2r-393/21 — anularea ordinelor, restabilirea în functie, încasarea salariului si repararea prejudiciului moral

Dosarul nr. 2r-393/21

Prima instanță: (Judecătoria Chișinău, sediul Centru) Al. Mardari

Instanța de apel: (Curtea de Apel Chișinău) A. Panov, I. Secrieru, V. Cotorobai

D E C I Z I E

16 iunie 2021 mun. Chișinău

Colegiul Civil, Comercial și de Contencios Administrativ al

Curții Supreme de Justiție,

în componența:

Președintele ședinței, judecătorul Ala Cobăneanu

judecătorii Mariana Pitic

Dumitru Mardari

examinând recursul declarat de avocatul Rezuș Andrei în interesele Societății

pe Acțiuni ”Covis”,

în cauza civilă, la cererea de chemare în judecată depusă de Senchakovych

Oleh împotriva Societății pe Acțiuni ”Covis” cu privire la anularea ordinelor,

restabilirea în funcție, încasarea salariului mediu pentru absența forțată de la muncă

și repararea prejudiciului moral,

împotriva încheierii Curții de Apel Chișinău din 29 aprilie 2021,

c o n s t a t ă:

La 21 septembrie 2020, Senchakovych Oleh a depus cerere de chemare în

judecată împotriva SA ”Covis” cu privire la anularea ordinelor, restabilirea în

funcție, încasarea salariului mediu pentru absența forțată de la muncă reieșind din

calculul salariului în mărime de 10 000 lei lunar și încasarea sumei de 30 000 lei cu

titlu de prejudiciu moral.

Prin hotărârea Judecătoriei Chișinău, sediul Centru din 28 decembrie 2020,

s-a admis parțial cererea de chemare în judecată depusă de Senchakovych Oleh.

S-a anulat ordinul nr. 2 din 29 iunie 2020 emis de SA ”Covis” privind

concedierea lui Senchakovych Oleh din funcția de director adjunct.

S-a restabilit Senchakovych Oleh în funcția de director adjunct al SA ”Covis”.

S-a încasat de la SA ”Covis” în beneficiul lui Senchakovych Oleh salariul

mediu pentru perioada absenței forțate de la muncă începând cu data de 29 iunie

2020 până la data demiterii hotărârii, calculat conform normelor Hotărârii

Guvernului nr. 426 din 26 aprilie 2004.

În partea solicitării privind anularea ordinului nr. 3 din 22 iulie 2020 emis de

SA ”Covis” și repararea prejudiciului moral, pretențiile au fost respinse.

S-a încasat de la SA ”Covis” în beneficiul statului suma de 300 cu titlu de taxă

de stat (f.d. 142-151 Vol. I).

1

La 14 ianuarie 2021, avocatul Rezuș Andrei a depus în interesele SA ”Covis”

cerere de apel împotriva hotărârii Judecătoriei Chișinău, sediul Centru din

28 decembrie 2020 (f.d. 131-137 Vol. I).

La 27 ianuarie 2021, Senchakovych Oleh a contestat cu apel hotărârea primei

instanțe (f.d. 141 Vol. I).

La 28 aprilie 2021, Senchakovych Oleh a depus în instanța de apel cerere, prin

care a solicitat aplicarea sechestrului pe bunurile mobile și imobile, inclusiv cele

aflate în posesia și gestiunea persoanelor terțe, pe mijloacele financiare, atât

existente în numerar cât și pe conturile bancare, precum și pe hârtiile de valoare și

cotele sociale din alte persoane juridice ce aparțin cu drept de proprietate SA ”Covis”

în suma de 90 000 lei (f.d. 183 Vol. I).

Prin încheierea Curții de Apel Chișinău din 29 aprilie 2021, s-a admis cererea

depusă de Senchakovych Oleh privind aplicarea măsurii de asigurare a acțiunii.

S-au aplicat măsurile de asigurare a acțiunii sub formă de sechestru pe

bunurile mobile și imobile, inclusiv cele aflate în posesia și gestiunea persoanelor

terțe, pe mijloacele financiare, atât existente în numerar cât și pe conturile bancare,

precum și pe hârtiile de valoare și cotele sociale din alte persoane juridice ce aparțin

cu drept de proprietate SA ”Covis” în limita pretențiilor pecuniare înaintate de

Senchakovych Oleh, în sumă totală de 90 000 lei (f.d. 203-204 Vol. I).

