2ra-391/22 — anularea ordinului, restabilirea in functia detinuta anterior, incasarea salariului pentru absenta fortata de la serviciu
- Instanță
- Curtea Supremă de Justiție
- Obiect
- anularea ordinului, restabilirea in functia detinuta anterior, incasarea salariului pentru absenta fortata de la serviciu
- Temei legal
- Temeiurile inadmisibilitatii recursului
2ra-391/22 — anularea ordinului, restabilirea in functia detinuta anterior, incasarea salariului pentru absenta fortata de la serviciu (Curtea Supremă de Justiție, 2022)
Dosarul nr. 2ra-391/2022
2-20044692-01-2ra-05042022
Prima instanță: Judecătoria Chișinău, sediul Centru (M. Frunze)
Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (N. Budăi, V. Mihaila, I. Cotruță)
Î N C H E I E R E
22 iunie 2022 mun. Chișinău
Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ
al Curții Supreme de Justiție
în componența:
Președintele completului, judecătorul Dumitru Mardari
judecători Mariana Pitic
Victor Burduh
examinând admisibilitatea recursului declarat de Instituția Publică „Fondul
de Investiții Sociale din Moldova”,
în cauza civilă, intentată la cererea de chemare în judecată depusă de
Gheorghe Munteanu împotriva Instituției Publice „Fondul de Investiții Sociale din
Moldova” cu privire la recunoașterea ilegalității și anularea ordinului nr. 8 din 20
ianuarie 2020, restabilirea în funcție, încasarea salariului pentru absența forțată de
la serviciu și repararea prejudiciului moral,
împotriva deciziei din 11 noiembrie 2021 a Curții de Apel Chișinău,
c o n s t a t ă :
La 04 mai 2020, Gheorghe Munteanu a depus cerere de chemare în judecată
împotriva IP „Fondul de Investiții Sociale din Moldova” cu privire la
recunoașterea ilegalității și anularea ordinului nr. 8 din data de 20 ianuarie 2020,
restabilirea în funcție, încasarea salariului pentru absență forțată de la serviciu,
încasarea prejudiciului moral și a cheltuielilor de judecată.
În motivarea acțiunii a indicat că, a activat în cadrul structurii organizaționale
de stat Fondul de Investiții Sociale din Moldova (FISM) din anul 1999 formându-și
o carieră profesională, inițial în calitate de consultant, iar din septembrie 2006 de
director al Departamentului evaluare și monitorizare tehnică, funcție pe care a
deținut-o până la concediere.
La 28 decembrie 2016 contractul individual de munca al reclamantului
nr. 1C-C0913 a fost reperfectat conform noilor rigori al legislației muncii cu
indicarea expresă în textul contractului că durata contractului este nedeterminată.
Prin Hotărârea Guvernului nr. 1188/2018 din 28 noiembrie 2018, Fondul
FISM a fost transformat în instituție publică, IP „FISM”. Deși, Hotărârea de
Guvern nu a prevăzut modificarea contractelor de muncă ale angajaților, au fost
informați că contractele tuturor angajaților se modifică.
La 01 iunie 2019, contractul de muncă al reclamantului nr. Single-C-11650 în
calitate de Șef al Direcției evaluare și monitorizare tehnică a fost transformat în
contract cu termen determinat cu indicare datei de 30 iunie 2020, temeiul juridic
1
indicat art. 55 alin. (1) lit. k1 din Codul muncii, pentru perioada implementării unui
proiect investițional sau a unui program de asistență tehnică și financiară.
În toată perioada activității sale în cadrul acestei instituții de 20 de ani de
activitate neîntreruptă, reclamantul și-a îndeplinit sârguincios obligațiunile de
serviciu neavând careva observații sau sancțiuni disciplinare.
La 20 ianuarie 2020 spre sfârșitul zilei de muncă a fost invitat la o ședință
unde a fost informat că, este ședința comisiei disciplinare care s-a întrunit să
examineze cazul reclamantului.
În cadrul ședinței reclamantului i s-a adus doar la cunoștință că există două
documente: ordinul șefului IP FISM de modificare a componenței comisiei de
disciplină și un Raport privind rezultatele evaluării activității operaționale, ambele
din 17 ianuarie 2020 în care a fost învinuit de abateri disciplinare ce constau în
faptul că a solicitat administratorului SRL „Agentinter” să efectueze lucrări de
instalare a gardurilor pe șantierul de la Gimnaziul ,,Mihai Eminescu” din or.
