guvernului nr. 285 din 23 mai

1996, cu privire la aprobarea Regulamentului de recepție a construcțiilor și

instalațiilor aferente, Comisia de recepție recomandă admiterea recepției în

cazul în care nu există obiecții sau în situațiile cînd cele care s-au consemnat nu

sînt de natură să afecteze utilizarea lucrării conform destinației sale.

10

Comisia de recepție recomandă amânarea recepției în cazul când: se

constată lipsa sau neterminarea unor lucrări de construcție-montaj prevăzute

de proiect; lipsește Cartea tehnică a construcției sau este incompletă; lipsesc

avizele organelor respective de control; construcția prezintă vicii a căror

remediere este de durată și care, dacă nu ar fi făcută, ar diminua considerabil

utilitatea lucrării; există în mod justificat dubii cu privire la calitatea lucrărilor

și este nevoie de încercări suplimentare și expertize pentru a le clarifica;

obiectul a fost construit cu abateri de la documentația de execuție; obiectul a

fost construit nelegitim (fără certificatul de urbanism, fără proiect, fără

autorizație de construire). Comisia de recepție recomandă respingerea

recepției dacă constată vicii care nu pot fi înlăturate și care, prin natura lor,

împiedică realizarea uneia sau a mai multor exigențe esențiale, caz în care se

impun expertize, reproiectări, refaceri de lucrări etc.

În contextul celor expuse, instanța de apel a reținut că, bunul deja se află

în circuitul civil, prin urmare, nu au fost prezentate probe care ar confirma că,

unele nivele sau componente din construcția din xxxxx mun. Chișinău au fost

edificate neautorizat.

instanței de apel și parțială a hotărârii primei instanțe, în partea încasării de la

Calmîș Aurel și Calmîș Maria a prejudiciului material, prejudiciului moral și

cheltuielilor de judecată, cu emiterea unei noi hotărâri prin care să fie respinse

integral pretențiile reclamanților.

În argumentarea recursului menționează, că atât prima instanță, cât și

instanța de apel au reținut drept faptă ilicită, cauzatoare de prejudiciu, faptul

că la data 23 iulie 2008 de către Inspecția de Stat în Construcții a fost întocmit

procesul-verbal cu privire la contravenție nr. 002077, în temeiul art. 149/2 din

Codul cu privire la contravențiile administrative, pentru abaterile de la proiect

comise, fiind sancționat cu amendă în mărime de 25 u.c. și sistate lucrările de

construcție în baza prescripției din aceeași dată, până la legalizarea și

perfectarea documentelor.

Însă nici prima instanță și nici instanța de apel nu au ținut cont de faptul

că la răspundere a fost atrasă Calmîș Viorica, însă conform acțiunii înaintate,

pârât este indicat Calmîș Aurel și Calmîș Maria, deci alte persoane decât autorul

faptei ilicite constatate de instanță.

Mai mult ca atât, ulterior documentația de proiect a fost coordonată și

autorizată la organele competente, altfel că construcția a fost recepționată final

în baza procesului-verbal de recepție finală anexat la dosar, ceea ce confirmă

atât calitatea corespunzătoare a construcției, cât și respectarea legislației în

ceea ce privește calitatea în construcții.

Deci, în aceste împrejurări lipsește și legătura cauzală dintre prejudiciul

suportat de reclamanți și fapta considerată ca ilicită de către instanțele de fond.

Or, nerespectarea documentației de proiect nu este o faptă cauzatoare de

prejudiciu în sensul pretins de către reclamanți.

La fel, probele administrate în cadrul ședinței judiciare și anume Raportul

de expertiză tehnico-științifică efectuată de către centrul de expertize

11

independente CEXIN nr. 691 din 17.09.2012 confirmă că prejudiciul suportat

de către reclamanți se datorează altor factori decât construcția ce aparține

pârâților.

Astfel, în raportul dat se indică faptul că fisurile și starea tehnică

nesatisfăcătoare a apartamentului nr. 3 din xxxxx e rezultatul factorilor externi,

vechimii construcției, exploatării necorespunzătoare a acesteia, iar lucrările de

construcție efectuate de familia Calmîș nu au influențat negativ asupra

apartamentului nr. 3 din xxxxx.

În aceste împrejurări, susține recurentul, că lipsește atât fapta

prejudiciabilă a pârâților, și respectiv și legătura de cauzalitate între faptă și

prejudiciul suportat de reclamanți, motiv din care sub aspectul dat acțiunea

ultimilor de reparare a prejudiciului cauzat este neîntemeiată și urmează a fi

respinsă.