La 14 mai 2021, prin intermediul oficiului poștal, avocatul Rezuș Andrei a

depus în interesele SA ”Covis” cerere de recurs împotriva încheierii instanței de

apel, prin care a solicitat admiterea recursului, casarea încheierii recurate cu

soluționarea prin decizie a problemei respective și respingerea cererii depusă de

Senchakovych Oleh cu privire la asigurarea acțiunii.

Recurentul, în motivarea recursului a invocat că hotărârea instanței de fond în

partea restabilirii lui Senchakovych Oleh în funcția de director adjunct a fost

executată.

Astfel, prin ordinul nr. 7 din 29 decembrie 2020, Senchakovych Oleh a fost

restabilit în funcția de director adjunct, în temeiul hotărârii Judecătoriei Chișinău,

sediul Centru din 28 decembrie 2020.

Deci, recurentul a specificat că Senchakovych Oleh nu a prezentat probe care

să confirme existența pericolului înstrăinării bunurilor.

În conformitate cu art. 425 din Codul de procedură civilă, termenul de declarare

a recursului împotriva încheierii este de 15 zile de la comunicarea încheierii.

Curtea de Apel Chișinău a pronunțat încheierea contestată la data de

29 aprilie 2021, însă date referitor la recepționarea de către recurent a încheierii

instanței de apel, la materialele cauzei lipsesc.

Astfel, recursul declarat la data de 14 mai 2021, este în termen.

La 28 mai 2021, instanța de recurs expediat în adresa intimatului copia cererii

de recurs depusă de avocatul Rezuș Andrei în interesele SA ”Covis”, fiind

recepționat la data de 02 iunie 2021, conform avizului de recepție (f.d. 24 Vol. II).

La 14 iunie 2021, Senchakovych Oleh a depus referință la recursul declarat de

avocatul Rezuș Andrei în interesele SA ”Covis”, prin care a solicitat să fie restituit

din motiv că la 05 decembrie 2020, a decedat Melnic Irina, respectiv procura

eliberată pe numele acesteia de către directorul Jenenco Ghenadie a încetat să mai

producă efecte juridice.

2

În conformitate cu art. 426 al. (3) din Codul de procedură civilă, recursul

împotriva încheierii se examinează în termen de 2 luni într-un complet din 3

judecători, pe baza copiei certificate sau electronice a dosarului, pe baza recursului și

a referinței la recurs, fără examinarea admisibilității și fără participarea părților.

Examinând recursul declarat, Colegiul Civil, Comercial și de Contencios

Administrativ al Curții Supreme de Justiție îl consideră neîntemeiat și care urmează

a fi respins din următoarele considerente.

În conformitate cu art. 427 lit. a) din Codul de procedură civilă, instanța de

recurs, după ce examinează recursul împotriva încheierii, este în drept să respingă

recursul și să mențină încheierea.

S-a constatat că hotărârea Judecătoriei Chișinău, sediul Centru din

28 decembrie 2020, a fost contestată cu apel de către Senchakovych Oleh și

SA ”Covis”.

Totodată, din materialele, cauzei rezultă că în instanța de apel, Senchakovych

Oleh a depus cerere, prin care a solicitat aplicarea sechestrului pe bunurile mobile și

imobile, inclusiv cele aflate în posesia și gestiunea persoanelor terțe, pe mijloacele

financiare, atât existente în numerar cât și pe conturile bancare, precum și pe hârtiile

de valoare și cotele sociale din alte persoane juridice ce aparțin cu drept de

proprietate SA ”Covis” în suma de 90 000 lei (f.d. 183 Vol. I).

În conformitate cu art. 174 alin. (1) din Codul de procedură civilă, la cererea

participanților la proces, judecătorul sau instanța dispune în aceeași zi aplicarea sau

neaplicarea măsurilor de asigurare a acțiunii. Asigurarea se admite în orice fază a

procesului pînă la etapa în care hotărârea judecătorească devine definitivă, în cazul

în care neaplicarea măsurilor de asigurare a acțiunii ar face imposibilă executarea

hotărârii judecătorești.