Telenești, fără respectarea procedurilor și drept urmare a acestui fapt i-au fost
imputate presupuse practici coruptive de coliziune în activitate pentru că nu s-a
abținut ulterior de la efectuarea evaluărilor ofertelor depuse la licitațiile organizate
de IP FISM unde a participat și SRL ,,Agentinter”.
Deoarece Comisia de disciplină doar l-a informat despre documentele
menționate, însă nu i le-a prezentat pentru a face cunoștință, reclamantul a cerut să
i se ofere timp pentru a face cunoștință cu ele și pentru a da explicații inclusiv
pentru a prezenta probe, însă solicitarea acestuia a fost respinsă.
Comunică că, imediat după ce a ieșit din ședință i s-a înmânat ordinul IP
FISM nr.8 din data de 20 ianuarie 2020, cu privire la încetarea raporturilor de
serviciu în temeiul sesizării comisiei de disciplină prin care a fost sancționat
disciplinar sub formă de concediere din serviciu din funcția de Șef Direcție
monitorizare și evaluare tehnică al IP FISM. Temeiul invocat de administrație
pentru emiterea ordinului de concediere fiind prevederile art. 86 alin. (1) lit. p) din
Codul muncii, încălcarea gravă, chiar și o singură dată, a obligațiilor de muncă.
Consideră că, ordinul de concediere este unul ilegal bazat pe acuzații
neîntemeiate. Concedierea reclamantului este rezultatul unui proces continuu de
hârțuire și intimidare a acestuia la care a fost supus de către administrația IP FISM
pentru a-l presa să plece de bună voie din serviciu. Deoarece nu s-a reușit, s-a
recurs la mai multe ilegalități ce a inclus modificarea contractului de munca al
reclamantului din contract pe termen nedeterminat în contract cu termen
determinat, iar in final concedierea din serviciu în baza unor acuzații nefondate.
Indică că, argumentele în susținerea ilegalității ordinului de concediere sunt
următoarele: Odată cu schimbarea conducerii instituției FISM s-au început
problemele reclamantului la serviciu nefiind legate de activitatea profesională a
acestuia, ci mai mult de persoana reclamantului care nu era dorită de noua
administrație.
Din acest motiv s-au început acțiuni de hărțuire, intimidare a reclamantului
care erau exprimate prin dezaprobarea inițiativelor acestuia, periclitarea
activităților sale de serviciu, implicarea în managementul direcției, crearea de
situații artificiale și tensionări între reclamant și subalterni, anularea indicațiilor si
dispozițiilor reclamantului date subalternilor, obligarea acestora sa ascundă de el
informația despre situația la proiectele în curs de desfășurare după efectuarea
2
vizitelor de monitorizare pentru ca ulterior să fie învinuit ca nu se isprăvește cu
responsabilitățile sale de coordonare a Direcției de monitorizare.
În repetate rânduri i se aduceau reproșuri ca ar fi prea în vârstă, iar la această
funcție se așteaptă tineri specialiști, și ar fi bine să se orienteze spre alte activități,
să își caute alt loc de muncă.
Comunică că, însăși directorul al IP FISM, Iurie Chiorescu i-a înaintat mai
întâi o ofertă privind modificarea raportului de serviciu prin transfer în funcție de
specialist simplu în cadrul direcției care o conducea, fără un motiv anume, fără
argumente. Oferta pe care a refuzat sa o semneze. Apoi i s-a cerut să semneze
textul unui contract individual de muncă cu durata de până la 31.12.2019, fără a i
se oferi explicații privind schimbarea tipului contractului, din contract
nedeterminat în contract cu termen determinat. A refuzat semnarea acestuia.
Ulterior, în urma discuțiilor repetate a acceptat semnarea contractul
nr. SS-C-11650 din 01 iulie 2019 cu durata de până pe 30 iunie 2020, deoarece i
s-a argumentat că sursele financiare pentru implementarea proiectului „Reforma
învățământului în Moldova (PRIM)” sunt disponibile doar până la data respectivă,
iar în caz că se va extinde și contractul reclamantului va fi extins.
Remarcă că ulterior, finanțarea acestui proiect a fost extinsă de către Banca
Mondială până în aprilie 2022, însă contractul reclamantului nu a mai fost extins
corespunzător.
Reieșind din responsabilitățile Direcției coordonate și procedurile stabilite de
manualul operațional al Fondului, aprobat de Banca Mondială, în urma
verificărilor lucrărilor de construcție montaj efectuate de companiile de construcție
selectate în baza concursurilor naționale, reclamantul a reacționat la încălcările
depistate ce țin de nerespectarea termenilor de execuție, calitatea lucrărilor,
securitatea muncii, volume exagerate de lucrări incluse în procesele-verbale etc. În
asemenea cazuri, deseori consulta beneficiarii Proiectului „Reforma
Învățământului în Moldova (PRIM)”, să înceapă procedurile de reziliere a
contractelor și să stopeze efectuarea plăților. Pe fonul acestor activități, deseori
apăreau nemulțumiri.
