2ra-870/21 — încasarea pensiei de întretinere a copiilor minori

Dosarul nr. 2ra-870/21

Prima instanță: Judecătoria Chișinău, sediul Centru (jud. G. Manole)

Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (jud. N. Budăi, Iu. Cotruță, V. Mihaila)

ÎNCHEIERE

16 iunie 2021 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție

în componența:

Președintele completului, judecătorul Ala Cobăneanu

judecătorii Dumitru Mardari

Mariana Pitic

examinând chestiunea privind admisibilitatea recursului declarat de către

Stepan Dogoter și reprezentantul acestuia, avocatul Adela Frunză,

în cauza civilă, la cererea de chemare în judecată depusă de către Irina Dogoter

împotriva lui Stepan Dogoter cu privire la încasarea pensiei de întreținere a copiilor

minori,

împotriva deciziei din 11 februarie 2021 a Curții de Apel Chișinău, prin care

a fost respins apelul declarat de către Stepan Dogoter, reprezentat de către avocatul

Adela Frunze și a fost menținută hotărârea din 14 iulie 2020 a Judecătoriei Chișinău,

sediul Centru,

constată:

La 28 februarie 2020 Irina Dogoter a depus cerere de chemare în judecată

împotriva lui Stepan Dogoter cu privire la încasarea pensiei de întreținere a copiilor

minori.

În motivarea acțiunii reclamanta a indicat că, la 31 iulie 2019 a fost desfăcută

căsătoria încheiată între ea și Stepan Dogoter.

A menționat că, având în vedere faptul că, la acel moment nu existau

divergențe legate de stabilirea locului de trai al copiilor comuni și încasarea pensiei

de întreținere a acestora, a fost soluționată numai cererea cu privire la desfacerea

căsătoriei.

A susținut că, la 29 iunie 2019 pârâtul a întocmit o declarație autentificată

notarial, prin care și-a exprimat acordul ca domiciliul copiilor minori să fie stabilit

cu mama Irina Dogoter.

A afirmat că, pârâtul și-a exprimat verbal acordul de participare benevolă la

întreținerea copiilor minori prin achitarea lunară a sumei de 2 000 de lei.

A notat că, deși inițial pârâtul mai contribuia cu anumite sume la întreținerea

copiilor minori, de o perioadă de timp a încetat să achite pensia de întreținere și nu

mai manifestă interes pentru a participa la creșterea și educarea copiilor comuni.

1

A relevat că, la solicitările sale în vederea contribuirii financiar la întreținerea

copiilor, pârâtul se eschivează, invocând difere motive.

A solicitat încasarea de la pârât a pensiei de întreținere a copiilor minori

XXXX și YYYY, în sumă de 1 500 de lei lunar pentru fiecare copil până la atingerea

majoratului de către aceștia.

Prin hotărârea din 14 iulie 2020 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru, a fost

admisă parțial acțiunea depusă de către Irina Dogoter și au fost încasate de la Stepan

Dogoter în beneficiul Irinei Dogoter pensia de întreținere pentru copilul minor

XXXX, în sumă de 1 250 de lei, care urmează a fi plătită lunar, începând cu 28

februarie 2020 până la atingerea majoratului de către copil și pensia de întreținere

pentru copilul minor YYYY, în sumă de 1 250 de lei, care urmează a fi plătită lunar,

începând cu 28 februarie 2020 până la atingerea majoratului de către copil. A fost

încasată de la Stepan Dogoter în beneficiul statului taxa de stat în sumă de 900 de

lei, determinată din suma totală a obligațiilor de plată a pensiei de întreținere pe un

an. Au fost încasate de la Stepan Dogoter în beneficiul Irinei Dogoter suma de 570

de lei, cu titlu de cheltuieli de asistență juridică.

La 05 august 2020 Stepan Dogoter, reprezentat de către avocatul Adela

Frunze, a declarat apel nemotivat, iar la 17 decembrie 2020 a declarat apel motivat

împotriva hotărârii primei instanțe, solicitând admiterea acestuia, casarea hotărârii

primei instanțe și emiterea unei noi hotărâri cu privire la încasarea pensiei de

întreținere a copiilor minori în sumă de 750 de lei lunar pentru fiecare copil.

Prin decizia din 11 februarie 2021 a Curții de Apel Chișinău, a fost respins

apelul declarat de către Stepan Dogoter, reprezentat de către avocatul Adela Frunze

și a fost menținută hotărârea primei instanțe.

