2r-402/21 — anularea ordinului de concediere, restabilirea la muncă, achitarea salariului si încasarea prejudiciului material si moral

Dosarul nr. 2r-402/21

Prima instanță: Judecătoria Edineț, sediul Dondușeni ( jud. L. Danilișin)

Instanța de apel: Curtea de Apel Bălți ( jud. : A. Corcenco, D. Corolevschi, D. Stănilă)

Î N C H E I E R E

16 iunie 2021 mun. Chișinău

Colegiul Civil, Comercial și de Contencios Administrativ al

Curții Supreme de Justiție,

în componența:

Președintele ședinței, judecătorul Ala Cobăneanu

judecătorii Mariana Pitic

Dumitru Mardari

examinând cererea de recurs depusă de avocatul Vizniuc Serghei în interesele

Victoriei Bontiș,

în cauza civilă, la cererea de chemare în judecată înaintată de Bontiș Victoria

împotriva Primarului satului Țaul, raionul Dondușeni, privind anularea dispoziției de

concediere, restabilirea la locul de muncă, încasarea salariului pentru perioada

absenței forțate de la lucrul și încasarea prejudiciului moral,

împotriva încheierii Curții de Apel Bălți din 16 aprilie 2021 prin care s-a

restituit cererea de apel depusă de Bontiș Victoria, din motiv că apelanta nu a

îndeplinit în termen indicațiile instanței,

c o n s t a t ă :

La 04 martie 2020, Bontiș Victoria s-a adresat cu cerere de chemare în judecată

împotriva Primarului satului Țaul, raionul Dondușeni, solicitând anularea dispoziției

de concediere, restabilirea la locul de muncă, încasarea salariului pentru perioada

absenței forțate de la lucrul și încasarea prejudiciului moral.

Prin hotărârea Judecătoriei Edineț, sediul Dondușeni din 21 decembrie 2020,

cererea de chemare în judecată depusă de Bontiș Victoria, s-a respins ca fiind

neîntemiată.

La 20 ianaurie 2021, Bontiș Victoria a declarat apel solicitând admiterea

apelului, casarea hotărârii judecătoriei Edineț, sediul Dondușeni din 20 decembrie

2020, cu pronunțarea unei noi hotărâri de admitere a cererii de chemare în judecată.

Prin încheierea Curții de Apel Bălți din 29 martie 2021, nu s-a dat curs cererii

de apel, declarate de Bontiș Victoria, comunicându-i-se despre necesitatea depunerii

apelului motivat cu indicarea motivelor de fapt și de drept pe care se întemeiază apelul

și probele invocate în susținerea apelului, acordându-i pentru înlăturarea neajunsurilor

un termen până la 15 aprilie 2021, ora 16:00.

Prin încheierea Curții de Apel Bălți din 16 aprilie 2021, s-a restituit cerere de

apel depusă de Bontiș Victoria, din motiv că apelanta nu a îndeplinit în termen

indicațiile instanței.

1

La 17 mai 2021, avocatul Vizniuc Serghei acționând în interesele Victoriei

Bontiș a declarat recurs solicitând, admiterea recursului, casarea încheierii Curții de

Apel Bălți din 16 aprilie 2021, cu restituirea cauzei la rejudecare în instanța de apel,

la etapa soluționării chestiunii punerii pe rol a cererii de apel.

Examinând materialele cauzei, Colegiul Civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră că recursul declarat de avocatul

Vizniuc Serghei în interesele Victoriei Bontiș, urmează a fi restituit, din următoarele

considerente.

Art. 4261 alin. (1) lit. b) din Codul de procedură civilă, reglementează că,

instanța de recurs este în drept să restituie recursul împotriva încheierii dacă cererea

de recurs a fost depusă de o persoană care nu este în drept să declare recurs.

În speță, analizând materialele cauzei, Colegiul reține că, cererea de recurs

declarată împotriva încheierii Curții de Apel Bălți din 16 aprilie 2021, este depusă și

semnată în interesele Victoriei Bontiș de avocatul Vizniuc Serghei.

Potrivit art. 75 alin. (1) din Codul de procedură civilă, în procesul civil,

persoanele fizice își pot apăra interesele personal, prin avocat sau avocat stagiar.

Participarea personală în proces nu face ca persoana fizică să decadă din dreptul de

a avea avocat.

Conform art. 80 alin. (7) din Codul de procedură civilă împuternicirile date

avocatului sau avocatului stagiar se atestă printr-un mandat, eliberat de reprezentat și

certificat de avocat.

În corespundere cu pct. 2 și 6 din Hotărârea Guvernului nr. 158 din 28 februarie

2013 cu privire la aprobarea formularului și modului de utilizare a mandatului

avocatului și al avocatului stagiar, formularul mandatului avocatului și al avocatului

stagiar sunt documente de strictă evidență, care confirmă împuternicirile acestora în

instanța de judecată.

Formularul mandatului avocatului conține următoarele elemente obligatorii: 1)

pe recto se inserează: a) numărul și seria; b) denumirea biroului asociat de avocați; c)

denumirea cabinetului avocatului; d) datele de contact; e) denumirea ,,MANDAT”; f)

numele și prenumele avocatului; g) numărul licenței și data eliberării; h) numărul

contractului de asistență juridică și data semnării; i) numărul deciziei coordonatorului

Oficiului Teritorial al Consiliului Național pentru Asistență Juridică Garantată de Stat

și data semnării; j) semnătura avocatului, certificată prin ștampilă; 2) pe verso se

inserează: a) împuternicirile avocatului; numele și prenumele clientului; b) semnătura

clientului sau, după caz, a avocatului.

