2r-380/21 — revendicare bunului imobil, demolarea gardului și restabilirea hotarului

Dosarul nr. 2r-380/21 Prima instanță: Judecătoria Orhei, sediul Central ( jud. V. Pîslariuc ) Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău ( jud. : A. Panov, L. Pruteanu, I. Țurcan) D E C I Z I E 02 iunie 2021 mun.

Chișinău Colegiul Civil, Comercial și de Contencios Administrativ al Curții Supreme de Justiție, în componența: Președintele ședinței, judecătorul Ala Cobănenau judecătorii Mariana Pitic Dumitru Mardari examinând cererea de recurs depusă de Sîrghe Vasile, și contrasemnată de avocatul Felix Cernei, în cauza civilă, la cererea de chemare în judecată depusă de Sîrghe Vasile împotriva lui Dabija Mihail cu privire la revendicarea bunului imobil, demolarea porțiunii de gard și restabilirea hotarului, împotriva încheierii Curții de Apel Chișinău din 24 decembrie 2020 prin care s-a restituit cererea de apel depusă de avocatul Felix Cernei în interesele lui Sîrghe Vasile, din motiv că cererea de apel a fost depusă de o persoană care nu este în drept să declare apel, c o n s t a t ă : La 20 februarie 2020, Sîrghe Vasile s-a adresat în instanța de judecată, cu cerere de chemare în judecată împotriva lui Dabija Mihail cu privire la revendicarea bunului imobil, demolarea porțiunii de gard și restabilirea hotarului.

Prin hotărârea Judecătoriei Orhei, sediul Central din 10 noiembrie 2020, acțiunea a fost respinsă ca fiind neîntemeiată. Nefiind de acord cu hotărârea instanței de fond, la 19 noiembrie 2020 avocatul Felix Cernei, acționând în interesele lui Sîrghe Vasile a declarat apel solicitând admiterea apelului, casarea hotărârii Judecătoriei Orhei, sediul Central din 10 noiembrie 2020 și emiterea unei hotărâri noi de admitere a acțiunii. Prin încheierea Curții de Apel Chișinău din 24 decembrie 2020, s-a restituit cerere de apel depusă de avocatul Felix Cernei în interesele lui Sîrghe Vasile, din motiv că cererea de apel a fost depusă de o persoană care nu este în drept să declare apel.

La 23 aprilie 2021, Sîrghe Vasile, a declarat recurs împotriva încheierii Curții de Apel Chișinău din 24 decembrie 2020 solicitând, admiterea recursului, casarea încheierii și a hotărârii Judecătoriei Orhei, sediul Central din 10 noimebrie 2020, cu restituirea cauzei la rejudecare în instanța de apel, la etapa soluționării chestiunii punerii pe rol a cererii de apel. Cu referire la termenul de depunere a recursului, instanța de recurs constată că Curtea de Apel Chișinău a emis încheierea la 24 decembrie 2020. 1 În conformitate cu prevederilor art. 425 din Codul de procedură civilă, termenul de declarare a recursului împotriva încheierii este de 15 zile de la comunicarea încheierii. Recurentul a indicat că încheierea din 24 decembrie 2020, i-a fost adusă la cunoștință la 21 aprilie 2021, respectiv recursul declarat la 21 aprilie 2021, este în termenul legal (f.d.88).

În conformitate cu art. 427 lit.a) din Codul de procedură civilă, instanța de recurs, după ce examinează recursul împotriva încheierii, este în drept să respingă recursul și să mențină încheierea. Examinând materialele cauzei, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră că recursul declarat de Sîrghe Vasile urmează a fi respins din următoarele considerente.

Cu referire la solicitarea recurentului privind casarea hotărârii Judecătoriei Orhei, sediul Central din 10 noiembrie 2020 Colegiul menționează că : La examinarea recursului în Secțiunea I, (prevăzută de art.423-428 din Codul de procedură civilă) ceea ce prespune doar examinarea recursului împotriva încheierilor judecătorești, Curtea Supremă de Justiție nu are competență de a se expune asupra legalității hotărârii instanței de fond și respectiv, se va expune numai asupra legalității încheierii Curții de Apel Chișinău din 24 decembrie 2020. În speță, analizând materialele cauzei, Colegiul reține că, cererea de apel declarată împotriva hotărârii Judecătoriei Orhei, sediul Central din 10 noiembrie 2020, este depusă și semnată în interesele lui Sîrghe Vasile, de avocatul Felix Cernei.

Potrivit art. 75 alin. (1) din Codul de procedură civilă, în procesul civil, persoanele fizice își pot apăra interesele personal, prin avocat sau avocat stagiar. Participarea personală în proces nu face ca persoana fizică să decadă din dreptul de a avea avocat. Conform art. 80 alin. (7) din Codul de procedură civilă împuternicirile date avocatului sau avocatului stagiar se atestă printr-un mandat, eliberat de reprezentat și certificat de avocat. La capitolul dat, pct. 6 subpct. 2) lit. a) din Hotărârea Guvernului nr. 158 din 28 februarie 2013 cu privire la aprobarea formularului și modului de utilizare a mandatului avocatului și al avocatului stagiar prescrie că, formularul mandatului avocatului conține următoarele elemente obligatorii: pe verso împuternicirile avocatului.

