3ra-1653/18 — cu privire la obligarea emiterii actului de demolare

3ra-1653/18 — cu privire la obligarea emiterii actului de demolare (Curtea Supremă de Justiție, 2018)

Dosarul nr. 3ra-1653/18

Prima instanță: Judecătoria Rîșcani mun. Chișinău (jud. C. Vârlan)

instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (jud. A. Bostan, A. Pahopol, V. Negru)

ÎNCHEIERE

18 decembrie 2018 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție

în componența:

Președintele completului, judecătorul Ala Cobăneanu

Judecătorii Dumitru Mardari

Mariana Pitic

examinând chestiunea privind admisibilitatea recursului declarat de

Evghenia Gogan, reprezentată de avocatul Alexei Croitor

în cauza civilă la cererea de chemare în judecată a Tatianei Cutepova,

Oxanei Denisov și Valentinei Cutepova împotriva Ministerului Dezvoltării

Regionale și Construcțiilor al Republicii Moldova și Inspecției de Stat în

Construcții cu privire la obligarea emiterii actului de demolare și

cererea Evgheniei Gogan, reprezentată de avocatul Alexei Croitor împotriva

Ministerului Dezvoltării Regionale și Construcțiilor al Republicii Moldova,

Inspecției de Stat în Construcții, Ion Calmîș și Mariei Calmîș cu privire la

obligarea emiterii actului de demolare

împotriva deciziei din 3 aprilie 2018 a Curții de Apel Chișinău, prin care a

fost respins apelul declarat de Evghenia Gogan, reprezentată de avocatul Alexei

Croitor și menținută hotărârea din 24 iunie 2016 a Judecătoriei Rîșcani

mun. Chișinău

constată:

La 13 martie 2013, Tatiana Cutepova, Oxana Denisov și Valentina Cutepova

au depus cerere de chemare în judecată împotriva Ministerului Dezvoltării

Regionale și Construcțiilor al RM și Inspecției de Stat în Construcții cu privire la

obligarea emiterii actului de demolare.

În motivarea acțiunii au invocat la 26 octombrie 2012, locatarii din

str. XXXXX mun. XXXXX s-au adresat la Ministerul Dezvoltării Regionale și

Construcțiilor al RM și Inspecția de Stat în Construcții cu cererea prealabilă

nr. Col-385/12 din 26 octombrie 2012 și nr. Col-1113 din 26 octombrie 2012, prin

care au solicitat emiterea de către Ministerul Dezvoltării Regionale și

Construcțiilor al RM/Inspecția de Stat în Construcții a unui act de demolare a

1

nivelurilor construite neautorizat la construcția imobilului nefinisat din ograda

comună din str. XXXXX mun. XXXXX.

În cerere prealabilă locatarii au explicat că din anul 2006 în ograda lor

comună, periodic, de către familia Calmîș sunt efectuate lucrări de construcție a

unei locuințe noi cu încălcări grave a prevederilor documentației de proiect.

Astfel, de către Inspecția de Stat în Construcții a fost constatat că încălcând

cerințele proiectului de execuție, certificatului de urbanism, autorizației de

construire în realitate a fost edificat un imobil cu regim de înălțime D+P+3E+M,

totodată familia Calmîș a acaparat fără autorizația Primăriei

mun. Chișinău/Consiliul mun. Chișinău terenul din curtea comună și terenul de la

grădiniță de copii situată alături + 72,21 m2 în comparație cu suprafața prevăzută în

documentația de proiect.

În urma depistării încălcărilor menționate, Inspecția de Stat în Construcții în

privința Vioricăi Calmîș, nora și reprezentantul proprietarilor imobilului respectiv

(Maria Calmîș și Ion Calmîș, prin procura nr. 2088 din 3 aprilie 2008 și procura

nr. 981 din 5 februarie 2007), a întocmit procesul - verbal de constatare a

contravenției administrative nr. 002077 din 23 iulie 2008 pentru executarea

construcției cu abateri de la prevederile documentelor normative și de autorizare,

fiindu-i aplicată amenda în mărime de 25 u. c.