Menționează că, în luna februarie 2019, s-a iscat un conflict între reclamant și
noul directorul adjunct al FISM, Sergiu Niculiță, care i-a reproșat SRL ,,Merant
Plus” din motiv că avea restanțe mari la graficul de executare a lucrărilor de
construcție montaj la liceu. Sergiu Niculiță contrar procedurilor stipulate în
manualul operațional FISM, a intervenit și a convins beneficiarul să-și retragă
notificarea de reziliere a contractului și să mai acorde o șansă companiei.
În paralel, această companie ÎMC „Eurocity construct” (în consorțiu cu SC
„Merant Plus” S.R.L) executa un al doilea contract ce prevedea reabilitarea
gimnaziului din or. Telenești, unde la fel în primăvara anului 2019 începuse sa aibă
restante, astfel ca prin luna iunie - iulie 2019 însăși Sergiu Niculiță intervenise deja
cu inițiativa de a începe procedura de reziliere a contractului. Deoarece rezilierea la
acea etapă nu era binevenită din motivul timpului scurt rămas până la începerea
anului de învățământ și a riscului că copii să continue studiile în altă clădire din
oraș cu cheltuieli duble de mentenanță (apă, încălzire etc) la ședințele FISM s-a
decis monitorizarea strictă a companiei prin efectuarea vizitelor de verificare la
ambele proiecte.
La inițiativa administrației FISM, reclamantul personal a fost însărcinat sa
monitorizeze proiectul din or. Ștefan Vodă, iar în ce privește proiectul din or.
3
Telenești a fost verbal atenționat că este înlăturat și că însăși directorul IP FISM,
Iurie Chiorescu și directorul adjunct, Sergiu Niculiță își asumă această
responsabilitate, reclamantul urmând să intervină la acest proiect doar atunci când
veneau misiunile Băncii Mondiale. Periodic era înlăturat și de la vizitele de lucru
din or. Ștefan Vodă mai ales în lunile mai - iulie.
A menționat că, numai datorită experienței sale de 20 de ani de monitorizare
și supraveghere a lucrărilor de construcție la mii de proiecte, a reușit totuși ca la 01
septembrie 2019 copii de la liceul din or. Ștefan Vodă să înceapă anul școlar în
condiții bune de învățământ, cu excepția claselor primare care au început anul
școlar puțin mai tîrziu, pe data de 07 septembrie 2019.
Specifică că, la proiectul din or. Telenești însă, lucrările de construcție și
montaj mergeau mult mai rău, din care motive în final, beneficiarii (Primăria or.
Telenești, Direcția gimnaziului) au fost nevoiți sa inițieze procedurile de reziliere a
contractului cu compania de construcție menționată. Pe lângă faptul ca lucrările de
construcție nu au fost executate la timp, compania dată contrar normelor în
construcție a lăsat pe teritoriul gimnaziului tranșeele săpate pentru rețelele termice
și de apă (adâncimea până la 2 m), și doua cămine de vizită (fântâni pentru rețelele
sanitare) neîngrădite și neacoperite, prezentând pericol pentru securitatea copiilor.
A mai relatat că, beneficiarii (Primăria, Direcția gimnaziului) inclusiv si
reprezentanții Misiunii Băncii Mondiale ca donatori, după vizitele efectuate, în
corespondența purtată cu IP FISM, permanent atenționau despre pericolul existent.
Aceste atenționări au fost incluse și în raportul scris al misiunii dar și în
corespondența cu FISM (care se află în dosarele proiectelor și corespondența la
FISM).
În luna noiembrie 2019, după o nouă misiune a Băncii Mondiale, reclamantul
a fost din nou expres avertizat despre pericol sporit de accidentare a copiilor
urmare a celor 2 cămine de vizită rămase neastupate. Văzând că nu au fost
întreprinse măsurile de securitate, reieșind din obligațiunile de serviciu a
reclamantului pentru protecția copiilor, ultimul și-a asumat responsabilitatea, ca șef
de direcție și a apelat la administratorul companiei de construcții SRL
„Agentinter”, care la acel moment lucra la un alt obiect finanțat din aceiași sursă,
la liceul din s. Pepeni fiind cel mai aproape de or. Telenești, cu rugămintea să
îngrădească în regim de urgență aceste doua cămine de vizită. În zilele de odihnă,
compania dată a îngrădit cele doua cămine cu doua garduri temporare și a înlăturat
pericolul pentru viața copiilor. Pentru această intervenție nu s-au pus în discuție
careva plăți, fiind efectuat gratuit. Nu au fost suportate cheltuieli fiind vorba doar
de instalarea temporară a a unui gard provizoriu, care după finisarea lucrărilor
urma să fie înapoiat companiei. Despre această intervenție au fost informați,
superiorii reclamantului - Chiorescu Iurie, Niculiță Sergiu, coordonatorul de
proiect de la MECC - Harea S., dar și reprezentanții Băncii Mondiale.
