3ra-657/21 — contestarea actului administrativ

3ra-657/21 — contestarea actului administrativ (Curtea Supremă de Justiție, 2021)

Dosarul nr. 3ra-657/21

Prima instanță: Judecătoria Chișinău, sediul Râșcani (jud: V. Dodon)

Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (jud: A. Bostan, V. Negru, Gr. Dașchevici)

Î N C H E I E R E

16 iunie 2021 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție

în componența:

Președintele completului, judecătorul Maria Ghervas

judecătorii Victor Burduh

Nina Vascan

examinând admisibilitatea recursului depus de xxxxx, reprezentat de avocatul

Mariana Barașianț,

în cauza de contencios administrativ la cererea de chemare în judecată depusă de

xxxxx împotriva Biroului migrație și azil al Ministerului Afacerilor Interne cu privire

la contestarea actului administrativ,

împotriva deciziei din 20 aprilie 2021 a Curții de Apel Chișinău, prin care a fost

respins apelul depus de xxxxx împotriva hotărârii din 30 octombrie 2020 a Judecătoriei

Chișinău, sediul Râșcani,

c o n s t a t ă:

La 19 iulie 2018, xxxxx a depus la Judecătoria Chișinău, sediul Centru, cerere

de chemare în judecată împotriva Biroului migrație și azil al Ministerului Afacerilor

Interne cu privire la contestarea actului administrativ.

În motivarea acțiunii reclamantul a invocat că prin decizia nr. xxxxx, emisă de

Direcția azil și integrare a Biroului migrație și azil al Ministerului Afacerilor Interne i-

a fost respinsă cererea de azil.

Reclamantul a comunicat că este cetățean al xxxxx, de naționalitate xxxxx născut

la xxxxx, a venit în xxxxx pentru prima dată în anul xxxxx, împreună cu mama sa și

fratele.

Reclamantul a mai menționat că la momentul solicitării unei forme de protecție

în xxxxx era minor și actele privind cazul său au fost incluse în dosarul mamei sale,

xxxxx.

De asemenea, reclamantul a invocat că la împlinirea vârstei de 18 ani a dobândit

capacitatea deplină de exercițiu, fapt ce a servit la separarea dosarelor și la data de

1

15 august 2008, prin decizia nr. xxxxx i-a fost acordată protecție umanitară, iar ca

urmare a fost inițiată procedura de reexaminare a dosarului.

În afară de aceasta, reclamantul a reiterat că la data de 16 martie 2018, s-a adresat

la Direcția azil și integrare cu o cerere privind acordarea unei forme de protecție în

xxxxx.

Reclamantul a concretizat că este cetățean al xxxxx, de origine xxxxx și de religie

xxxxx, nu poate să revină în xxxxx pe motiv că nu are document de călătorie și în

xxxxx are întemeiată o familie, pe care o întreține, aflându-se în concubinaj cu xxxxxși

având împreună un copil - xxxxx, născut în anul xxxxx.

Reclamantul a susținut că în decizia din xxxxx, Biroului migrație și azil al

Ministerului Afacerilor Interne a citat trei rapoarte cu privire la situația din xxxxx.

Rapoartele citate fiind datate cu anii 2013, 2014 și 2016, însă dânsul a depus cererea

de azil în anul xxxxx.

Reclamantul a considerat că în decizia contestată lipsește cercetarea tuturor

aspectelor relevante ale cererii de azil, prevăzută de art. 42 din Legea 270-XVI privind

azilul în xxxxx. De asemenea, lipsesc informațiile precise și actualizate din surse

diferite despre situația generală din țara de origine impuse de art. 43 din Legea

nominalizată, dar și întemeierea autorităților competente pe evenimente, care au avut

loc anterior părăsirii țării de origine, și pe cele care sau desfășurat ulterior părăsirii

țării sale de origine, care este obligatorie în virtutea prevederilor art. 48 al aceleiași

Legi.

Reclamantul a solicitat anularea deciziei nr. xxxxx, emisă de Direcția azil și

integrare a Biroului migrație și azil al Ministerului Afacerilor Interne ca ilegală în

fond, fiind emisă contrar prevederilor legii și obligarea Direcției refugiați a Biroului

migrație și azil să-i acorde xxxxx.

Prin încheierea din 01 aprilie 2019 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru s-a

declinat competența de la examinarea cauzei de contencios administrativ la cererea de

chemare în judecată depusă de xxxxx împotriva Biroului migrație și azil al

Ministerului Afacerilor Interne cu privire la contestarea actului administrativ și dosarul

s-a remis Președintelui Judecătoriei Chișinău, pentru redistribuirea aleatorie a

dosarului, prin intermediul PIGD, unui alt judecător specializat în materie de

contencios administrativ, pentru examinare (f.d.37).