Prin prescripția Inspecției de Stat în Construcții nr. 000383 din 23 iulie 2008

lucrările de construcție - montaj au fost sistate, iar prin dispoziția Primăriei

mun. Chișinău nr. 59-d din 9 februarie 2009 a fost sistată valabilitatea certificatului

de urbanism și autorizației de construire menționate, însă beneficiarii construcției

au neglijat prescripțiile organelor abilitate și au continuat lucrările de construire.

La 26 martie 2010, Inspecția de Stat în Construcții, repetat, a emis

prescripția nr. 001280, astfel, Ion Calmîș și Maria Calmîș, reprezentați de Viorica

Calmîș prin procură, au fost informați să stopeze efectuarea lucrărilor.

Au menționat că în loc de o singură locuință pentru o familie a fost ridicată o

construcție cu șase nivele pentru 12 apartamente.

Prin dispoziția Primăriei mun. Chișinău nr. 537-d din 15 iunie 2010, repetat,

au fost sistate lucrări de construire și valabilitatea certificatului de urbanism și

autorizației de construire nr. 431 din 26 iunie 2006, prelungită la 14 februarie

2008.

Neluând în considerație prescripțiile de interzicere a lucrărilor de construire

a organelor abilitate, Aurel Calmîș, fiul proprietarilor construcției, a acaparat ilegal

încă o porțiune din ogradă, construind în anexă la construcția ilegală deja existentă

încă câte un parter la fiecare nivel și o scară.

Au precizat că Consiliul municipal Chișinău/Primăria mun. Chișinău nu au

alocat pentru construcții terenul din str. XXXXX mun. XXXXX. Terenul din curte

a fost abuziv ocupat pentru construcție de către familia Calmîș.

Concomitent cu lucrările de construire a imobilului cu abateri de la proiectul

inițial, familia Calmîș s-a adresat la Consiliul municipal Chișinău/Primăria

mun. Chișinău și a primit refuz.

2

La 2 noiembrie 2009, Curtea de Apel Chișinău a respins cererea de chemare

în judecată a Mariei Calmîș și Ion Calmîș împotriva Consiliului municipal

Chișinău și Primăriei mun. Chișinău, iar la 18 august 2010, Curtea Supremă de

Justiție a menținut hotărârea Curții de Apel Chișinău.

Au relatat că la 18 mai 2011, Primăria mun. Chișinău a emis dispoziția

nr. 386-d cu privire la demolarea nivelelor construite neautorizat a imobilului din

str. XXXXX mun. XXXXX și readucerea acestuia la stare conform proiectului

autorizat de Primăria mun. Chișinău.

Nefiind de acord cu dispoziția menționată familia Calmîș a atacat-o în

instanța de judecată.

Astfel, la 20 iunie 2012, Curtea Supremă de Justiție a respins recursul

declarat de Eugenia Gogan și a menținut hotărârea 29 noiembrie 2011 a Curții de

Apel Chișinău în pricina civilă la cererea de chemare în judecată a lui Ion Calmîș și

Maria Calmîș împotriva Primăriei mun. Chișinău, intervenții accesorii Oxana

Denisov, Eugenia Gogan cu privire la contestarea actului administrativ.

Au evidențiat că la 20 noiembrie 2012, pârâții Ministerul Dezvoltării

Regionale și Construcțiilor al RM și Inspecția de Stat în Construcții au emis

răspuns la cererea prealabilă, prin care au comunicat că pornirea procedurii

contravenționale în privința persoanelor care execută lucrări de construcție

neautorizate poate fi dispusă numai de către instanțele de judecată direct sau prin

anularea autorizației de construire și consecințelor juridice a acesteia, astfel au

refuzat în emiterea actului de demolare a nivelurilor construite neautorizat a

imobilului din ograda comună din str. XXXXX.

Și-au întemeiat pretențiile în baza dispozițiilor art. 7 alin. (1), 14 alin. (1),

16, 17 alin. (1) lit. b), 19, 25 alin. (1) lit. b), 27 din Legea contenciosului

administrativ, art. 277-278 CPC.

Au solicitat admiterea acțiunii și obligarea Ministerului Construcțiilor și

Dezvoltării Regionale al RM/Inspecției de Stat în Construcții să emită un act de

demolare a nivelurilor construite neautorizat la construcția imobilului din ograda

comună din str. XXXXX mun. XXXXX.

