2r-393/21 — anularea ordinelor, restabilirea în functie, încasarea salariului si repararea prejudiciului moral

Dosarul nr. 2r-393/21 Prima instanță: (Judecătoria Chișinău, sediul Centru) Al. Mardari Instanța de apel: (Curtea de Apel Chișinău) A. Panov, I. Secrieru, V. Cotorobai D E C I Z I E 16 iunie 2021 mun.

Chișinău Colegiul Civil, Comercial și de Contencios Administrativ al Curții Supreme de Justiție, în componența: Președintele ședinței, judecătorul Ala Cobăneanu judecătorii Mariana Pitic Dumitru Mardari examinând recursul declarat de avocatul Rezuș Andrei în interesele Societății pe Acțiuni ”Covis”, în cauza civilă, la cererea de chemare în judecată depusă de Senchakovych Oleh împotriva Societății pe Acțiuni ”Covis” cu privire la anularea ordinelor, restabilirea în funcție, încasarea salariului mediu pentru absența forțată de la muncă și repararea prejudiciului moral, împotriva încheierii Curții de Apel Chișinău din 29 aprilie 2021, c o n s t a t ă: La 21 septembrie 2020, Senchakovych Oleh a depus cerere de chemare în judecată împotriva SA ”Covis” cu privire la anularea ordinelor, restabilirea în funcție, încasarea salariului mediu pentru absența forțată de la muncă reieșind din calculul salariului în mărime de 10 000 lei lunar și încasarea sumei de 30 000 lei cu titlu de prejudiciu moral.

Prin hotărârea Judecătoriei Chișinău, sediul Centru din 28 decembrie 2020, s-a admis parțial cererea de chemare în judecată depusă de Senchakovych Oleh. S-a anulat ordinul nr. 2 din 29 iunie 2020 emis de SA ”Covis” privind concedierea lui Senchakovych Oleh din funcția de director adjunct. S-a restabilit Senchakovych Oleh în funcția de director adjunct al SA ”Covis”. S-a încasat de la SA ”Covis” în beneficiul lui Senchakovych Oleh salariul mediu pentru perioada absenței forțate de la muncă începând cu data de 29 iunie 2020 până la data demiterii hotărârii, calculat conform normelor Hotărârii Guvernului nr. 426 din 26 aprilie 2004. În partea solicitării privind anularea ordinului nr. 3 din 22 iulie 2020 emis de SA ”Covis” și repararea prejudiciului moral, pretențiile au fost respinse.

S-a încasat de la SA ”Covis” în beneficiul statului suma de 300 cu titlu de taxă de stat (f.d. 142-151 Vol. I). 1 La 14 ianuarie 2021, avocatul Rezuș Andrei a depus în interesele SA ”Covis” cerere de apel împotriva hotărârii Judecătoriei Chișinău, sediul Centru din 28 decembrie 2020 (f.d. 131-137 Vol. I). La 27 ianuarie 2021, Senchakovych Oleh a contestat cu apel hotărârea primei instanțe (f.d. 141 Vol. I). La 28 aprilie 2021, Senchakovych Oleh a depus în instanța de apel cerere, prin care a solicitat aplicarea sechestrului pe bunurile mobile și imobile, inclusiv cele aflate în posesia și gestiunea persoanelor terțe, pe mijloacele financiare, atât existente în numerar cât și pe conturile bancare, precum și pe hârtiile de valoare și cotele sociale din alte persoane juridice ce aparțin cu drept de proprietate SA ”Covis” în suma de 90 000 lei (f.d.

183 Vol. I). Prin încheierea Curții de Apel Chișinău din 29 aprilie 2021, s-a admis cererea depusă de Senchakovych Oleh privind aplicarea măsurii de asigurare a acțiunii. S-au aplicat măsurile de asigurare a acțiunii sub formă de sechestru pe bunurile mobile și imobile, inclusiv cele aflate în posesia și gestiunea persoanelor terțe, pe mijloacele financiare, atât existente în numerar cât și pe conturile bancare, precum și pe hârtiile de valoare și cotele sociale din alte persoane juridice ce aparțin cu drept de proprietate SA ”Covis” în limita pretențiilor pecuniare înaintate de Senchakovych Oleh, în sumă totală de 90 000 lei (f.d.