Reieșind din raportul privind rezultatele evaluării activității operaționale din
17 ianuarie 2020 și procesul-verbal al ședinței Comisiei de disciplină din 20
ianuarie 2020 această solicitare a ajutorului pe care a făcut-o în scopul protecției
integrității fizice a copiilor, a fost catalogată ca încălcare a obligațiunilor de
serviciu și a procedurilor Manualului Operațional aprobat de Banca Mondială, deși
în realitate responsabilii din cadrul Băncii Mondiale singuri au atenționat IP FISM
și au solicitat luarea măsurilor urgente de protecție și au apreciat măsurile
întreprinse.
4
Indică că reclamantul s-a folosit de dreptul de a fi audiat în calitate de martor
în instanța de judecată, expertul Băncii Mondiale, Cezar Niculescu precum și
administratorul SRL „Agentinter”, Gurduza Veaceslav.
La 20 ianuarie 2020, IP FISM a format Comisia de disciplină, a cărui
Președinte a fost desemnat Niculiță Sergiu pentru a analiza raportul privind
evaluarea activității operaționale din 17 ianuarie 2020, în care a fost învinuit de
fapte care nu corespund în realitate și nu constituie în sine abateri de la
responsabilitățile funcționale ale reclamantului sau încălcări ale procedurilor
Băncii Mondiale. Reclamantul a fost invitat la aceasta ședință doar pentru a i se
comunica raportul, fără a i se oferi dreptul de a face explicații și de a se apăra.
În opinia reclamantului, sancțiunea sub formă de concediere constituie
rezultatul urmărit în urma intimidărilor și hărțuirii la care a fost supus de
administrația IP FISM pentru faptul că a îndrăznit să refuze executarea indicațiilor
de a încălca procedurile prevăzute de Manualul operațional. Bazându-se pe
prevederile art. 86 lit. p) din Codul muncii, a considerat că, pretinsele fapte ilegale
care i se impută nu se încadrează în nici una din situațiile care definesc „încălcarea
gravă” stipulate în art. 2111 din Codul muncii.
Cu atât, mai mult acestea nu se încadrează nici sub forma încălcărilor pct. 24
lit. d) a contractului individual de muncă nr. SS-C-11650, care prevede
concedierea salariatului dacă acesta „în opinia angajatorului, este angajat în
practici corupte sau frauduloase coluzive, coercitive sau obstructive, în timpul
participării la concurs sau în timpul executării prezentului contract”.
Conform procesului-verbal emis de comisia de disciplină în muncă din 20
ianuarie 2020, i-a fost imputată implicarea în ,,practică coluzivă” care înseamnă
,,înțelegere între două sau mai multe părți menite să contribuie la realizarea unui
scop ilegal, inclusiv influențarea necorespunzătoare a acțiunilor unei alte părți”.
Astfel, a considerat această acuzație nefondată și lipsită de orice temei juridic.
Reclamantul a susținut că, acuzațiile angajatorului sunt abuzive pentru că nu
se bazează pe careva fapte concrete, ci doar pe unele presupuneri. Or, comisia de
concurs este formată din mai multe persoane, inclusiv Administrația IP FISM
astfel reclamantul nu avea cum să influențeze părerea lor sau al altor membri ai
comisiei. În acest sens nu au fost redate careva fapte concrete. În cadrul ședințelor
de evaluare a ofertelor, de fiecare dată și-a exprimat părerea sa obiectiv în raport cu
toți participanții la concurs, bazându-se strict pe criteriile de concurs, pe
prezentările participanților și pe experiența sa în domeniu.
A ținut să menționeze că, la sfârșitul lunii decembrie 2019 a fost organizat
concursul pentru efectuarea lucrărilor de construcție la Liceul Teoretic din or.
Soroca, la care a participat și SRL „Agentinter”. Exclusiv, toți membrii comisiei de
concurs și-au exprimat votul pentru selectarea acestei companii.