Potrivit pct. 8 din Hotărârea menționată, împuternicirile avocatului și ale

avocatului stagiar în procesul civil, stabilite conform art. 81 din Codul de procedură

civilă, urmează a fi consemnate pe versoul mandatului sau, după caz, în procura

întocmită la cererea clientului, în modul stabilit de lege.

Dacă se întocmește o procură, avocatul sau avocatul stagiar va nota pe versoul

mandatului textul ,,Conform procurii anexate” și va semna versoul mandatului în

locul clientului.

Împuternicirile avocatului sau ale avocatului stagiar stabilite în procură sunt

valabile doar dacă aceasta se prezintă împreună cu mandatul.

Impunând această condiție legiuitorul a avut în vedere că prin mandatul

avocațial este prevăzută în mod expres întinderea puterilor pe care clientul le conferă

2

avocatului, iar în baza acestui mandat, avocatul se legitimează față de terți cu

împuternicirea avocațială.

Art. 81 alin. (1) din Codul de procedură civilă reglemnetează că, împuternicirea

de reprezentare în judecată acordă reprezentantului dreptul de a exercita în numele

reprezentatului toate actele procedurale, cu excepția dreptului de a semna cererea și

de a o depune în judecată, de a recurge la arbitraj pentru soluționarea litigiului, de a

renunța total sau parțial la pretențiile din acțiune, de a majora sau reduce cuantumul

acestor pretenții, de a modifica temeiul sau obiectul acțiunii, de a o recunoaște, de a

recurge la mediere, de a încheia tranzacții, de a intenta acțiune reconvențională, de a

transmite împuterniciri unei alte persoane, de a ataca hotărîrea judecătorească, de a-i

schimba modul de executare, de a amîna sau eșalona executarea ei, de a prezenta un

titlu executoriu spre urmărire, de a primi bunuri sau bani în temeiul hotărîrii

judecătorești, drept care trebuie menționat expres, sub sancțiunea nulității, în procura

eliberată reprezentantului persoanei juridice sau în mandatul eliberat avocatului.

La caz, Colegiul reține că, că cererea de recurs a fost semnată și depusă în

numele recurentului Bontiș Victoria de către avocatul Vizniuc Serghei, în baza

mandatului avocațial seria MA nr. 1525289 din 27 mai 2020 (f.d. 23).

Însă, pe verso mandatului avocatului Vizniuc Serghei anexat la materialele

dosarului, nu este indicat expres împuternicirea de ataca hotărârea judecătorească.

Or, conform pct. 6 subpct. 2) lit. b) din Hotărârea Guvernului nr. 158 din 28

februarie 2013, mandatul avocațial trebuie să conțină pe verso semnătura clientului

sau, după caz, a avocatului.

Prin urmare, avocatul Vizniuc Serghei depunând cerere de recurs în numele

recurentului Bontiș Victoria, nu este în drept să-l declare, dat fiind faptul că nu

dispune de dreptul de a ataca hotărîrea judecătorească, împuternicire prevăzută

de norma art.81 Codul de procedură civilă, drept care trebuie menționat expres, sub

sancțiunea nulității.

Mențiunea de pe verso mandatului avocațial „apărarea și reprezentarea

interselor clientului Bontiș Victoria în instanțele de judecată” nu poate fi reținută, ca

drept al avocatului de a ataca actele judecătorești, or, drepturile acordate de clientul

sunt indicate expres în mandat, iar dreptul de a ataca hotărârea nu este menționat.

Așadar, formularul mandatului avocatului Vizniuc Serghei, nu conține pe verso

împuternicirea expresă de a ataca hotărârea judecătorească, și astfel, avocatul nu poate

fi acceptat, ca persoană care este în drept să declare recurs, deoarece mandatul

avocațial nu face dovada dreptului de a exercita actele procedurale prevăzute la art.

81 Codul de procedură civilă în numele lui Bontiș Victoria.

Or, unicul document care confirmă expres toate împuternicirile acordate

avocatului în judecată este mandatul, întocmit în modul corespunzător.

Astfel, Colegiul califică situația juridică descrisă mai sus, că cererii de recurs

este depusă către o persoană neîmputernicită.

Lipsa dreptului de a ataca hotărârea judecătorească în modul prescris de lege,

reprezintă în esență o favorizare nejustificată a părții recurente, în frauda regulilor

unui proces echitabil.

Din considerentele menționate și având în vedere că avocatul Vizniuc Serghei,

fără a avea împuterniciri valabile de a exercita în numele Victoriei Bontiș dreptul de

a ataca hotărârea judecătorească, Colegiul Civil, Comercial și de Contencios

3

Administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia necesității restituirii

recursului, în temeiul 4261 alin. (1) lit. b) din Codul de procedură civilă.

În conformitate cu art. 269-270, art. 4261 alin. (1) lit. b) și alin. (2) din Codul

de procedură civilă, Colegiul Civil, Comercial și de Contencios Administrativ al

Curții Supreme de Justiție

d i s p u n e :

Se restituie cererea recurs depusă de avocatul Vizniuc Serghei în interesele

Victoriei Bontiș împotriva încheeirii Curții de Apel Bălți din 16 aprilie 2021, emisă

în în cauza civilă, la cererea de chemare în judecată înaintată de Bontiș Victoria

împotriva Primarului satului Țaul, raionul Dondușeni, privind anularea dispoziției de

concediere, restabilirea la locul de muncă, încasarea salariului pentru perioada

absenței forțate de la lucrul și încasarea prejudiciului moral.

Încheierea nu se supune niciunei căi de atac.

Președintele ședinței, judecătorul Ala Cobăneanu

judecătorii Mariana Pitic

Dumitru Mardari

4