În ceea ce privește fapta prejudiciabilă constatată de instanță și care s-a

manifestat prin nerespectarea documentației de proiect, este cert faptul că

drept consecință directă a acesteia nu poate fi prejudiciul suportat de

reclamanți, deci asemenea prejudiciu nu se repară în temeiul art. 1398 Cod

civil.

Consideră că instanțele de fond au identificat raportul juridic litigios ca

fiind de natură delictuală, respectiv răspunderea pentru fapta ilicită fiind

răspunderea delictuală, guvernată de norma art. 1398 Cod Civil.

Astfel, invocă dezacordul cu concluzia instanțelor de fond, deoarece

natura juridică a pretențiilor înaintate de reclamanți se bazează pe pretinsa

încălcare de către pârâți a dreptului de vecinătate, cât și încălcarea inadmisibilă

a dreptului de proprietate, guvernate de art. 377 - 379 Cod Civil.

Cu referire la pct. 18, 19 din Hotărârea Plenului Curții Supreme de Justiție

nr. 2 din 27.03.2006 „Cu privire la aplicarea unor dispoziții ale Codului civil și ale

altor acte normative, referitoare la dreptul de proprietate privată asupra

imobilelor, inclusiv asupra construcțiilor anexe” evidențiază recurentul, că prin

atentare inadmisibilă se va înțelege imixtiunea exercitată prin lucrările

menționate asupra unuia din atributele dreptului de proprietate al vecinului,

care nu poate fi primită, acceptată în condițiile de normalitate a relațiilor de

conviețuire socială. Pot fi considerate ca exemple de atentare inadmisibilă:

afectarea structurii de rezistență a clădirii prin modificarea plasamentului unui

perete în cadrul apartamentului unui locatar, depășirea distanței de la hotar

stabilită de lege (art. 389 alin. (1) Cod civil) etc.

În cazul în care, în cadrul ședinței de judecată, s-a stabilit existența unui

caz de atentare inadmisibilă asupra unui bun imobil din partea proprietarului

altui bun imobil, prin influența produsă de ultimul, la cererea proprietarului

imobilului asupra căruia s-a produs atentarea, se va putea dispune, după caz:

- interzicerea ridicării sau exploatării construcției (art. 379 alin. (1) Cod

civil);

- demolarea sau dezafectarea construcției, cu obligarea organului

abilitat de a întocmi un plan de demolare sau dezafectare (pct. 6 HG nr. 382 din

24.04.97);

12

- obligarea pârâtului, în ambele cazuri, la repararea daunelor cauzate

prin fapta prejudiciabilă.

În sensul dat, recurentul consideră că reclamanții nu au invocat nici o

modalitate de atentare inadmisibilă a dreptului de proprietate al acestora de

către pârâți, ceea ce la fel demonstrează netemeinicia pretențiilor formulate.

În ceea ce privește aprecierea critică a Raportului de expertiză nr. 691 din

17 septembrie 2012 și nr. 456 din 21 august 2008, din motiv că au fost efectuate

la cererea doar uneia dintre părți, recurentul accentuează că ele au fost

efectuate la inițiativa și la cererea părții reclamante, astfel careva drepturi

procesuale acestora nu le-au fost încălcate. Ba din contra, aceste rapoarte sunt

complete și obiective și denotă aspect importante pentru justa soluționare a

cauzei urmând a fi puse la baza hotărârii judecătorești.

Cu referire la prevederile art. 373 alin. (1), (2), (3) și alin. (5) Cod de

procedură civilă, recurentul susține că instanțele de fond la examinarea pricinii

au apreciat în mod arbitrar probele.

Astfel, în ceea ce privește întinderea prejudiciului, consideră că proba

prezentată de reclamanți în acest sens este inadmisibilă și urmează a fi respinsă

de instanța de judecată, deoarece ea nu corespunde prevederilor art. 148 - 160

Cod de procedură civilă, în acest sens urmând a fi executată expertiză de

evaluare a prejudiciului.

Mai mult, susține că concluziile expertizei de evaluare a prejudiciului

realizat de către părți în afara procesului de judecată, nu poate sta la baza

hotărârii judecătorești în măsura în care cealaltă parte are obiecții.

Expertiza urmează a fi realizată în condițiile art. 148-160 din Codul de

procedură civilă, fapt ce ar permite recuzarea expertului, preîntâmpinarea

expertului despre răspundere penală pentru depunerea cu bună știință a unui

raport fals și punerea în condiții de egalitate de către părți a întrebărilor

necesare a fi elucidate. În speță, nici nu a fost efectuată expertiză, ci deviz de

cheltuieli, de către o persoană neîmputernicită și nelicențiată, care nu poartă

nici o răspundere pentru veridicitatea informațiilor incluse în deviz, iar

asemenea probă nu poate fi pusă la baza hotărârii.