A considerat că, sancțiunea disciplinară a fost aplicată cu încălcări grave a
drepturilor sale, ultimul fiind lipsit de dreptul la apărare.
A invocat că, comisia de disciplină, i-a încălcat dreptul său fundamental de a-
și apăra poziția și de a prezenta explicații în raport cu faptele de care a fost acuzat.
La caz, nu a fost de fapt organizată propriu zis o ancheta de serviciu așa cum
prevede art. 208 din Codul muncii, ci a fost doar mimată o aparență de respectare a
legii. Fapta imputat reclamantului nu a fost cercetată obiectiv în mod prealabil și
nu i s-a respectat dreptul de a fi ascultat în vederea apărării sale și de a prezenta
probe. Din conținutul raportului din 17 ianuarie 2020 se reține că acesta nu
5
întrunește rigorile legii ce ține de efectuarea unei anchete de serviciu. Angajatorul
nu a dispus prin ordin inițierea anchetei de serviciu în privința acestuia. Nu l-a
anunțat despre ancheta inițiată, nu i-a oferit dreptul de a da explicații, de a prezenta
probe și justificările necesare.
La solicitarea de a i se da posibilitatea să ia cunoștință cu actele specificate în
cadrul ședinței, să se pregătească pentru a da explicații în ziua următoare cu
prezentarea probelor i s-a refuzat. Acest fapt este consemnat direct în procesul-
verbal al ședinței din 20 ianuarie 2020.
A considerat că, acțiunile continue de persecutare atât a personalității lui, cât
și a acțiunilor pe care le efectua, s-au răsfrânt într-un mod negativ asupra
climatului psihoemoțional de muncă personal.
Reclamantul a evidențiat că, timp de 20 de ani lucrați în această instituție, și-a
exercitat funcțiile cu diligență, responsabilitate și verticalitate. Nu s-a supus nici
unei indicații care contravine Manualului Operațional al IP FISM, dar și a altor
prevederi legale. Indică că, pretenția sa de a încasa de la IP FISM prejudiciul moral
pentru concedierea nelegitimă este una justificată și întemeiată fiind bazată pe
stipulările legii care prevăd în art. 90 și art. 329 alin. (2) din Codul muncii. În
opinia sa, suma de 50 000 de lei pe care o solicită cu titlu de daune morale este una
rezonabilă, echitabilă de natură să aducă satisfacția pentru suferințele morale ce
care le-a suportat.
A solicitat recunoașterea ilegalității și anularea ordinului IP „Fondul de
Investiții Sociale din Moldova” nr. 8 din data de 20 ianuarie 2020 cu privire la
încetarea raporturilor de serviciu prin concediere, restabilirea în funcția deținută
anterior concedierii de șef Direcție monitorizare și evaluare tehnică al IP „Fondul
de Investiții Sociale din Moldova”, încasarea de la IP „Fondul de Investiții Sociale
din Moldova” a salariului pentru toată perioada lipsei forțate de la serviciu,
încasarea de la IP „Fondul de Investiții Sociale din Moldova” a plății pentru
prejudiciul moral cauzat în cuantum de 50 000 de lei și compensarea cheltuielilor
de judecată.
Prin hotărârea din 22 februarie 2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru, a
fost admisă parțial cererea de chemare în judecată înaintată de Munteanu
Gheorghe.
A fost anulat ordinul nr. 8 din data de 20 ianuarie 2020 emis de IP „Fondul de
Investiții Sociale din Moldova” cu privire la încetarea raporturilor de serviciu prin
concedierea lui Gheorghe Munteanu din funcția de șef direcție monitorizare și
evaluare tehnică.
A fost încasat din contul IP „Fondul de Investiții Sociale din Moldova” în
beneficiul lui Gheorghe Munteanu salariul pentru absență forțată de la serviciu în
mărime de 148865,80 de lei, prejudiciul moral în mărime de 30 000 de lei și
cheltuieli de asistență juridică în mărime de 6000 de lei, iar în total suma în
mărime de 184865,80 de lei. În conformitate cu art. 256 din Codul de procedură
civilă, hotărîrea judecătorească în partea încasării unui salariu mediu, s-a executat
imediat.
În rest, cererea de chemare în judecată înaintată de Munteanu Gheorghe către
IP Fondul de Investiții Sociale din Moldova privind recunoașterea ilegalității și
anularea ordinului nr. 8 din data de 20 ianuarie 2020, restabilirea în funcție,
încasarea salariului pentru absență forțată de la serviciu, încasarea prejudiciului
moral și a cheltuielilor de judecată s-a respins ca neîntemeiată.