203-204 Vol. I). La 14 mai 2021, prin intermediul oficiului poștal, avocatul Rezuș Andrei a depus în interesele SA ”Covis” cerere de recurs împotriva încheierii instanței de apel, prin care a solicitat admiterea recursului, casarea încheierii recurate cu soluționarea prin decizie a problemei respective și respingerea cererii depusă de Senchakovych Oleh cu privire la asigurarea acțiunii. Recurentul, în motivarea recursului a invocat că hotărârea instanței de fond în partea restabilirii lui Senchakovych Oleh în funcția de director adjunct a fost executată. Astfel, prin ordinul nr. 7 din 29 decembrie 2020, Senchakovych Oleh a fost restabilit în funcția de director adjunct, în temeiul hotărârii Judecătoriei Chișinău, sediul Centru din 28 decembrie 2020. Deci, recurentul a specificat că Senchakovych Oleh nu a prezentat probe care să confirme existența pericolului înstrăinării bunurilor.

În conformitate cu art. 425 din Codul de procedură civilă, termenul de declarare a recursului împotriva încheierii este de 15 zile de la comunicarea încheierii. Curtea de Apel Chișinău a pronunțat încheierea contestată la data de 29 aprilie 2021, însă date referitor la recepționarea de către recurent a încheierii instanței de apel, la materialele cauzei lipsesc. Astfel, recursul declarat la data de 14 mai 2021, este în termen. La 28 mai 2021, instanța de recurs expediat în adresa intimatului copia cererii de recurs depusă de avocatul Rezuș Andrei în interesele SA ”Covis”, fiind recepționat la data de 02 iunie 2021, conform avizului de recepție (f.d. 24 Vol. II).

La 14 iunie 2021, Senchakovych Oleh a depus referință la recursul declarat de avocatul Rezuș Andrei în interesele SA ”Covis”, prin care a solicitat să fie restituit din motiv că la 05 decembrie 2020, a decedat Melnic Irina, respectiv procura eliberată pe numele acesteia de către directorul Jenenco Ghenadie a încetat să mai producă efecte juridice. 2 În conformitate cu art. 426 al. (3) din Codul de procedură civilă, recursul împotriva încheierii se examinează în termen de 2 luni într-un complet din 3 judecători, pe baza copiei certificate sau electronice a dosarului, pe baza recursului și a referinței la recurs, fără examinarea admisibilității și fără participarea părților. Examinând recursul declarat, Colegiul Civil, Comercial și de Contencios Administrativ al Curții Supreme de Justiție îl consideră neîntemeiat și care urmează a fi respins din următoarele considerente.

În conformitate cu art. 427 lit. a) din Codul de procedură civilă, instanța de recurs, după ce examinează recursul împotriva încheierii, este în drept să respingă recursul și să mențină încheierea. S-a constatat că hotărârea Judecătoriei Chișinău, sediul Centru din 28 decembrie 2020, a fost contestată cu apel de către Senchakovych Oleh și SA ”Covis”. Totodată, din materialele, cauzei rezultă că în instanța de apel, Senchakovych Oleh a depus cerere, prin care a solicitat aplicarea sechestrului pe bunurile mobile și imobile, inclusiv cele aflate în posesia și gestiunea persoanelor terțe, pe mijloacele financiare, atât existente în numerar cât și pe conturile bancare, precum și pe hârtiile de valoare și cotele sociale din alte persoane juridice ce aparțin cu drept de proprietate SA ”Covis” în suma de 90 000 lei (f.d.

183 Vol. I). În conformitate cu art. 174 alin. (1) din Codul de procedură civilă, la cererea participanților la proces, judecătorul sau instanța dispune în aceeași zi aplicarea sau neaplicarea măsurilor de asigurare a acțiunii. Asigurarea se admite în orice fază a procesului pînă la etapa în care hotărârea judecătorească devine definitivă, în cazul în care neaplicarea măsurilor de asigurare a acțiunii ar face imposibilă executarea hotărârii judecătorești. În conformitate cu art. 175 alin. (1) lit. a) din Codul de procedură civilă, în vederea asigurării acțiunii, judecătorul sau instanța este în drept să pună sechestru pe bunurile sau pe sumele de bani ale pîrîtului, inclusiv pe cele care se află la alte persoane.