Pct. 8 din Hotărârea Guvernului nr. 158 din 28 februarie 2013 consemnează că împuternicirile avocatului și ale avocatului stagiar în procesul civil, stabilite conform art. 81 din Codul de procedură civilă al Republicii Moldova, urmează a fi consemnate pe versoul mandatului sau, după caz, în procura întocmită la cererea clientului, în modul stabilit de lege. Impunând această condiție legiuitorul a avut în vedere că prin mandatul avocațial este prevăzută în mod expres întinderea puterilor pe care clientul le conferă avocatului, iar în baza acestui mandat, avocatul se legitimează față de terți cu împuternicirea avocațială. La caz, Colegiul reține că, că cererea de apel a fost semnată și depusă în numele apelantului Sîrghe Vasile de către avocatul Felix Cernei, în baza mandatului avocațial seria MA nr. 1457976 din 03 februarie 2020 (f.d.

5). 2 Avocatul Felix Cernei a fost desemnat prin Decizia CNAJGS din 26 noiembrie 2019 să reprezinte interesele lui Sîrghe Vasile în prezenta cauză civilă. Respectiv, mandatul avocațial a fost eliberat în baza Deciziei CNAJGS din 26 noiembrie 2019. Instanța de recurs denotă că, mandatul avocațial seria MA nr. 1457976 din 03 februraie 2020 nu este completat pe verso, nefiind indicată nici o împuternicire prevăzută de art. 81 din Codul de procedură civilă și nici semnătura olografă a lui Sîrghe Vasile. Or, conform pct. 6 subpct. 2) lit. b) din Hotărârea Guvernului nr. 158 din 28 februarie 2013, mandatul avocațial trebuie să conțină pe verso semnătura clientului sau, după caz, a avocatului. Astfel, coroborarea prevederilor art. 80 alin. (7) din Codul de procedură civilă cu dispozițiile pct. 6 subpct.

2), pct. 8 din Hotărârea Guvernului nr. 158 din 28 februarie 2013, instituie semnătura olografă a reprezentatului și ale avocatului aplicate pe versoul mandatului ca fiind un element imperativ de valabilitate al împuternicirilor. Deci, prin Decizia CNAJGS din 26 noiembrie 2019 avocatul Felix Cernei a fost desemnat doar ca reprezentant al lui Sîrghe Vasile, dar fără împuterniciri speciale. Or, Consiliul Național pentru Asistență Juridică Garantată de Stat nu poate substitui voința părții în partea împuternicirilor procesuale cu care urmează să fie învestit reprezentantul său, în prezenta cauză civilă. Actele de procedura savârsite de avocat trebuie confirmate de parte, prin împutrenicirile acordate în baza mandatului avocațial, ceea ce la caz lipsește.

Prin urmare, instanța de apel corect a constatat că, cererea de apel depusă de către avocatul Felix Cernei în interesele lui Sîrghe Vasile este semnată de o persoană neîmputernicită, adică contrar prevederilor art.75 alin.(1) din Codul de procedură civilă, deoarece este semnată în baza mandatului, care, însă, nu conține împternicirea de a semna și ataca hotărârea judecătorească și nici nu este semnat olograf de către Sîrghe Vasile. Potrivit prevederilor art. 11 alin. (2) din Legea cu privire la avocatură, nu se admite acordarea de către avocat a asistenței juridice de reprezentare a intereselor în instanța de judecată în alt temei, decât în baza contractului de asistență juridică, iar mandatul avocațial reprezintă un act juridic de confirmare a împuternicirilor avocatului în raport cu terții și/sau instanța de judecată.

Colegiul reține că, mandatul avocațial seria MA nr.1457976 din 03 februarie 2020, nu conține semnătura olografă a clientului, fapt ce contravine hotărârii Guvernului nr. 158 din 28 februarie 2013 cu privire la aprobarea formularului și modului de utilizare a mandatului avocatului. Ca urmare, semnarea și depunerea cererii de apel de către avocatul Felix Cernei în interesele lui Sîrghe Vasile contravine prevederilor art. 75 alin. (1), 81 din Codul de procedură civilă. Or, împuternicerea de a ataca hotărârea judecătorească, nu a fost certificată prin semnătura olografă de către Sîrghe Vasile și ca urmare, avocatul Felix Cernei nu poate fi acceptat ca reprezentant al lui Sîrghe Vasile. Astfel, Colegiul califică situația juridică descrisă mai sus, că cererea de apel este depusă către o persoană neîmputernicită.

Lipsa dreptului de a ataca hotărârea 3 judecătorească în modul prescris de lege, reprezintă în esență o favorizare nejustificată a părții recurente, în frauda regulilor unui proces echitabil. Instanța de recurs notează că, instanța de apel corect a concluzionat despre restituirea cererii de apel declarată de avocatul Felix Cernei, deoarece nu avea împuterniciri valabile de a exercita în numele lui Sîrghe Vasile dreptul de a ataca hotărârea judecătorească. Astfel, din considerentele menționate, Colegiul ajunge la concluzia de a respinge recursul și de a menține încheierea Curții de Apel Chișinău din 24 decembrie 2020. În conformitate cu art. 427 lit. (a) art. 428 din Codul de procedură civilă, Colegiul Civil, Comercial și de Contencios Administrativ al Curții Supreme de Justiție d e c i d e : Se respinge cererea de recurs depusă de Sîrghe Vasile.

Se menține încheierea Curții de Apel Chișinău din 24 decembrie 2020, adoptată în cauza civilă, la cererea de chemare în judecată depusă de Sîrghe Vasile împotriva lui Dabija Mihail cu privire la revendicarea bunului imobil, demolarea porțiunii de gard și restabilirea hotarului. Decizia este irevocabilă. Președintele ședinței, judecătorul Ala Cobăneanu judecătorii Mariana Pitic Dumitru Mardari 4