6
Prin decizia din 11 noiembrie 2021 a Curții de Apel Chișinău, a fost respins
apelul declarat de către avocatul Moraru Sergiu în interesele IP „Fondul de
Investiții Sociale din Moldova”, cu menținerea hotărârii din 22 februarie 2021 a
Judecătoriei Chișinău, sediul Centru.
Pentru a decide astfel, instanța de apel a relevat că, instanța de fond a dat
apreciere corectă raportului juridic stabilit între părți, a constatat și elucidat pe
deplin circumstanțele importante pentru soluționarea cauzei, concluziile instanței
de fond expuse în hotărâre fiind în corespundere cu probele administrate, iar
normele de drept material au fost aplicate corect.
Instanța de apel a notat că, în funcție de gravitatea faptei comise de salariat,
angajatorul este în drept să organizeze și o anchetă de serviciu, a cărei durată nu
poate depăși o lună. În cadrul anchetei, salariatul are dreptul să-și explice
atitudinea și să prezinte persoanei abilitate cu efectuarea anchetei toate probele și
justificările pe care le consideră necesare.
Contrar prevederilor legale, s-a atestat că în ședința comisiei de disciplină din
20 ianuarie 2020 reclamantului nu i s-a oferit posibilitatea de a face cunoștință cu
raportul de evaluare și materialele acumulate de comisia de disciplină, de a face
explicații, prezentarea probelor. Solicitarea reclamantului de a i se oferi timp
pentru a doua zi pentru prezentarea explicațiilor a fost respinsă contrar prevederilor
art. 208 din Codul muncii. Iar în aceeași zi a fost emis ordinul nr. 8 prin care
reclamantul, Gheorghe Munteanu a fost concediat din funcția de șef direcție
monitorizare și evaluare tehnică.
La acest capitol, instanța de apel a relevat că acest fapt denotă netemeinicia
ordinului nr. 8 din 20 ianuarie 2020 prin care au fost încetate raporturile de serviciu
prin concediere lui Gheorghe Munteanu, șef Direcție monitorizare și evaluare
tehnică.
Instanța de apel a conchis că, potrivit înscrisurilor anexate la dosar nu se
atestă temei legal de concediere a reclamantului Munteanu Gheorghe din funcția de
șef direcție monitorizare și evaluare tehnică, în acest sens nefiind întrunite
condițiile legale pentru aplicarea prevederilor art. 86 alin. (1) lit. p) din Codul
muncii. Astfel, se atestă că instanța de fond, întemeiat a dispus anularea ordinului
nr. 8 din 20 ianuarie 2020 de concediere a lui Munteanu Gheorghe din funcția de
șef Direcție monitorizare și evaluare tehnică, și respectiv admiterea celorlalte
pretenții subsecvente.
Cât privește repararea prejudiciului moral, instanța de apel a notat că, ținând
cont de suferințele psihice suportate de Munteanu Gheorghe în legătură cu
concedierea ilegală, de sentimentul de afectare a personalității morale și altele, este
întemeiată soluția instanței de fond privind încasarea prejudiciul moral în mărime
de 30 000 de lei, sumă care în cazul de față, pot fi considerate drept o compensație
echitabilă și suficientă pentru sentimentele de frustrare suferite de reclamant.
La 01 martie 2022, Instituția Publică „Fondul de Investiții Sociale din
Moldova” a declarat recurs împotriva deciziei din 11 noiembrie 2021 a Curții de
Apel Chișinău, solicitând casarea deciziei contestate cu adoptarea unei decizii noi
privind respingerea integrală a acțiunii (f.d. 40-43, vol. II).
În motivarea recursului, IP „Fondul de Investiții Sociale din Moldova” a
reiterat argumentele indicate în cererea de apel, invocând că, la 01 iunie 2019 între
IP „Fondul de Investiții Sociale din Moldova” în persoana directorului Iurie
Chiorescu, pe de o parte, și Gheorghe Munteanu, pe de altă parte, a fost încheiat
7
contractul de muncă cu nr. Single SS-C-11650, prin care ultimul a fost angajat în
funcția de șef al Direcției evaluare și monitorizare tehnică
Acest contract a fost semnat pe un termen determinat de (1 an), până la 30
iunie 2020, în temeiul art. 55 alin. (l) lit. k1) din Codul muncii. În momentul
încheierii contractului, salariatul Gheorghe Munteanu nu a obiectat și nu au
înaintat pretenții referitor la prevederile contractuale, inclusiv cu referire la
termenul acestuia, noțiunile formulate, drepturile și obligațiile fiecărei părți etc.