Relevă, că din analiza acestui deviz rezultă că în el au fost incluse toate

lucrările de reparație pe care și le dorește Cutepova Valentina de a le efectua -

inclusiv schimbarea ușilor interioare, ferestrelor, reparația capitală a

apartamentului (pereți, podea, tavan) și nu reflectă în mod obiectiv

componența lucrărilor necesare de efectuat în vederea înlăturării consecințelor

de influență negativă a construcției noi edificate de partea pârâtă asupra

apartamentului reclamantei Cutepova.

Menționează recurentul, că însuși existența deteriorărilor la

apartamentul nr. 3 ce aparține reclamantei nu a fost probată în ordinea stabilită

la art. 118 Cod de procedură civilă, prin probe pertinente, concludente și utile.

De altfel, la cererea lui Calmîș Aurel, la data de 04 iulie 2020, executorul

judecătoresc Dudnicenco Eugeniu, fiind investit prin Lege cu atribuții de

constatare a faptelor și stărilor de fapt, în prezența cet. Cutepova Valentina și

Cutepova Tatiana s-a prezentat la fața locului unde a constatat starea de fapt a

13

apartamentului nr. 3 situat în mun. Chișinău, xxxxx, și anume că la moment

vizual nu se văd fisurații sau deteriorări pe pereții apartamentului exterior. În

interiorul apartamentului sunt vizibile fisurații în antreu, la un perete la colțul

de sus din stânga a ușii de la baie. Pe podea și tavan nu se observă fisuri în

antreu și odăi. Actul de constatare a stării de fapt a fost întocmit la data de 04

iulie 2020, ora 11:00, fiind semnat de către Cutepova Tatiana și Cutepova

Valentina, fiind însoțit de 7 poze, de unde rezultă că prejudiciile invocate de

reclamanți în cererea de chemare în judecată în realitate nu există. Ba

dimpotrivă, apartamentul în litigiu ce aparține reclamantei Cutepova Valentina

în partea exterioară are o stare tehnică foarte bună, iar pe interior starea este

satisfăcătoare, corespunzătoare unei construcții vechi, neîntreținută în mod

corespunzător. Acest înscris confirmă veridicitatea și obiectivitatea rapoartelor

de expertiză nr. 691 din 17 septembrie 2012 și nr. 456 din 21 august 2008, care

urmează a fi luate în considerație de instanța de judecată.

La fel, menționează că toate lucrările de construcție și amenajare pe

exterior a apartamentului nr. 3 ce aparține cet. Cutepova Valentina au fost

efectuate din contul lui Calmîș Aurel, ceea ce se confirmă prin Devizul de

cheltuieli din 03 iulie 2014, efectuat de întreprinderea „Consito LMT” SRL, cât

și procesul-verbal de recepție a lucrărilor din 02 noiembrie 2014 efectuat de

aceeași întreprindere.

Subliniază că acest deviz de cheltuieli și procesul-verbal de recepție a

lucrărilor executate denotă conținutul și valoarea reală a lucrărilor solicitate de

Cutepova Valentina pentru ca dumneaei să dea acordul la recepția finală a

construcției ce aparține lui Calmîș Aurel, dânsa nu ar fi dat acordul la recepția

finală a construcției lui Calmîș Aurel și această construcție nici la moment nu ar

fi fost recepționată final și înregistrată în Registrul bunurilor imobile.

16.1. La 30 octombrie 2020, Calmîș Aurel a depus recurs suplimentar

prin care a invocat, că construcția edificată de Calmîș Aurel a cărei demolare

este solicitată a fost supusă recepției finale și înregistrată în Registrul Bunurilor

Imobile, și anume prin procesul-verbal de recepție finală nr. 441 din 30 iunie

2015, consemnat și vizat corespunzător, însoțit de avizele organelor

competente. Faptul dat confirmă că această construcție a fost autorizată de

autoritățile competente și construită cu respectarea legislației în domeniu.

Consideră recurentul, că nu există temei legal pentru demolarea

construcției.

16.2. La 08 aprilie 2021, Calmîș Aurel a mai depus un recurs suplimentar,

prin care evidențiază, că în speță au apărut circumstanțe noi și temeiuri pentru

recurs.

În sensul dat menționează, că prin decizia Colegiului penal al Curții de

Apel Chișinău din 16 septembrie 2020, Calmîș Aurel și Calmîș Viorica au fost

achitați de sub învinuirea de săvârșirea infracțiunilor prevăzute de art. 352

alin. (3) lit. d) și art. 258 Cod penal, din motiv că fapta nu întrunește elementele

infracțiunii.

14

Totodată, prin decizia Colegiului penal al Curții Supreme de Justiție din

17 februarie 2021, a fost considerat inadmisibil, vădit neîntemeiat, recursul

declarat de procuror cu menținerea deciziei instanței de apel.