În conformitate cu art. 175 alin. (1) lit. a) din Codul de procedură civilă, în

vederea asigurării acțiunii, judecătorul sau instanța este în drept să pună sechestru

pe bunurile sau pe sumele de bani ale pîrîtului, inclusiv pe cele care se află la alte

persoane.

Iar art. 176 alin. (2) din Codul de procedură civilă, prevede că sechestrarea

bunurilor se efectuează în limita valorii revendicărilor din acțiune.

Din sensul normelor legale citate, colegiul reține că asigurarea acțiunii are ca

obiect de reglementare aplicarea unor măsuri dispuse de către judecător sau instanța

de judecată la solicitarea părții interesate, sau în cazurile prevăzute de lege din oficiul

instanței.

Măsurile de asigurare constituie acte procesuale cu caracter temporar menite să

asigure executarea hotărârilor judecătorești pronunțate prin care a fost admisă parțial

sau integral acțiunea, precum și să contribuie la păstrarea situației existente între

părțile în litigiu până la finisarea cauzei în instanța de judecată.

Astfel, aplicarea măsurilor de asigurare contribuie real la prevenirea unei

pagube ireparabile și astfel, constituie un mijloc eficient de protecție a drepturilor

subiective ale participanților la proces, iar neaplicarea măsurilor de asigurare ar

putea crea dificultăți sau ar putea face imposibilă executarea hotărârii judecătorești.

Deci, asigurarea acțiunii reprezintă totalitatea măsurilor care garantează

executarea hotărârii judecătorești în cazul admiterii cerințelor înaintate de către

3

reclamant, aceasta reprezentând una dintre garanțiile principale ale apărării

drepturilor cetățenilor și persoanelor juridice.

Totodată, instanța de recurs reiterează că, art. 176 alin. (1) din Codul de

procedură civilă, statuează că aplicarea sechestrului pe bunurile organizației sau ale

persoanei fizice cu statut de întreprinzător, în cazul asigurării acțiunii, se efectuează

în următoarea ordine: a) în primul rând, pe bunurile care nu participă nemijlocit în

producție: valori mobiliare, mijloace bănești (în monedă națională și în valută

străină, inclusiv în numerar), autoturisme, obiecte de design din oficii și alte bunuri;

b) în al doilea rând, pe produsele finite (mărfuri), precum și pe alte bunuri materiale

care nu participă nemijlocit în procesul de producție și care nu sunt destinate

utilizării nemijlocite în producție; c) în al treilea rând, pe bunurile imobiliare, precum

și pe materia primă, materiale, mașini, unelte, utilaje, instalații, echipamente și alte

mijloace fixe, destinate utilizării nemijlocite în producție; d) în al patrulea rând, pe

bunurile predate unor alte persoane.

La fel, Colegiul reține, că la examinarea cererii de aplicare a măsurilor de

asigurare sau neaplicarea acestora, urmează a fi verificată: raționalitatea și

temeinicia cerințelor solicitantului despre aplicarea măsurilor de asigurare;

probabilitatea cauzării unui prejudiciu solicitantului în cazul neaplicării măsurilor

asiguratorii; asigurarea unui echilibru între interesele părților interesate.

Ținând cont de faptul că temeiurile asigurării acțiunii nu sunt enumerate expres

în art. 174 din Codul de procedură civilă, urmează ca judecătorul să stabilească

necesitatea aplicării măsurilor de asigurare.

Această necesitate poate rezulta din pericolul de dispariție, degradare,

înstrăinare, risipire a bunului sau proastă administrare.

Prin urmare, examinând cererea de asigurare a acțiunii, instanța urmează, în

fiecare caz concret, să verifice obiectul și temeiul acțiunii, să determine natura

litigiului, să verifice argumentele reclamantului referitoare la acțiunile cu rea

credință ale pârâtului, starea financiară și alte chestiuni, care ar putea pune obstacole

în privința executării viitoarei hotărâri judecătorești.