Aceste circumstanțe, coroborate cu prevederile art. 56 alin. (1) din Codul
muncii, conform cărora contractul individual de muncă se încheie în baza
negocierilor dintre salariat și angajator și prevederile art. 12 din Codul muncii, care
prevăd, clauzele contractuale care nu înrăutățesc situația salariatului în comparație
cu legislația muncii, nu pot fi considerate nule și, în consecință, produc efecte
juridice.
La 20 ianuarie 2020, prin ordinul nr. 8 al directorului IP „FISM” Iurie
Chiorescu a fost constatată încălcarea gravă a obligațiilor contractuale de către
Gheorghe Munteanu și eliberarea acestuia din funcția de șef Direcție monitorizare
și evaluare tehnică.
Temei pentru emiterea ordinului menționat supra a servit propunerea
Comisiei de disciplină a IP „FISM”, care a constatat că salariatul Gheorghe
Munteanu a favorizat agentul economic „Agentinter” S.R.L. în legătură cu
efectuarea lucrărilor de construcție la șantierul de la Gimnaziul „Mihai Eminescu”
din or. Telenești, ceea ce reprezintă o practică coruptibil.
Menționează că, în corespundere cu pct. 24 lit. c) și d) din contractul
individual de muncă din 01 iulie 2019 nr. SingleSS-C-11650, este prevăzut că
contract individual de muncă poate înceta la inițiativa uneia dintre părți, în
corespundere cu prevederile art. 85 și art. 86 din Codul muncii. Salariatul, care în
opinia angajatorului, este angajat în practici corupte sau frauduloase, coluzive,
coercitive sau obstructive, în timpul participării la concurs sau în timpul executării
prezentului contract. La fel, în contract sunt formulate noțiunile acestor sintagme,
pentru transparența și previzibilitatea acestor termeni, folosiți în contextul
executării obligațiilor contractuale pârâtul a informat instanța de judecată că
salariatul Gheorghe Munteanu a admis unele practici coluzive în activitatea sa în
coraport cu agentul economic SRL „Agentinter”.
Aceste circumstanțe, reieșind din prevederile art. 86 alin. (1) lit. p) din Codul
muncii, au servit temei legal pentru desfacerea din inițiativa angajatorului a
contractului individual de muncă pe durată nedeterminată. Adoptarea ordinului
nr. 8 din 20 ianuarie 2020 privind eliberarea salariatului Gheorghe Munteanu a
avut la bază constatările formulate în procesului-verbal al comisiei de disciplină a
IP „FISM”, care a făcut ancheta de serviciu.
A conchis că, instanțele au ignorat declarațiile martorilor, or, în caz contrar,
nu puteau admite cererea de chemare în judecată. Totodată, înscrisurile anexate la
materialele cauzei civile reconfirmă circumstanțele menționate supra și legalitatea
ordinului de concediere a lui Munteanu Gheorghe din 20 ianuarie 2020.
În conformitate cu art. 434 din Codul de procedură civilă, recursul se declară
în termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei integrale, dacă
legea nu prevede altfel. Termenul de 2 luni este termen de decădere și nu poate fi
restabilit.
8
Decizia din 11 noiembrie 2021 a Curții de Apel Chișinău a fost expediată
părților prin intermediul poștei electronice la 10 ianuarie 2022 (f.d. 26, vol. II).
Astfel recursul depus la 01 martie 2022 de către Instituția Publică „Fondul de
Investiții Sociale din Moldova”, este în termen.
În conformitate cu art. din 439 alin. (2) și (3) din Codul de procedură civilă,
după parvenirea dosarului, un complet din 3 judecători decide asupra admisibilității
recursului, dispune expedierea copiei de pe recurs intimatului, cu înștiințarea
despre necesitatea depunerii obligatorii a referinței timp de o lună de la data
primirii acesteia.
Judecătorul raportor verifică încadrarea în prevederile legii a temeiurilor
invocate în recurs și face un raport verbal în fața completului de judecată instituit
în conformitate cu alin. (2).
La 06 aprilie 2022, Curtea Supremă de Justiție a comunicat intimatului
recursul, informând despre necesitatea depunerii referinței în termen de o lună de
la data primirii scrisorii.
La 05 mai 2022, Gheorghe Munteanu a depus referință pe marginea
recursului declarat, solicitând declararea acestuia ca fiind inadmisibil (f.d. 69-72,
vol. II)
Examinând temeiurile recursului, completul Colegiului civil, comercial și de
contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție reține următoarele.
Temeiurile de declarare a recursului sunt prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și
(4) din Codul de procedură civilă.
În conformitate cu art. 433 lit. a) din Codul de procedură civilă, cererea de
recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în
temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4).