Susține recurentul, că faptul achitării sale demonstrează că el nu a

întreprins acțiuni cauzatoare de prejudiciu reclamanților, pretențiile acestora

fiind neîntemeiate.

(Gogan) și Fedorei Gogan, declară recurs solicitând casarea deciziei instanței

de apel cu remiterea cauzei la rejudecare.

În argumentarea recursului menționează, că instanța de apel a menținut

hotărârea primei instanțe, în partea respingerii cerinței cu privire la demolarea

construcțiilor indicând că, bunul deja se află în circuitul civil, prin urmare,

considerând, că nu au fost prezentate probe care ar confirma că, unele nivele

sau componente din construcția din xxxxx au fost edificate neautorizat.

Consideră recurentul că aceste concluzii ale instanței sunt eronate și în

contradicție cu pretenția apelanților privind demolarea construcției și probele

prezentate în susținerea acestei pretenții, care au fost neglijate de instanța de

apel.

Remarcă titularul recursului, că instanța de apel a neglijat faptul că

hotărârea Curții de Apel Chișinău nr. 3-3268 din 29 noiembrie 2011, a fost

precedată de o serie de acte administrative prin care s-au constatat încălcările

admise de intimați la ridicarea construcției, și anume.

În 2009 Direcția Situații Excepționale a municipiului Chișinău a stabilit că

construcția casei de locuit cu 5 nivele din xxxxx, este efectuată cu încălcări a

normativului în construcție СНиП 2.07.01.-89 «Градостроительство.

Планировка и застройка городских и сельских поселений», prin faptul că

nu s-a respectat distanțele de siguranță între construcțiile alăturate. S-a mai

stabilit că în perioada 2006-2008 nu s-a eliberat aviz de prevenire și stingere a

incendiilor pentru casa de locuit din xxxxx, dar nici Calmîș Ion sau Calmîș Maria

nu s-au adresat cu cereri privind obținerea unui astfel de aviz.

Ca urmare a încălcărilor depistate, la 09 februarie 2009 Primăria

mun. Chișinău a adoptat dispoziția nr.59-d prin care a sistat valabilitatea

autorizației de construire nr. 431 din 26.06.2006.

Ulterior, la 15 iunie 2010 s-a adoptat o altă dispoziție nr.537-d, prin care

s-au sistat lucrările de construire și valabilitatea autorizației de construire

nr.431 din 26.06.2006, eliberată pentru construirea locuinței din xxxxx până la

aducerea obiectivului în conformitate cu prevederile documentației de proiect,

în baza căreia a fost eliberată autorizația de construire nr.431.

Inspecția de Stat în Construcții prin prescripția nr.000383 din 23 iulie

2008 a sistat lucrările la obiectul în proces de construcție din xxxxx și a întocmit

proces-verbal cu privire la contravenția administrativă nr.002077.

Intimații au fost sancționați pentru executarea construcției cu abateri de

la prevederile documentelor normative și de autorizare, și anume edificarea

imobilului cu regim de înălțime D+P+3E+M, conform documentației de proiect

urma să fie regim de înălțime D+P+1E+M.

15

Intimații nu s-au conformat prescripțiilor Direcției Situații Excepționale

a municipiului Chișinău din 19 februarie 2009, n-au asigurat distanța de

siguranță între construcțiile alăturate și n-au obținut avizul de prevenire și

stingere a incendiilor pentru casa de locuit din xxxxx. Nu au adus în

concordanță cu documentația de proiect lucrările de edificare a locuinței din

xxxxx, iar prin aceasta prejudiciază reclamanții, pun în pericol siguranța

acestora.

Relevă titularul recursului, că instanța de apel a mai indicat ca temei de

respingere a apelului depus de Evghenia Gogan și Fedora Gogan că acestea

n-au dovedit influența negativă asupra stării tehnice a apartamentelor nr.3, că

prezintă pericol pentru siguranța în exploatarea și integritatea locuințelor,

pentru viața și sănătatea reclamantelor. Asupra influențării negative asupra

apartamentelor reclamantelor, probe a prezentat și a înaintat cerință numai

reclamanta Valentina Cutepova.

În acest sens notează, că cererea de chemare în judecată împotriva lui

Calmîș Aurel, Calmîș Maria, privind demolarea construcției cu 6 nivele, de pe

xxxxx mun. Chișinău cu aducerea în strictă corespundere cu proiect a fost

depusă nu doar de recurente ci de toți vecinii blocului, și anume: Cutepova V.,

Cutepova T., Denisova O., Gogan E.

Astfel proba privind influența negativă asupra stării tehnice a

apartamentelor a fost prezentată de oricare din reclamante.