Instanța de apel a reținut că, atât normele de drept prevăzute de Codul familiei,

cât și cele internaționale stabilesc că, răspunderea pentru creșterea copilului și

asigurarea dezvoltării lui le revine ambilor părinți, care indiferent de situațiile de

conflict apărute între ei, trebuie să se conducă înainte de orice de interesul superior

al copilului, iar părinților, care au în grijă un copil, le revine în primul rând

responsabilitatea de a asigura, în limita posibilităților și a mijloacelor financiare,

condițiile de viață necesare dezvoltării copilului.

Totodată, instanța de apel a mai reținut că, conform datelor Biroului Național

de Statistică, valoarea minimului de existență pentru un copil cu vârsta 7-17 ani,

domiciliat în orașe mari pentru perioada anului 2019 constituie 2603,90 de lei.

Sub acest aspect, instanța de apel a relevat că, materialele cauzei denotă faptul

că, copii minori au vârsta de 17 ani și, respectiv, 12 ani.

În acest context, instanța de apel a conchis că, ține de obligația ambilor părinți

să contribuie la compensarea cheltuielilor pentru întreținerea copiilor minori, iar în

speță, prima instanță temeinic a dispus încasarea de la Stepan Dogoter în beneficiul

Irinei Dogoter a pensiei de întreținere a copiilor minori în mărime de 1250 de lei

lunar pentru fiecare copil.

Instanța de apel a menționat că, nu poate fi reținut ca întemeiat argumentul

invocat în cererea de apel precum că, la stabilirea cuantumului pensiei de întreținere

a copiilor minori, prima instanță era obligată să ia în considerare venitul salarial

lunar oficial, or, prima instanță, la emiterea hotărârii, a luat în considerare adeverința

2

privind retribuția și alte venituri ale apelantului pe perioada 01 mai 2019-30 aprilie

2020 (f. d. 47), din care rezultă că, salariul acestuia variază de la 3940,14 lei la

8330,36 de lei, fiind fluctuabil și, prin urmare, ținând cont de interesul superior al

copiilor minori, a stabilit cuantumul pensiei de întreținere într-o sumă bănească fixă.

Instanța de apel a relevat că, întreținerea unui copil nu presupune doar

asigurarea materială a acestuia, ci și educarea, dezvoltarea fizică, intelectuală,

spirituală și socială, ceea ce implică cheltuieli suplimentare, eforturi și stres din

partea părintelui căruia i-a fost lăsat spre domiciliere și îngrijire copilul.

Afară de aceasta, instanța de apel a respins și afirmațiile apelantului precum

că, prima instanță nu a verificat venitul mediul lunar al intimatei și, prin urmare,

instanța nu a avut posibilitate, neavând această probă, să dea apreciere corectă la

încasarea și stabilirea cuantumului pensiei de întreținere, or, analizând certificatul

de salariu, prezentat instanței de apel, se constată că, intimata are salariu de

aproximativ 6000 de lei.

Astfel, ținând cont de veniturile ambilor părți, instanța de apel a considerat că,

prima instanță just a ajuns la concluzia că, în speță, pensia de întreținere a fost

stabilită în sumă fixă în interesul copiilor minori, iar suma de 1250 de lei lunar pentru

fiecare copil nu este succesivă pentru apelant, care are posibilitate materială să o

achite.

La 07 aprilie 2021 Stepan Dogoter și reprezentantul acestuia, avocatul Adela

Frunză au declarat recurs împotriva deciziei instanței de apel, solicitând admiterea

acestuia, casarea integrală a deciziei instanței de apel și trimiterea cauzei spre

rejudecare în instanța de apel.

În motivarea recursului au indicat că, nu este de acord cu decizia instanței de

apel, deoarece instanța de apel a încălcat normele de drept procedural și, anume, a

examinat cauza în absența unui participant la proces căruia nu i s-a comunicat locul,

data și ora ședinței de judecată.

A menționat că, instanța de apel a expediat recurentului citația pe adresa –

xxxx, pe când acesta locuiește pe adresa - xxxx.

A susținut că, scrisorile recomandate, citațiile și alte acte emise de către

instanța de apel fiind expediate pe adresa inexistentă și nefiind verificate adresele

domiciliului, recurentul nu a putut să se pronunțe asupra circumstanțelor invocate în

apelul motivat.

A afirmat că, instanța de apel, judecând apelul, nu s-a pronunțat asupra

probelor invocate de către recurent în apelul motivat.

A relevat că, instanța de apel a aplicat eronat normele de drept material și,

anume, nu a aplicat legea care trebuia să fie aplicată, a aplicat legea care nu trebuia

să fie aplicată și a interpretat eronat legea.

A declarat că, instanța de apel nu a dat apreciere probelor prezentate de către

recurent, iar concluziile instanței de apel, expuse, în decizie, sunt în contradicție cu

circumstanțele cauzei.