Iar art. 176 alin. (2) din Codul de procedură civilă, prevede că sechestrarea bunurilor se efectuează în limita valorii revendicărilor din acțiune. Din sensul normelor legale citate, colegiul reține că asigurarea acțiunii are ca obiect de reglementare aplicarea unor măsuri dispuse de către judecător sau instanța de judecată la solicitarea părții interesate, sau în cazurile prevăzute de lege din oficiul instanței. Măsurile de asigurare constituie acte procesuale cu caracter temporar menite să asigure executarea hotărârilor judecătorești pronunțate prin care a fost admisă parțial sau integral acțiunea, precum și să contribuie la păstrarea situației existente între părțile în litigiu până la finisarea cauzei în instanța de judecată.

Astfel, aplicarea măsurilor de asigurare contribuie real la prevenirea unei pagube ireparabile și astfel, constituie un mijloc eficient de protecție a drepturilor subiective ale participanților la proces, iar neaplicarea măsurilor de asigurare ar putea crea dificultăți sau ar putea face imposibilă executarea hotărârii judecătorești. Deci, asigurarea acțiunii reprezintă totalitatea măsurilor care garantează executarea hotărârii judecătorești în cazul admiterii cerințelor înaintate de către 3 reclamant, aceasta reprezentând una dintre garanțiile principale ale apărării drepturilor cetățenilor și persoanelor juridice.

Totodată, instanța de recurs reiterează că, art. 176 alin. (1) din Codul de procedură civilă, statuează că aplicarea sechestrului pe bunurile organizației sau ale persoanei fizice cu statut de întreprinzător, în cazul asigurării acțiunii, se efectuează în următoarea ordine: a) în primul rând, pe bunurile care nu participă nemijlocit în producție: valori mobiliare, mijloace bănești (în monedă națională și în valută străină, inclusiv în numerar), autoturisme, obiecte de design din oficii și alte bunuri; b) în al doilea rând, pe produsele finite (mărfuri), precum și pe alte bunuri materiale care nu participă nemijlocit în procesul de producție și care nu sunt destinate utilizării nemijlocite în producție; c) în al treilea rând, pe bunurile imobiliare, precum și pe materia primă, materiale, mașini, unelte, utilaje, instalații, echipamente și alte mijloace fixe, destinate utilizării nemijlocite în producție; d) în al patrulea rând, pe bunurile predate unor alte persoane.

La fel, Colegiul reține, că la examinarea cererii de aplicare a măsurilor de asigurare sau neaplicarea acestora, urmează a fi verificată: raționalitatea și temeinicia cerințelor solicitantului despre aplicarea măsurilor de asigurare; probabilitatea cauzării unui prejudiciu solicitantului în cazul neaplicării măsurilor asiguratorii; asigurarea unui echilibru între interesele părților interesate. Ținând cont de faptul că temeiurile asigurării acțiunii nu sunt enumerate expres în art. 174 din Codul de procedură civilă, urmează ca judecătorul să stabilească necesitatea aplicării măsurilor de asigurare. Această necesitate poate rezulta din pericolul de dispariție, degradare, înstrăinare, risipire a bunului sau proastă administrare.

Prin urmare, examinând cererea de asigurare a acțiunii, instanța urmează, în fiecare caz concret, să verifice obiectul și temeiul acțiunii, să determine natura litigiului, să verifice argumentele reclamantului referitoare la acțiunile cu rea credință ale pârâtului, starea financiară și alte chestiuni, care ar putea pune obstacole în privința executării viitoarei hotărâri judecătorești. Colegiul constată că, reieșind din cererea de chemare în judecată depusă de Senchakovych Oleh, obiectul litigiului în speță îl constituie restabilirea la locul de muncă, încasarea salariului mediu pentru absența forțată de la muncă și repararea prejudiciului moral, iar neaplicarea măsurilor de asigurare a acțiunii ar putea crea dificultăți sau ar face imposibilă executarea hotărârii instanței de fond, prin care s-a dispus încasarea salariului mediu pentru absența forțată de la muncă.