Prin încheierea din 01 aprilie 2019, cauza de contencios administrativ la cererea

de chemare în judecată depusă de xxxxx împotriva Biroului migrație și azil al

Ministerului Afacerilor Interne cu privire la contestarea actului administrativ a fost

redistribuită aleatoriu, prin intermediul PIGD, unui alt judecător specializat în materie

de contencios administrativ, pentru examinare (f.d.39).

Prin hotărârea din 30 octombrie 2020 a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani, s-

a respins ca neîntemeiată cererea de chemare în judecată depusă de xxxxx împotriva

Biroului migrație și azil al Ministerului Afacerilor Interne cu privire la anularea

deciziei nr. xxxxx de respingere a cererii de azil și obligarea Direcției refugiați a

Biroului migrație și azil al Ministerului Afacerilor Interne să-i acorde protecție

umanitară (f.d.106-111).

La 09 noiembrie 2020, xxxxx , reprezentat de avocatul Mariana Barașianț a

depus apel împotriva hotărârii din 30 octombrie 2020 a Judecătoriei Chișinău, sediul

2

Râșcani (f.d.163).

Ulterior, la 24 decembrie 2020, xxxxx, reprezentat de avocatul Mariana

Barașianț a depus motivarea apelului, solicitând admiterea apelului, casarea hotărârii

primei instanțe și emiterea unei noi decizii de admitere a acțiunii.

Prin decizia din 20 aprilie 2021 a Curții de Apel Chișinău, s-a respins apelul

depus de xxxxx împotriva hotărârii din 30 octombrie 2020 a Judecătoriei Chișinău,

sediul Râșcani, în cauza de contencios administrativ la acțiunea înaintată de xxxxx

împotriva Biroului migrație și azil al Ministerului Afacerilor Interne cu privire la

contestarea actului administrativ.

Pentru a pronunța această decizie, instanța de apel a reținut, că din nota de

interviu acordat de xxxx, la întrebarea din care motive a plecat din xxxxx, ultimul a

declarat că nu dânsul a decis, nu avea motive, era mic și nu lua el deciziile. Nu benevol

a venit în xxxxx, părinții așa au decis. Iar, la întrebarea dacă a avut probleme de orice

natură cu autoritățile de stat sau în societate, xxxxx a răspuns că nici el și nici familia

sa, nu au avut astfel de probleme (f.d. 56, verso).

De asemenea, instanța de apel a constatat că motivele lui xxxxx de a rămâne în

xxxxx sunt familia acestuia, care necesită întreținere, precum și asigurarea copilului

cu un mediu ambiant la învățătură.

Din analiza suportului probator administrat la caz, în coraport cu decizia

contestată în speță, instanța de apel a conchis că temerea solicitantului de azil xxxxxx

, nu este întemeiată nici din punct de vedere subiectiv și nici din punct de vedere

obiectiv. Prin urmare, Direcția azil și integrare a Biroului migrație și azil al Ministerului

Afacerilor Interne just a apreciat că nu sunt suficiente probe pentru a considera că există

o probabilitate rezonabilă ca solicitantul de azil xxxxxsă fie supus acțiunilor, ce ar duce

la încălcarea drepturilor sale fundamentale, care să constituie acte de persecuție ce ar

face aplicabile prevederile art. 45 alin.(l) și (2) din Legea nr. 270 privind azilul în

xxxxx.

Analizând declarațiile lui xxxxx, instanța de apel a reținut că acesta nu a fost

supus unor astfel de tratamente, părăsind țara de origine, din alte considerente.

Instanța de apel a notat că în prezent pe teritoriul xxxxx nu se desfășoară

conflict armat internațional sau intern, și această țară nu se află în situație de război,

fapt ce ar conduce la aplicarea acestei prevederi legale.

În afară de aceasta, instanța de apel a menționat că solicitantul de azil xxxxx

nu a fost constrâns să părăsească xxxxx într-un mod forțat.

În susținerea acestei concluzii instanța de apel a apreciat că situația din țara de

origine al solicitantului de azil, nu prezintă un pericol pentru viața și securitatea acestuia

în cazul întoarcerii în țara de origine. Or, luînd în considerare informația din țara de

origine a solicitantului de azil, nu au fost găsite informații referitoare la existența unor

schimbări în situația din țară, care ar pune în pericol viața și libertatea lui xxxxx și de

asemenea, nu au fost găsite rapoarte care ar înregistra unele încălcări grave ale

drepturilor omului.

Astfel, instanța de apel a conchis, că prima instanță just a considerat întemeiată

și legală decizia Direcției azil și integrare a Biroului migrație și azil al Ministerului

Afacerilor Interne nr. xxxxx privind respingerea cererii de azil și neîntemeiată acțiunea

înaintată de xxxxx.