Prin notificarea din 26 aprilie 2021 Curtea Supremă de Justiție a expediat în

adresa intimatei copia recursului, înștiințând-o despre necesitatea depunerii

referinței (f. d. 166), însă ultima nu și-a valorificat acest drept și nu a depus referință.

3

În conformitate cu art. 434 alin. (1) din Codul de procedură civilă, recursul se

declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau deciziei integrale,

dacă legea nu prevede altfel.

Din materialele dosarului rezultă că, Curtea de Apel Chișinău a expediat în

adresa părților copia deciziei contestate la 09 martie 2021 (f. d. 115).

Astfel, recursul declarat la 07 aprilie 2021 este în termen.

Examinând temeiurile recursului în raport cu materialele cauzei civile,

completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție consideră că, recursul este inadmisibil din următoarele motive.

În conformitate cu art. 432 din Codul de procedură civilă, părțile și alți

participanți la proces sunt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă

încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a

normelor de drept procedural.

Se consideră că normele de drept material au fost încălcate sau aplicate eronat

în cazul în care instanța judecătorească:

a) nu a aplicat legea care trebuia să fie aplicată;

b) a aplicat o lege care nu trebuia să fie aplicată;

b1) a aplicat o lege care a fost declarată neconstituțională;

c) a interpretat în mod eronat legea;

d) a aplicat în mod eronat analogia legii sau analogia dreptului.

Se consideră că normele de drept procedural au fost încălcate sau aplicate

eronat în cazul în care:

a) cauza a fost judecată de un judecător care nu avea dreptul să participe la

judecarea ei;

b) cauza a fost judecată în absența unui participant la proces căruia nu i s-a

comunicat locul, data și ora ședinței de judecată;

c) în judecarea cauzei au fost încălcate regulile privind limba de desfășurare a

procesului;

d) instanța a soluționat problema drepturilor unor persoane care nu au fost

implicate în proces;

e) în dosar lipsește procesul-verbal al ședinței de judecată;

f) hotărârea a fost pronunțată cu încălcarea competenței jurisdicționale.

Săvârșirea altor încălcări decât cele indicate la alin. (3) constituie temei de

declarare a recursului doar în cazul și în măsura în care acestea au dus sau ar fi putut

duce la soluționarea greșită a cauzei sau în cazul în care instanța de recurs consideră

că aprecierea probelor de către instanța judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul

în care erorile comise au dus la încălcarea drepturilor și libertăților fundamentale ale

omului.

Temeiurile prevăzute la alin. (3) se iau în considerare de către instanță din

oficiu.

În conformitate cu art. 433 lit. a) din Codul de procedură civilă, cererea de

recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în

temeiurile prevăzute la art.432 alin.(2), (3) și (4).

Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție consideră că, recursul declarat de către Stepan Dogoter și

4

reprezentantul acestuia, avocatul Adela Frunză nu se încadrează în temeiurile

prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4) CPC.

Prin urmare, argumentele invocate în recurs nu denotă încălcarea esențială sau

aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural

de către instanța de apel, respectiv, nu constituie temei de casare a deciziei recurate.

Or, recursul exercitat asupra deciziilor instanței de apel are caracter

nedevolutiv și controlul judiciar se circumscrie doar asupra problemelor de drept

material și procedural, verificându-se în exclusivitate doar legalitatea deciziei, dar

nu și temeinicia ei în fapt.

În acest context, completul Colegiului civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție menționează și faptul că, procedura

admisibilității constă în verificarea faptului dacă motivele invocate în recurs se

încadrează în cele prevăzute în art. 432 alin. (2), (3) și (4) CPC.

Totodată, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție relevă că, conform jurisprudenței CEDO, recursurile

trebuie să fie efective, adică să fie capabile să ofere îndreptarea situației prezentate

în cerere, la fel recursul trebuie să posede puterea de a îndrepta în mod direct starea

de lucruri (cauza Rebai și alții contra Franței, 25 februarie 1995), pe când în recursul

declarat de către Stepan Dogoter și reprezentantul acestuia, avocatul Adela Frunză,

asemenea aspecte nu se regăsesc.

Astfel, din considerentele menționate, completul Colegiului civil, comercial

și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a

considera recursul declarat de către Stepan Dogoter și reprezentantul acestuia,

avocatul Adela Frunză ca inadmisibil.

În conformitate cu art. 270, 431 alin. (2), 433 lit. a), art. 440 alin. (1) Cod de

procedură civilă, completul Colegiului civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție

dispune:

Recursul declarat de către Stepan Dogoter și reprezentantul acestuia, avocatul

Adela Frunză se consideră inadmisibil.

Încheierea este irevocabilă.

Președintele completului,

judecătorul Ala Cobăneanu

judecătorii Dumitru Mardari

Mariana Pitic

5