Astfel, instanța de recurs reține că examinarea chestiunii privind
admisibilitatea recursului presupune verificarea conformității temeiurilor invocate
în cererea de recurs cu temeiurile prevăzute la art. 432 din Codul de procedură
civilă.
La caz, Colegiul constată că argumentele invocate în cererea de recurs nu se
încadrează în limitele stabilite de norma indicată, respectiv nu constituie temei de
casare a deciziei recurate, or, motivele recursului sunt similare celor invocate în
cadrul judecării cauzei, asupra căror instanța de apel s-a pronunțat.
Dezacordul recurentului cu decizia instanței de apel, nu constituie temei de
casare a deciziei recurate, or, recursul exercitat conform Secțiunii a II-a din
Capitolul XXXVIII Codul de procedură civilă, are caracter devolutiv numai asupra
problemelor de drept material și procedural, verificându-se doar legalitatea
deciziei, dar nu și temeinicia în fapt.
Totodată, Colegiul reține că, potrivit regulilor din Secțiunea a II-a din
Capitolul XXXVIII Codul de procedură civilă, instanța de recurs nu verifică modul
de apreciere a probelor de către instanța de fond și de apel. Forța atribuită unei
probe sau alteia, coraportul dintre probe, suficiența probelor și concluziile făcute în
urma probațiunii sunt în afara controlului instanței de recurs.
Prin prisma art. 432 alin. (4) din Codul de procedură civilă, instanța de
recurs poate interveni în materia probațiunii doar sub aspect procedural, și anume,
dacă se invocă că instanța judecătorească a apreciat în mod arbitrar probele,
încălcând regulile de apreciere a probelor stabilite în art. 130 Codul de procedură
9
civilă, sau în cazul în care erorile comise au dus la încălcarea drepturilor și
libertăților fundamentale ale omului.
Din recursul declarat nu rezultă că instanța a apreciat arbitrar probele.
În acest sens CtEDO în jurisprudența sa constantă statuează că, dreptul de
acces la instanța de judecată nu este absolut. Există limitări implicit admise [cauza
Golder împotriva Regatului Unit, pct. 38; Stanev împotriva Bulgariei (MC), pct.
230]. Acesta este în special cazul condițiilor de admisibilitate a unui recurs,
întrucât prin însăși natura sa necesită o reglementare din partea statului, care se
bucură în această privință de o anumită marjă de apreciere (Luordo împotriva
Italiei, pct. 85). Condițiile de admisibilitate ale unui recurs pot fi mai stricte decât
pentru un apel (Levages Prestations Services împotriva Franței, pct. 45).
Curtea a mai reiterat că, modul de aplicare a articolului 6 CEDO
procedurilor în fața instanțelor ierarhic superioare depinde de caracteristicile
speciale ale procedurilor respective; trebuie ținut cont de totalitatea procedurilor în
sistemul de drept național și de rolul instanțelor ierarhic superioare în acest sistem.
(a se vedea Botten împotriva Norvegiei, hotărâre din 19 februarie 1996, Reports
1996-I, p. 141, § 39).
La fel, conform jurisprudenței Curții Europene a Drepturilor Omului,
procedurile cu privire la admisibilitatea căii de atac și procedurile care implică
doar chestiuni de drept, și nu chestiuni de fapt, pot fi conforme cu cerințele
articolului 6 § 1 (Helmers împotriva Suediei 9 octombrie 1991, § 31, Seria A, nr.
212-A).
În conformitate cu art. 440 alin. (1) din Codul de procedură civilă, în cazul
în care se constată existența unuia din temeiurile prevăzute la art. 433, completul
din 3 judecători decide în mod unanim, printr-o încheiere motivată irevocabilă,
asupra inadmisibilității recursului.
Încheierea se emite conform prevederilor art. 270 și nu conține nici o referire
cu privire la fondul recursului.
Având în vedere cele expuse, Colegiul consideră că recursul declarat de
Instituția Publică „Fondul de Investiții Sociale din Moldova” nu se încadrează în
temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4) din Codul de procedură civilă și,
drept urmare, este inadmisibil.
În conformitate cu art. 270, art. 433 lit. a) și art. 440 alin. (1) din Codul de
procedură civilă, completul Colegiului civil, comercial și de contencios
administrativ al Curții Supreme de Justiție
d i s p u n e:
Se consideră inadmisibil recursul declarat de Instituția Publică „Fondul de
Investiții Sociale din Moldova”.
Încheierea este irevocabilă.
Președintele completului,
judecătorul Dumitru Mardari
judecători Mariana Pitic
Victor Burduh
10