Prin încheierea protocolară din 4 iunie 2013 a Judecătoriei Rîșcani

mun. Chișinău, a fost admis demersul Evgheniei Gogan și atrasă Evghenia Gogan

în proces în calitate de coreclamant.

Prin încheierea protocolară din 19 iulie 2013 a Judecătoriei Rîșcani

mun. Chișinău, au fost atrași în proces în calitate de pârâți Aurel Calmîș și Maria

Calmîș.

La 22 februarie 2016, a fost pusă pe rol pentru a fi examinată concomitent cu

cererea de chemare în judecată de bază și cererea Evgheniei Gogan, reprezentată

de avocatul Alexei Croitor împotriva Ministerului Dezvoltării Regionale și

Construcțiilor al RM, Inspecției de Stat în Construcții, Ion Calmîș și Mariei Calmîș

cu privire la obligarea emiterii actului de demolare.

În motivarea acesteia a invocat la 26 octombrie 2012, a depus la Ministerul

Dezvoltării Regionale și Construcțiilor al RM o cerere privind emiterea unui act cu

privire la demolarea construcției cu 6 nivele de pe str. XXXXX

3

mun. XXXXX ridicată neautorizat de Ion Calmîș și Maria Calmîș, iar prin

răspunsul Ministerului Dezvoltării Regionale și Construcțiilor al RM din 20

noiembrie 2012, a fost refuzată în emiterea unui act privind demolarea construcției

neautorizate de pe str. XXXXX mun. XXXXX.

A relatat că la 10 mai 2006, Primăria mun. Chișinău a eliberat autorizația de

desființare nr. 52 sd/06 prin care a fost dispusă demolarea apartamentelor nr. X și

X, a șurelor nr. X și X de pe str. XXXXX mun. XXXXX.

Totodată, la 10 mai 2006, Primăria mun. Chișinău a eliberat pârâților Ion

Calmîș și Maria Calmîș certificatul de urbanism nr. 370i/06, prin care le-a fost

permisă edificarea unei construcții cu un regim de înălțime D+P+1E+M, iar la

26 iunie 2006, a fost coordonat proiectul și eliberată autorizația de construire

nr. 431, prelungită până la 26 iunie 2008.

Conform documentației de proiect, a fost permisă efectuarea lucrărilor de

proiectare în conformitate cu prevederile documentației tehnico-normative în

vigoare.

Pârâții Ion Calmîș și Maria Calmîș nu au respectat prevederile autorizației

de construire nr. 431 din 26 iunie 2006 fapt care atrage pierderea valabilității

acesteia.

A indicat că în anul 2009, Direcția Situații Excepționale a mun. Chișinău a

stabilit că construcția casei de locuit cu 5 nivele din str. XXXXX mun. XXXXX

este efectuată cu încălcări a normativului în construcție СНиП din 2 iulie 2001,

prin faptul că nu au fost respectate distanțele de siguranță între construcțiile

alăturate.

La fel, a fost stabilit și faptul că în perioada anilor 2006-2008 nu au fost

eliberate avize de prevenire și stingere a incendiilor pentru casa de locuit din

str. XXXXX mun. XXXXX. Astfel, nici Ion Calmîș, nici Maria Calmîș nu s-au

adresat cu cereri privind obținerea unui astfel de aviz.

Ca urmare a încălcărilor depistate, la 9 februarie 2009, Primăria

mun. Chișinău a adoptat dispoziția nr. 59-d prin care a fost sistată valabilitatea

autorizației de construire nr. 431 din 26 iunie 2006, iar prin dispoziția nr. 537-d din

15 iunie 2010 au fost sistate lucrările de construire și valabilitatea autorizației de

construire nr. 431 din 26 iunie 2006 eliberată pentru construirea locuinței din

str. XXXXX mun. XXXXX până la aducerea obiectivului în conformitate cu

prevederile documentației de proiect, în baza căreia a fost eliberată autorizația de

construire nr. 431.

A precizat că prin prescripția nr. 000383 din 23 iulie 2008 a Inspecției de

Stat în Construcții au fost sistate lucrările la obiectul în proces de construcție din

str. XXXXX mun. XXXXX și întocmit procesul - verbal cu privire la contravenția

administrativă nr. 002077.