Consideră că instanța de apel a neglijat concluziile experților din Raportul

de expertiză nr.2783 din 16.12.2012 în care se constată că: ...lucrările care au

fost efectuate de proprietarul blocului locativ cu 6 nivele, influențează negativ

asupra stării tehnice a părții din casa dată, cauza înrăutățirii stării tehnice a

părții din casă a proprietarului ap.3, sunt lucrări de construire a casei de locuit,

efectuate de proprietarul blocului locativ cu 6 nivele, ce aparțin părților.

Astfel, instanța urma să accepte aceste concluzii, deoarece au fost

elaborate de experți în domeniul construcțiilor. Conform art. 148 Cod de

procedură civilă, pentru elucidarea acestor aspecte sunt necesare cunoștințe

speciale, astfel circumstanțele stabilite prin Raportul de expertiză nr.2783 din

16.12.2012 urmau să fie acceptate până la proba contrarie.

Cu referire la prevederile art. art. 239, 240 Cod de procedură civilă,

recurentul susține că instanțele de fond au admis încălcarea obligației de a

motiva hotărârea judecătorească în baza circumstanțelor constatate, și în baza

probelor examinate în ședința de judecată, fapt ce duce nemijlocit și la

încălcarea prevederilor art. 6 din Convenția pentru apărarea drepturilor

omului.

Mai evidențiază, că la materialele cauzei a fost prezentat procesul-verbal

de recepție finală nr. 441 din 30 iunie 2015, prin care a fost recepționat blocul

locativ lit. C-03, D+P+l+2+3+4, anexa lit. CI și veranda lit.cl din xxxxx, după

Calmîș Aurel - 5%, Calmîș Maria - 5% și Anton Valentina - 90%, care a fost

înregistrat în Registrul bunurilor imobile la data de 22 iulie 2015, însă

examinarea litigiului a avut loc în lipsa lui Anton Valentina.

16

către Calmîș Aurel, pledând pentru respingerea acestora ca inadmisibile.

În susținerea opiniei sale menționează, că:

- lipsa răspunderii penale nu echivalează cu lipsa răspunderii delictuale;

- Actul de constatare a faptelor și stării de fapt din 04 iulie 2020, efectuat

de executorul judecătoresc Dudnicenco Eugeniu, nu poate fi apreciat la etapa

recursului, deoarece nu a fost anexat în prima instanță. Mai mult, acest act este

falsificat, deoarece Valentina Cutepova nu l-a semnat, în acest sens fiind depusă

și o plângere;

- devizul local din 03.07.2014 și procesul-verbal de recepție a lucrărilor

executate la 02 noiembrie 2014, anexate de către recurent la recursul

suplimentar nu pot fi examinate de către instanța de recurs, deoarece nu au fost

supuse examinării de către instanțele de fond;

Evghenia Slobodeniuc (Gogan) și Fedora Gogan a depus referință prin care

solicită declararea inadmisibilității recursului declarat de către Calmîș Aurel,

deoarece temeiurile invocate nu se încadrează în prevederile art. 432 alin. (2),

(3) Cod de procedură civilă.

din 3 judecători prin încheierea din 16 iunie 2021 a considerat recursurile

admisibile și a dispus examinarea fondului de un complet din 5 judecători.

În conformitate cu art. 444 Cod de procedură civilă, recursul se

examinează fără înștiințarea participanților la proces.

Studiind materialele dosarului, Colegiul civil, comercial și de contencios

administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție consideră recursurile

întemeiate și care urmează a fi admise cu casarea integrală a deciziei instanței

de apel și trimiterea cauzei spre rejudecare în instanța de apel din următoarele

considerente.

În conformitate cu art. 445 alin. (1) lit. c) Cod de procedură civilă,

instanța, după ce judecă recursul, este în drept să admită recursul și să caseze

integral decizia instanței de apel și să trimită сauza spre rejudecare în instanța

de apel o singură dată dacă eroarea judiciară nu poate fi corectată de către

instanța de recurs.

În conformitate cu art. 432 alin. (4) Cod de procedură civilă, săvârșirea

altor încălcări decât cele indicate la alin. (3) constituie temei de declarare a

recursului doar în cazul și în măsura în care acestea au dus sau ar fi putut duce

la soluționarea greșită a cauzei sau în cazul în care instanța de recurs consideră

că aprecierea probelor de către instanța judecătorească a fost arbitrară, sau în

cazul în care erorile comise au dus la încălcarea drepturilor și libertăților

fundamentale ale omului.