La data de 23 aprilie 2021, xxxxx , reprezentat de avocatul Mariana Barașianț

a depus recurs împotriva deciziei din 20 aprilie 2021, prin care a solicitat admiterea

3

recursului, casarea integrală a deciziei instanței de apel, cu emiterea unei noi decizii

de admitere a acțiunii înaintate de xxxxx.

Ulterior, la data de 21 mai 2021, xxxxx, reprezentat de avocatul Mariana

Barașianț a depus motivarea recursului, prin intermediul poștei electronice (f.d.207-

210). Iar, la 24 mai 2021, a depus motivarea recursului pe suport de hârtie, cu semnătura

olografă (f.d.213-216).

În susținerea recursului, recurentul a invocat dezacordul cu decizia instanței de

apel, considerând-o ilegală și neîntemeiată prin faptul că au fost încălcate și aplicate

eronat normele de drept material și nu au fost constatate și elucidate pe deplin toate

circumstanțele importante pentru soluționarea cauzei, probele fiind apreciate eronat.

Făcând referire la articolele 19, 42, 43, 45 și 56 din Legea nr. 270-XVI

privind azilul în Republica Moldova, recurentul a menționat că Biroul migrație și azil

al Ministerului Afacerilor Interne era obligat să verifice, dacă solicitantul xxxxx

deține cetățenia xxxxx sau nu, or, inclusiv acest fapt este relevant pentru examinarea

posibilității de a beneficia de protecția internă a xxxxx de către recurent, în cazul

revenirii în țara de origine.

A invocat că instanțele de judecată ierarhic inferioare urmau să aprecieze

ultimele evenimente: războiul din regiunea xxxxx și pătrunderea militarilor xxxxx

pe teritoriul recunoscut al armatei în luna mai xxxxx, fapt condamnat de mai multe

țări.

Recurentul a notat, că aplicând normele legale menționate și analizând în mod

individual și obiectiv situația sa, instanțele de judecată ierarhic inferioare urmau să

constate existența temeiurilor pentru acordarea protecției umanitare.

În afară de aceasta, recurentul a reiterat că informațiile referitoare la situația din

xxxxx, nu corespund situației reale din xxxxx.

Recurentul a comunicat, că analizând suplimentar situația din anul xxxxx,

informațiile fiind disponibile în surse media credibile s-a constatat, că situația devine

și mai dificilă și periculoasă pentru armenii tineri.

De asemenea, recurentul a invocat că nu au fost apreciate nici constatările Curții

Europene a Drepturilor Omului referitor la ultimele evenimente între xxxxx.

Recurentul a considerat, că prin respingerea cererii de azil, i-a fost încălcat dreptul

fundamental la viață și siguranță, dar și la viața privată și de familie.

În conformitate cu art. 244 alin. (1) Cod administrativ, hotărârile curții de apel ca

instanța de fond, precum și deciziile instanței de apel pot fi contestate cu recurs.

Conform art. 245 din Codul administrativ, recursul se depune la instanța de apel

în termen de 30 de zile de la notificarea deciziei instanței de apel, dacă legea nu

stabilește un termen mai mic. Motivarea recursului se prezintă Curții Supreme de

Justiție în termen de 30 de zile de la notificarea deciziei instanței de apel. Dacă se

depune împreună cu cererea de recurs, motivarea recursului se depune la instanța de

apel.

Curtea de Apel Chișinău a pronunțat decizia contestată la data de 20 aprilie 2021,

fiind notificată avocatului recurentului Mariana Barașianț, la data de 04 mai 2021,

fapt confirmat prin avizul de recepție a scrisorii recomandate, anexat la materialele

cauzei (f.d. 201).

Astfel, recursul depus de xxxxx, reprezentat de avocatul Mariana Barașianț, la

data de 21 mai 2021, este în termen.

La 24 mai 2021, Curtea Supremă de Justiție a expediat în adresa intimatului

Biroului migrație și azil al Ministerului Afacerilor Interne copia recursului depus de

4

xxxxx, cu înștiințarea despre posibilitatea depunerii referinței (f.d. 218).

Biroului migrație și azil al Ministerului Afacerilor Interne a primit copia

recursului depus de xxxxx, fapt ce se confirmă prin avizele de recepție anexate la

materialele cauzei (f.d.219-221), însă, nu și-a valorificat dreptul procedural respectiv

și nu a depus referință la recursul lui xxxxx.

Examinând temeiurile invocate în recursul depus de Grigorii Gharabaghtsyan, în

raport cu materialele cauzei, Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în

contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție îl consideră inadmisibil, din următoarele motive.