Astfel, Ion Calmîș și Maria Calmîș au fost sancționați pentru executarea

construcției cu abateri de la prevederile documentelor normative și de autorizare și

anume, edificarea imobilului cu regim de înălțime D+P+3E+M, conform

documentației de proiect urma să fie regim de înălțime D+P+1E+M.

4

A obiectat că pârâții, până în prezent, nu s-au conformat prescripțiilor

Direcției Situații Excepționale a municipiului Chișinău din 19 februarie 2009, nu

au asigurat distanța de siguranță între construcțiile alăturate și nu au obținut avizul

de prevenire și stingere a incendiilor pentru casa de locuit din str. XXXXX

mun. XXXXX.

Și-a întemeiat pretențiile în baza dispozițiilor Legii contenciosului

administrativ, art. 166, 167 CPC.

A solicitat obligarea Ministerului Construcțiilor și Dezvoltării Regionale al

RM și Inspecției de Stat în Construcții să dispună demolarea construcției cu 6

nivele de pe str. XXXXX mun. XXXXX.

Prin hotărârea din 24 iunie 2016 a Judecătoriei Rîșcani mun. Chișinău, a fost

respinsă acțiunea Tatianei Cutepova, Oxanei Denisov și Valentinei Cutepova ca

neîntemeiată.

A fost respinsă acțiunea Evgheniei Gogan ca neîntemeiată.

Prin decizia din 3 aprilie 2018 a Curții de Apel Chișinău, a fost respins

apelul declarat de Evghenia Gogan, reprezentată de avocatul Alexei Croitor și

menținută hotărârea primei instanțe.

La 27 septembrie 2018, Evghenia Gogan, reprezentată de avocatul Alexei

Croitor a declarat recurs împotriva deciziei din 3 aprilie 2018 a Curții de Apel

Chișinău, solicitând admiterea acestuia, casarea hotărârii primei instanțe,

rejudecarea pricinii și emiterea deciziei privind admiterea acțiunii.

În motivarea recursului a invocat că prima instanță și instanța de apel au

emis hotărâri în care aprecierile instanței sunt în contradicție cu dispozitivul.

Astfel, deși din conținutul hotărârii rezultă că instanța de judecată a

considerat acțiunea întemeiată și care urmează a fi admisă, în dispozitivul hotărârii

a dispus contrariul și anume, că acțiunea se respinge integral ca neîntemeiată.

A remarcat că hotărârea a fost emisă cu încălcarea prevederilor art. 241

alin. (5) CPC și anume, motivarea hotărârii nu corespunde cu constatările făcute de

către instanță în partea descriptivă.

Instanțele de judecată ierarhic inferioare eronat au apreciat obiectul litigiului,

or, a fost contestat refuzul (inacțiunile) emiterii unui act privind demolarea

construcției cu 6 nivele de pe str. XXXXX mun. XXXXX ridicată neautorizat de

Maria Calmîș și Ion Calmîș, adică nesoluționarea în termenul legal a cererii privind

protejarea dreptului de proprietate, dreptului la locuință, dreptului la integritatea

fizică, care pot fi afectate în urma construcției neautorizate și nu răspunsul

Ministerului Dezvoltării Regionale și Construcțiilor al RM, după cum a constatat

instanța.

Având în vedere prevederile art. 3 alin. (2) din Legea contenciosului

administrativ, a menționat că instanța a interpretat eronat obiectul acțiunii

constatând că răspunsul Ministerului Dezvoltării Regionale și Construcțiilor al RM

nu produce niciun efect juridic, or, refuzul Ministerului de a îndeplini obligațiile

sale legale duce la încălcarea dreptului de proprietate, locuință, viața și sănătate.

Cu referire la prevederile pct. 7 din Hotărârea Guvernului nr. 662 din

10 noiembrie 2009, a precizat că instanțele de judecată ierarhic inferioare eronat au

5

concluzionat că Ministerul nu are atribuții în domeniul constatării și remedierii

situațiilor de încălcare a legislației în construcții.