Colegiul constată că, reieșind din cererea de chemare în judecată depusă de

Senchakovych Oleh, obiectul litigiului în speță îl constituie restabilirea la locul de

muncă, încasarea salariului mediu pentru absența forțată de la muncă și repararea

prejudiciului moral, iar neaplicarea măsurilor de asigurare a acțiunii ar putea crea

dificultăți sau ar face imposibilă executarea hotărârii instanței de fond, prin care s-a

dispus încasarea salariului mediu pentru absența forțată de la muncă.

Prin prisma normelor de drept invocate supra, Colegiul consideră întemeiată

argumentarea instanței de apel prin care a relevat că asigurarea acțiunii poate fi

acceptată doar în prezența următoarelor condiții: că neaplicarea măsurii de asigurare

a acțiunii ar face imposibilă executarea hotărârii judecătorești, fiind prezente

condițiile de rezonabilitate și temeinicie a pretențiilor reclamantului de aplicare a

măsurilor de asigurare a acțiunii; probabilitatea cauzării prejudiciului semnificativ

reclamantului în cazul neaplicării măsurii de asigurare a acțiunii și menținerea

echilibrului între interesele reclamantului și ale pârâtului.

Având în vedere că măsura de asigurare a acțiunii are un caracter provizoriu,

impunând anumite limite exercițiului drepturilor pârâtului cu privire la anumite

bunuri, fiind instituită în scopul evitării producerii unor pagube drepturilor

4

reclamantului, care pot fi provocate prin tergiversarea procesului judiciar și

imposibilitatea punerii în executare a actului judecătoresc de admitere a acțiunii,

instanța de apel corect a considerat ca întemeiată cererea cu privire la aplicarea

măsurii de asigurare a acțiunii.

Mai mult ca atât, sechestrul în privința mijloacelor bănești de pe conturile

bancare ale SA ”Covis”, se aplică nu asupra contului bancar al ultimei, dar asupra

mijloacelor bănești aflate pe acest cont în limita valorii acțiunii, astfel încât, prin

aplicarea măsurilor de asigurare, nu are loc paralizarea activității economico-

financiare a debitorului.

Deci, nu pot fi reținute criticele recurentului cu privire la ilegalitatea încheierii

instanței de apel, deoarece aceasta a fost adoptată cu respectarea corectă a legislației

procedurale.

Totodată, colegiul menționează că nu pot fi reținute alegațiile invocate de

Senchakovych Oleh în referința depusă cu privire la aplicarea instituției restituirii în

privința recursului declarat de avocatul Rezuș Andrei în interesele SA ”Covis” pe

motiv că la 05 decembrie 2020, a decedat Melnic Irina, respectiv procura eliberată

pe numele acesteia de către directorul Jenenco Ghenadie a încetat să mai producă

efecte juridice.

Cu referire la cele invocate, instanța de recurs remarcă faptul că speței

respective nu este aplicabilă restituirea în temeiul invocat, or, împuternicirile au fost

acordate avocatului din numele persoanei juridice în persoana Irinei Melnic pentru

reprezentarea intereselor SA ”Covis”.

Mai mult ca atât, la materialele cauzei nu se conțin probe care să ateste că

împuternicirile acordate avocatului Rezuș Andrei au fost retrase.

Din considerentele menționate, Colegiul Civil, Comercial și de Contencios

Administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a respinge recursul

declarat de avocatul Rezuș Andrei în interesele SA ”Covis” și de a menține

încheierea Curții de Apel Chișinău din 29 aprilie 2021.

În conformitate cu art. 427 lit. a), art. 428 din Codul de procedură civilă,

Colegiul Civil, Comercial și de Contencios Administrativ al Curții Supreme de

Justiție

decide:

Se respinge recursul declarat de avocatul Rezuș Andrei în interesele Societății

pe Acțiuni ”Covis”.

Se menține încheierea Curții de Apel Chișinău din 29 aprilie 2021, în cauza

civilă, la cererea de chemare în judecată depusă de Senchakovych Oleh împotriva

Societății pe Acțiuni ”Covis” cu privire la anularea ordinelor, restabilirea în funcție,

încasarea salariului mediu pentru absența forțată de la muncă și repararea

prejudiciului moral.

Decizia este irevocabilă.

Președintele ședinței, judecătorul Ala Cobăneanu

judecătorii Mariana Pitic

Dumitru Mardari

5