În corespundere cu prevederile art. 239 din Codul de procedură civilă,

hotărârea judecătorească trebuie să fie legală și întemeiată. Instanța își

întemeiază hotărârea numai pe circumstanțele constatate nemijlocit de

instanță și pe probele cercetate în ședință de judecată.

17

În conformitate cu art. 240 alin. (1) Cod de procedură civilă, la

deliberarea hotărârii, instanța judecătorească apreciază probele, determină

circumstanțele care au importanță pentru soluționarea cauzelor, care au fost

sau nu stabilite, caracterul raportului juridic dintre părți, legea aplicabilă

soluționării cauzei și admisibilitatea acțiunii.

Conform art. 373 alin. (1), (2) și (5) Cod de procedură civilă, instanța de

apel verifică, în limitele cererii de apel, ale referințelor și obiecțiilor înaintate,

legalitatea și temeinicia hotărârii atacate în ceea ce privește constatarea

circumstanțelor de fapt și aplicarea legii în primă instanță. În limitele apelului,

instanța de apel verifică circumstanțele și raporturile juridice stabilite în

hotărârea primei instanțe, precum și cele care nu au fost stabilite, dar care au

importanță pentru soluționarea cauzei, apreciază probele din dosar și cele

prezentate suplimentar în instanța de apel de către participanții la proces.

Instanța de apel este obligată să se pronunțe asupra tuturor motivelor invocate

în apel.

Din suportul probator prezent la materialele cauzei rezultă că, înaintând

prezenta acțiune, concretizată pe parcurs, împotriva lui Aurel Calmîș și

Maria Calmîș, intervenienți accesorii Inspecția de Stat în Construcții, (actual

Agenția pentru Supraveghere Tehnică), Primăria mun. Chișinău și Consiliul

mun. Chișinău, Valentina Cutepova, Tatiana Cutepova, Oxana Denisova și

Evghenia Gogan au solicitat demolarea nivelelor construite neautorizat la

construcția din xxxxx cu aducerea acesteia în strictă corespundere cu proiectul

inițial, repararea prejudiciului material în mărime de 284 622,03 lei,

prejudiciului moral în mărime de 80 000 lei, compensarea cheltuielilor de

judecată în mărime de 7 500 lei cu titlu de asistență juridică și în mărime de 3

500 lei pentru efectuarea expertizei.

Prin hotărârea din 17 ianuarie 2017, Judecătoria Chișinău (sediul Centru)

a admis parțial acțiunea înaintată de Valentina Cutepova, Tatiana Cutepova,

Oxana Denisova, Evghenia Gogan, a încasat în mod solidar, de la Aurel Calmîș și

Maria Calmîș în beneficiul Valentinei Cutepova prejudiciul material în mărime

de 284 622,03 lei, prejudiciul moral în sumă de 50 000 lei, cheltuielile pentru

taxa de stat în sumă de 700 lei, pentru efectuarea expertizei judiciare în mărime

de 3 005 lei și cheltuielile pentru asistență juridică în mărime de 10 000 lei, s-a

încasat în beneficiul statului taxa de stat în sumă de 7 838,66 lei, s-a respins

pretenția reclamantelor Valentina Cutepova, Tatiana Cutepova,

Oxana Denisova și Evghenia Gogan privind demolarea construcției din xxxxx,

cu aducerea acesteia în strictă corespundere cu proiectul inițial, ca

neîntemeiată.

La rândul său, prin decizia din 20 martie 2020, Curtea de Apel Chișinău a

respins cererea de apel declarată de Evghenia Gogan și Fedora Gogan, a admis

cererea de apel depusă de Aurel Calmîș și cererea de alăturare la apel depusă

de Maria Calmîș, a fost casată hotărârea Judecătoriei Chișinău, sediul Centru din

17 ianuarie 2017, în partea încasării în mod solidar de la Aurel Calmîș și

Maria Calmîș în beneficiul lui Valentina Cutepova a prejudiciului moral, cu

pronunțarea în această parte a unei noi hotărâri cu privire la respingerea ca

18

neîntemeiată a cererii lui Valentina Cutepova referitor la repararea

prejudiciului moral. În rest, hotărârea a fost menținută.

Potrivit prevederilor art. 442 Cod de procedură civilă, judecând recursul

declarat împotriva deciziei date în apel, instanța verifică, în limitele invocate în

recurs și în baza referinței depuse de către intimat, legalitatea hotărârii atacate,

fără a administra noi dovezi. Instanța de recurs este obligată să se pronunțe

asupra tuturor motivelor invocate în recurs.