Or, în subordinea sa Ministerul are Inspecția de Stat în Construcții, conform

Anexei 3 din Hotărârea Guvernului nr. 662 din 10 noiembrie 2009 pentru

aprobarea Regulamentului, structurii și efectivului - limită ale Ministerului

Dezvoltării Regionale și Construcțiilor, care are atribuții mai înguste și care se

încadrează în solicitarea din cererea de chemare în judecată.

A obiectat că decizia instanței de apel este nemotivată, deoarece instanța de

ape nu s-a expus asupra argumentelor din cererea de apel, ceea ce a dus la

încălcarea dreptului la un proces echitabil garantat de art. 6 paragraful 1 din

CEDO.

În conformitate cu art. 434 alin. (1) CPC, recursul se declară în termen de

2 luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei integrale, dacă legea nu

prevede altfel.

Din materialele dosarului rezultă că copia deciziei recurate a fost expediată

în adresa părților la 7 iunie 2018, fapt confirmat prin scrisoarea de însoțire

(f. d. 110 vol. II), însă careva date care ar indica la recepționarea acesteia de către

recurentă la materialele dosarului lipsesc.

Astfel, se constată că recurenta s-a conformat prevederilor legale și a

declarat recursul la 27 septembrie 2018 în termenul legal.

Examinând temeiurile recursului, completul Colegiului civil, comercial și de

contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră că recursul este

inadmisibil din considerentele ce urmează.

În conformitate cu art. 432 alin. (1) CPC, părțile și alți participanți la proces

sunt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă încălcarea esențială sau

aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural.

Alineatele (2) și (3) ale aceluiași articol prevăd exhaustiv cazurile în care se

consideră că normele de drept material sau de drept procedural au fost încălcate

sau aplicate eronat, iar alin. (4) stabilește că săvârșirea altor încălcări decât cele

indicate la alin. (3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul și în

măsura în care acestea au dus sau ar fi putut duce la soluționarea greșită a cauzei

sau în cazul în care instanța de recurs consideră că aprecierea probelor de către

instanța judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la

încălcarea drepturilor și libertăților fundamentale ale omului.

Conform prevederilor art. 433 lit. a) CPC, cererea de recurs se consideră

inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la

art. 432 alin. (2), (3) și (4) CPC.

Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al

Curții Supreme de Justiție consideră că recursul declarat de Evghenia Gogan,

reprezentată de avocatul Alexei Croitor nu se încadrează în temeiurile prevăzute la

art. 432 alin. (2), (3) și (4) CPC.

Prin urmare, argumentele recursului nu indică la încălcarea esențială sau

aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural

de către instanța de apel, respectiv nu constituie temei de casare a deciziei recurate.

6

Or, recursul exercitat conform secțiunii a II-a are caracter devolutiv numai

asupra problemelor de drept material și procedural, verificându-se doar legalitatea

deciziei, dar nu și temeinicia în fapt.

În acest context, completul Colegiului civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție reiterează și faptul că procedura

admisibilității constă în verificarea faptului dacă motivele invocate în recurs se

încadrează în cele prevăzute în art. 432 alin. (2), (3) și (4) CPC.

Aici, completul Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al

Curții Supreme de Justiție relevă că conform jurisprudenței CEDO, recursurile

trebuie să fie efective, adică să fie capabile să ofere îndreptarea situației prezentate

în cerere, la fel recursul trebuie să posede puterea de a îndrepta în mod direct starea

de lucruri (cauza Purcell contra Irlandei, 16 aprilie 1991), pe când în recursul

declarat de Evghenia Gogan, reprezentată de avocatul Alexei Croitor, asemenea

aspecte nu se regăsesc.

Distinct de cele relatate, completul Colegiului civil, comercial și de

contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a

considera recursul declarat de Evghenia Gogan, reprezentată de avocatul Alexei

Croitor ca inadmisibil.

În conformitate cu art. art. 270, art. 433 lit. a), art. 440 CPC, completul

Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de

Justiție

dispune:

Recursul declarat de Evghenia Gogan, reprezentată de avocatul Alexei

Croitor se consideră inadmisibil.

Încheierea este irevocabilă.

Președintele completului,

judecătorul Ala Cobăneanu

Judecătorii Dumitru Mardari

Mariana Pitic

7