Prin prisma normelor de drept invocate supra, Colegiul consideră întemeiată argumentarea instanței de apel prin care a relevat că asigurarea acțiunii poate fi acceptată doar în prezența următoarelor condiții: că neaplicarea măsurii de asigurare a acțiunii ar face imposibilă executarea hotărârii judecătorești, fiind prezente condițiile de rezonabilitate și temeinicie a pretențiilor reclamantului de aplicare a măsurilor de asigurare a acțiunii; probabilitatea cauzării prejudiciului semnificativ reclamantului în cazul neaplicării măsurii de asigurare a acțiunii și menținerea echilibrului între interesele reclamantului și ale pârâtului.

Având în vedere că măsura de asigurare a acțiunii are un caracter provizoriu, impunând anumite limite exercițiului drepturilor pârâtului cu privire la anumite bunuri, fiind instituită în scopul evitării producerii unor pagube drepturilor 4 reclamantului, care pot fi provocate prin tergiversarea procesului judiciar și imposibilitatea punerii în executare a actului judecătoresc de admitere a acțiunii, instanța de apel corect a considerat ca întemeiată cererea cu privire la aplicarea măsurii de asigurare a acțiunii. Mai mult ca atât, sechestrul în privința mijloacelor bănești de pe conturile bancare ale SA ”Covis”, se aplică nu asupra contului bancar al ultimei, dar asupra mijloacelor bănești aflate pe acest cont în limita valorii acțiunii, astfel încât, prin aplicarea măsurilor de asigurare, nu are loc paralizarea activității economico- financiare a debitorului.

Deci, nu pot fi reținute criticele recurentului cu privire la ilegalitatea încheierii instanței de apel, deoarece aceasta a fost adoptată cu respectarea corectă a legislației procedurale. Totodată, colegiul menționează că nu pot fi reținute alegațiile invocate de Senchakovych Oleh în referința depusă cu privire la aplicarea instituției restituirii în privința recursului declarat de avocatul Rezuș Andrei în interesele SA ”Covis” pe motiv că la 05 decembrie 2020, a decedat Melnic Irina, respectiv procura eliberată pe numele acesteia de către directorul Jenenco Ghenadie a încetat să mai producă efecte juridice. Cu referire la cele invocate, instanța de recurs remarcă faptul că speței respective nu este aplicabilă restituirea în temeiul invocat, or, împuternicirile au fost acordate avocatului din numele persoanei juridice în persoana Irinei Melnic pentru reprezentarea intereselor SA ”Covis”.

Mai mult ca atât, la materialele cauzei nu se conțin probe care să ateste că împuternicirile acordate avocatului Rezuș Andrei au fost retrase. Din considerentele menționate, Colegiul Civil, Comercial și de Contencios Administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a respinge recursul declarat de avocatul Rezuș Andrei în interesele SA ”Covis” și de a menține încheierea Curții de Apel Chișinău din 29 aprilie 2021. În conformitate cu art. 427 lit. a), art. 428 din Codul de procedură civilă, Colegiul Civil, Comercial și de Contencios Administrativ al Curții Supreme de Justiție decide: Se respinge recursul declarat de avocatul Rezuș Andrei în interesele Societății pe Acțiuni ”Covis”.

Se menține încheierea Curții de Apel Chișinău din 29 aprilie 2021, în cauza civilă, la cererea de chemare în judecată depusă de Senchakovych Oleh împotriva Societății pe Acțiuni ”Covis” cu privire la anularea ordinelor, restabilirea în funcție, încasarea salariului mediu pentru absența forțată de la muncă și repararea prejudiciului moral. Decizia este irevocabilă. Președintele ședinței, judecătorul Ala Cobăneanu judecătorii Mariana Pitic Dumitru Mardari 5