Verificând legalitatea deciziei în raport cu prevederile aplicabile la caz și

criticile aduse în recursuri, instanța de recurs constată că respingând ca

neîntemeiată cerința reclamanților cu privire la demolarea nivelelor construite

neautorizat la construcția din xxxxx, atât instanța de apel cât și prima instanță

au reținut cu referire la prevederile art. 123 alin. (2) Cod de procedură civilă, că

în speță pe acest capăt de cerere este pronunțată o hotărâre judecătorească

irevocabilă, și anume hotărârea Curții de Apel Chișinău nr. 3-3268 din 29

noiembrie 2011, menținută prin decizia Curții Supreme de Justiție din 20 iunie

2012.

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții

Supreme de Justiție remarcă faptul, că pronunțând soluția respectivă de

respingere ca neîntemeiată a cererii reclamanților cu privire la demolarea

nivelelor construite neautorizat la construcția din xxxxx, instanțele de fond nu

au ținut cont pe deplin de prevederile art. 265 lit. b) Cod de procedură civilă,

potrivit cărora instanța judecătorească dispune încetarea procesului în cazul în

care într-un litigiu între aceleași părți, cu privire la același obiect și pe aceleași

temeiuri s-a emis o hotărâre judecătorească rămasă irevocabilă.

Astfel, soluția instanțelor de fond în partea dată este una contradictorie,

or, deși pe de o parte s-a constatat că cerința reclamantelor Evghenia Gogan și

Fedora Gogan cu privire la demolarea construcției cu 6 nivele, edificată

neautorizat a fost soluționată prin decizia Curții Supreme de Justiție din

20 iunie 2012, pe de altă parte instanțele de fond se expun asupra netemeiniciei

acestei cerințe repetat, preluând motivarea din decizia nominalizată, cu toate

că au făcut referire și la prevederile art. 123 alin. (2) Cod de procedură civilă,

potrivit cărora faptele stabilite printr-o hotărâre judecătorească irevocabilă

într-o cauză civilă soluționată anterior în instanța de drept comun sau în

instanța specializată sunt obligatorii pentru instanța care judecă cauza și nu se

cer a fi dovedite din nou și nici nu pot fi contestate la judecarea unei alte cauze

civile la care participă aceleași persoane.

Într-o altă ordine de idei instanța de recurs constată, că prima instanță la

soluționarea cerinței reclamantei Valentina Cutepova cu privire la repararea

prejudiciului material a dat apreciere critică Rapoartelor de expertiză nr. 691

din 17 septembrie 2012 și nr. 456 din 21 august 2008, din motiv că au fost

efectuate la cererea doar uneia dintre părți.

Cu toate acestea, soluția primei instanțe privind încasarea în beneficiul

Valentinei Cutepova a sumei de 248622, 03 lei, este bazată pe devizul local de

calcul al reparației apartamentului nr. 3, efectuat de compania de construcții

„Megadom Star” SRL (f.d. 92-94, vol.II), anexat la materialele dosarului în copie

19

neautentificată, soluție care în această parte a fost menținută și de către

instanța de apel.

Sub aspectul dat, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

lărgit al Curții Supreme de Justiție, analizând materialele anexate la dosar, în

coraport cu legislația în vigoare ce guvernează raportul litigios, consideră că

instanța de apel a încălcat normele de drept procedural.

În conformitate cu art. 118 alin. (1) din Codul de procedură civilă, fiecare

parte trebuie să dovedească circumstanțele pe care le invocă drept temei al

pretențiilor și obiecțiilor sale dacă legea nu dispune altfel.

În conformitate cu art. 130 alin. (1) din Codul de procedură civilă,

instanța judecătorească apreciază probele după intima ei convingere, bazată pe

cercetarea multiaspectuală, completă, nepărtinitoare și nemijlocită a tuturor

probelor din dosar în ansamblul și interconexiunea lor, călăuzindu-se de lege.

Conform art. 137 alin. (1) din Codul de procedură civilă, se consideră

înscris orice document, act, convenție, contract, certificat, scrisoare de afacere

ori scrisoare personală, alt material expus în scris cu litere, cifre, semne grafice,

precum și primit prin fax, poștă electronică ori prin alt mijloc de comunicare

sau în alt mod ce permite citirea informației care se referă la circumstanțe

importante pentru soluționarea cauzei și care pot confirma veridicitatea lor.

Potrivit art. 138 alin. (4) din Codul de procedură civilă, înscrisul se

depune în original sau în copie autentificată în modul stabilit de lege,

indicându-se locul de aflare a originalului. Înscrisul se depune în original când,

conform legii sau unui alt act normativ, circumstanțele cauzei trebuie

confirmate numai cu documente în original și când, ca urmare a soluționării

cauzei, înscrisul își pierde efectul juridic sau când copiile de pe documentul

prezentat au cuprinsuri contradictorii, precum și în alte cazuri când instanța

consideră necesară prezentarea originalului.