În conformitate cu art. 246, alin. (1) Cod administrativ, Curtea Supremă de Justiție

examinează din oficiu admisibilitatea cererii de recurs. Dacă este inadmisibil, recursul

se declară ca atare printr-o încheiere, iar în acord cu alin. (2) din art. 246 Cod

administrativ, recursul se declară inadmisibil în special în cazurile enumerate la literele

a)-f). Din analiza acestor prevederi, rezultă că admisibilitatea/inadmisibilitatea

recursului, în special, nu se limitează doar la temeiurile menționate ci urmează să

însușească în condițiile Codului administrativ exercitarea efectivă a unui control de

legalitate, veritabil bazat pe temeiuri concludente și serioase.

Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al

Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție

reține cu valoare de principiu jurisprudențial, că sintagma „în special” denotă caracterul

neexhaustiv al temeiurilor de inadmisibilitate și în același timp oferă un drept exclusiv

al instanței de recurs de a filtra cererile de recurs care nu prezintă o motivare suficient

de serioasă și care pe cale de consecință nu pot însuși un eventual succes rezultat din

examinarea cererii în completul de 5 judecători.

În această ordine de idei, Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în

contencios administrativ reține că, Codul administrativ dezvoltă nu doar caracterul

nedevolutiv al recursului dar și cerința de seriozitate a cererii din perspectiva invocării

unor veritabile și esențiale încălcări de drept procedural și material capabile să

răstoarne deciziile instanței de apel contestate sau, după caz, hotărârile Curții de Apel

ca primă instanță într-o eventuală examinare în fond și invocare ex officio a erorilor de

drept.

Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ

notează că pentru a trece testul de admisibilitate, cererea de recurs trebuie să conțină o

motivare convingătoare și întemeiată în condițiile nominalizate mai sus. Acest

argument rezultă și din particularitățile de formă ale reglementării recursului în Codul

administrativ și anume din sintagma „motivarea recursului” de la art. 245 alin. (2) din

Codul administrativ. În consecutivitate, motivarea cererii de recurs în circumstanțele

expuse se referă la formalitățile pe care trebuie să le întrunească cererea în vederea

rezistării testului și filtrului de admisibilitate.

De asemenea, Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios

administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție accentuează că admisibilitatea recursului trebuie privită și în

contextul rolului și funcției legale a instanței judecătorești supreme care constă, în

special în asigurarea și interpretarea uniformă a legilor la examinarea cauzelor de

contencios administrativ. Astfel, motivarea oricărei cereri de recurs trebuie să țină cont

pentru a trece filtrul de admisibilitate și a avea succes, de aceste însușiri de ordin legal

fundamental.

În acest sens, CtEDO în jurisprudența sa constantă statuează că dreptul de acces

5

la instanțe nu este absolut. Există limitări implicit admise [Golder împotriva Regatului

Unit, pct. 38; Stanev împotriva Bulgariei (MC), pct. 230]. Acesta este în special cazul

condițiilor de admisibilitate a unui recurs, întrucât prin însăși natura sa necesită o

reglementare din partea statului, care se bucură în această privință de o anumită marjă

de apreciere (Luordo împotriva Italiei, pct. 85). Condițiile de admisibilitate ale unui

recurs pot fi mai stricte decât pentru un apel (Levages Prestations Services împotriva

Franței, pct. 45). Curtea a mai reiterat că modul de aplicare a articolului 6 procedurilor

în fața instanțelor ierarhic superioare depinde de caracteristicile speciale ale

procedurilor respective, urmând de ținut cont de totalitatea procedurilor în sistemul de

drept național și de rolul instanțelor ierarhic superioare în acest sistem. (Botten v.

Norway, hotărâre din 19 februarie 1996, Reports 1996-1, p. 141, § 39). La fel, conform

jurisprudenței CtEDO, procedurile cu privire la admisibilitatea căii de atac și

procedurile care implică doar chestiuni de drept, și nu chestiuni de fapt, pot fi conforme

cu cerințele articolului 6 § 1 (a se vedea Helmers c. Suediei 9 octombrie 1991, § 31,

Seria A, nr. 212-A).

În circumstanțele menționate, Completul specializat pentru examinarea acțiunilor

în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a declara inadmisibil recursul depus

de xxxxx, reprezentat de avocatul Mariana Barașianț.

Conform art. 230 și art. 246 din Codul administrativ, Completul specializat pentru

examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de

contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție

d i s p u n e:

Recursul depus de xxxxx, reprezentat de avocatul Mariana Barașianț se declară

inadmisibil.

Încheierea este irevocabilă.

Președintele completului,

judecătorul Maria Ghervas

judecătorii Victor Burduh

Nina Vascan

6