Reieșind din normele de drept enunțate, instanța de judecată poate reține

spre examinare și cercetare înscrisurile depuse de către părți și de alți

participanți la proces în modul prevăzut de lege și anume, în original sau în

copie autentificată în modul stabilit de lege, indicându-se locul de aflare a

originalului.

În contextul enunțat, Colegiul civil, comercial și de contencios

administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție constată că atât prima instanță,

cât și instanța de apel au examinat prezenta cauză, întemeindu-și soluțiile în

baza unei copii xerox a devizului local de calcul al reparației apartamentului nr.

3, dispunând în baza acestuia încasarea de la Aurel Calmîș în beneficiul lui

Valentina Cutepova a sumei de 248622, 03 lei, nefiind stabilit faptul

corespunderii acestuia cu originalul lui, circumstanțe pe care instanța de apel

nu le-a verificat și nu le-a înlăturat.

Astfel, deși în cererea de apel Aurel Calmîș a invocat dezacordul cu

punerea la baza hotărârii judecătorești a unui deviz de cheltuieli în detrimentul

rapoartelor de expertiză care au fost dispuse spre efectuare de către instanța

de judecată la cererea părții interesate, totuși instanța de apel a trecut cu

vederea aceste argumente menținând hotărârea primei instanțe, fără a verifica

20

veridicitatea și originalitatea acestui înscris, fapt ce incontestabil indică la

examinarea superficială a circumstanțelor cauzei și încălcarea prevederilor

art. 138 din Codul de procedură civilă, instanța de recurs fiind în imposibilitate

de a se pronunța asupra autenticității conținutului acestui înscris și de a verifica

legalitatea deciziei supuse recursului, la baza căreia a stat un asemenea înscris.

În circumstanțele descrise se stabilește, că contrar prevederilor art. art.

239, 240 Cod de procedură civilă, instanțele de fond au omis obligația de a

motiva hotărârea judecătorească în baza circumstanțelor constatate, și în baza

probelor examinate în ședința de judecată, fapt ce duce nemijlocit și la

încălcarea prevederilor art. 6 din Convenția pentru apărarea drepturilor

omului.

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții

Supreme de Justiție apreciază circumstanțele enunțate drept o eroare judiciară

care nu poate fi corectată de către instanța de recurs, motiv din care decizia

instanței de apel urmează a fi casată, integral cu restituirea cauzei spre

rejudecare.

În acest sens, se reține că, actul judecătoresc trebuie să corespundă

tuturor normelor de drept, să fie clar, înțeles de părțile implicate în litigiu și să

răspundă în mod sigur și expres la toate cererile și obiecțiile formulate de către

părți (principiul nr. 6 al Recomandării nr. R (84)5 privind principiile de procedură

civilă menite pentru ameliorarea funcționării justiției, adoptată la 28 februarie

1984 de Comitetul Miniștrilor al Consiliului Europei).

Din considerentele menționate și având în vedere faptul că decizia

pronunțată nu satisface standardele procedurale ale legalității și temeiniciei

unui act judecătoresc, omisiune care nu poate fi corectată de către instanța de

recurs, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții

Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a admite recursurile și de a casa

integral decizia din 10 martie 2020 a Curții de Apel Chișinău, cu restituirea

cauzei spre rejudecare în instanța de apel, în alt complet de judecată.

La rejudecare, instanța de apel urmează să țină cont de cele menționate

și reexaminând cauza, să emită o decizie legală și întemeiată, respectând

dreptul garantat al părților la un proces echitabil.

procedură civilă, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit

al Curții Supreme de Justiție

D e c i d e:

Se admit recursurile declarate de către Aurel Calmîș și de către avocatul

Alexei Croitor în interesele lui Evghenia Slobodeniuc (Gogan) și Fedora Gogan.

Se casează integral decizia Curții de Apel Chișinău din 10 martie 2020 în

cauza civilă, la cererea de chemare în judecată depusă de Valentina Cutepova,

Tatiana Cutepova, Oxana Denisova, Evghenia Gogan împotriva lui Aurel Calmîș,

Mariei Calmîș, intervenienți accesorii Viorica Calmîș, Valentina Anton, Fedora

Gogan, Agenția pentru Supraveghere Tehnică, Consiliul municipal Chișinău și

21

Primăria municipiului Chișinău cu privire la demolarea construcțiilor,

repararea prejudiciului material, moral și încasarea cheltuielilor de judecată, cu

restituirea pricinii pentru rejudecare la Curtea de Apel Chișinău, de un alt

complet de judecători.

Decizia nu se supune nici unei căi de atac.

Președinte, judecătorul Timofti Vladimir

Judecătorii Toma Nadejda

Țurcan Anatolie

Boico Victor

Plămădeală Ghenadie

22