ÎNAPOI LA REZULTATE Curtea Supremă de Justiție
Sursă originală
CSJ 11.06.2021

3r-234/21 — anularea răspunsului si obligarea înregistrării în calitate de candidat la alegerile parlamentare

HOTĂRÂRE
11.06.2021
Pe scurt
Instanță
Curtea Supremă de Justiție
Obiect
anularea răspunsului si obligarea înregistrării în calitate de candidat la alegerile parlamentare
Temei legal
temeiurile inadmisibilitatii actiunii
Citează această cauză
3r-234/21 — anularea răspunsului si obligarea înregistrării în calitate de candidat la alegerile parlamentare (Curtea Supremă de Justiție, 2021)

Dosarul nr. 3r-234/21

Instanța de fond: Curtea de Apel Chișinău (jud. A. Minciuna, I. Muruianu, E. Palanciuc)

11 iunie 2021 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție

în componența:

Președintele ședinței, judecătorul Tamara Chișca-Doneva

Judecătorii Victor Burduh

Nicolae Craiu

examinând recursul depus de președintele Partidului Politic „Noi”, Vladimir Dachi,

și de către Mihai Cristian, prin intermediul avocatului Corina Stratan,

în cauza de contencios administrativ, la contestația depusă de către Partidul Politic

„Noi” și Mihai Cristian împotriva Comisiei Electorale Centrale cu privire la anularea

răspunsului și obligarea înregistrării în calitate de candidat la alegerile parlamentare,

împotriva încheierii din 7 iunie 2021 a Curții de Apel Chișinău, prin care a fost

declarată inadmisibilă acțiunea depusă de către Partidul Politic „Noi” și Mihai

Cristian, în temeiul art. 207 alin. (1) și (2) lit. e) din Codul administrativ,

c o n s t a t ă :

La 5 iunie 2021, Partidul Politic „Noi” și Mihai Cristian au depus contestație,

ulterior fiind concretizată, împotriva Comisiei Electorale Centrale cu privire la

anularea răspunsului și obligarea înregistrării în calitate de candidat la alegerile

parlamentare.

În motivarea contestației s-a invocat că la data de 28 mai 2021 Partidul Politic

„Noi” a depus la Comisia Electorală Centrală cerere de înregistrare cu lista

candidaților și actele necesare în vederea participării în calitate de concurent electoral

la alegerile parlamentare anticipate din 11 iulie 2021. Conform listei candidaților, pe

poziția 2 a fost propus spre înregistrare membrul de partid – Mihai Cristian.

S-a menționat că la 2 iunie 2021 Comisia Electorală Centrală a constatat în urma

recepționării și verificării actelor suplimentare prezentate la data de 1 iunie 2021 că

candidatul de la poziția nr. 2 din lista candidaților – Mihai Cristian nu deține cetățenia

Republicii Moldova, iar buletinul de identitate de pe care a fost prezentată copie, este

nevalabil.

În opinia reclamanților refuzul de înregistrare în calitate de candidat este

neîntemeiat, nemotivat, contrar legii, care are la bază un act administrativ abuziv,

motiv din care urmează a fi anulat cu obligarea Comisiei Electorale Centrale de a

înregistra candidatul Mihai Cristian – membru Partidului Politic „Noi”, la alegerile

parlamentare din 11 iulie 2021.

1

Reclamanții au opinat că statutul juridic al unei persoane ce nu deține cetățenia

Republicii Moldova este unul diferit de statutul juridic al lui Mihai Cristian, care a

dobândit cetățenia Republicii Moldova în condițiile legii, iar decretul de retragere a

cetățeniei este contestat în instanța de judecată și nu are autoritatea lucrului judecat.

Referitor la informația oferită de către Instituția Publică „Agenția Servicii Publice”

și a datelor din Registrul de Stat al Populației, conform căreia Mihai Cristian nu ar

deține cetățenia Republicii Moldova, au indicat că, prin decretul Președintelui

Republicii Moldova s-a dispus retragerea cetățeniei lui Cristian Mihai, fără a fi

specificate alte date de identificare, însă membrul de partid este Mihai Cristian.

Conform aceleiași informații din Registrul de Stat al Populației în Republica Moldova

sunt 8 persoane care au numele de Mihai și prenumele de Cristian și o singură

persoană care are numele de Cristian și prenumele de Mihai. Respectiv, prin decretul

dat nu poate fi identificat destinatarul lui și se poate referi la oricare din celelalte

persoane cu același nume și prenume.

Au mai comunicat că avizul nr. 01/3491 al Instituției Publice „Agenția Servicii

Publice privind recunoașterea lui Rizea (Mihai) Cristian cetățean al Republicii

Moldova, este valabil și nu a fost anulat.

Au afirmat că până când nu va exista o hotărâre judecătorească definitivă și

irevocabilă în cauza privind contestarea Decretului prin care i-a fost retrasă lui Cristian

Mihai cetățenia Republici Moldova, ultimul se consideră a fi cetățean al Republicii

Moldova.

Au notat că prin acțiunea/refuzul Comisiei Electorale Centrale de înregistrare al lui

Mihai Cristian în calitate de candidat la alegerile parlamentare anticipate din 11 iulie

2021, ca membru al Partidului Politic „Noi”, se încalcă prevederile art. 38 alin. (3) din

Constituția Republicii Moldova, art. 12 din Codul electoral și art. 140 din Codul

administrativ. Or, din această cauză Mihai Cristian a fost înlocuit cu un alt membru de

partid. Însă, conform Codului electoral lista candidaților electorali poate fi modificată

cu includerea sau excluderea unui membru de partid. Astfel, eroarea de drept comisă

de Comisia Electorală Centrală poate fi reparată printr-o hotărâre judecătorească

legală, motivată și întemeiată.

Partidul Politic „Noi” și Mihai Cristian au solicitat anularea răspunsului nr.

CEC8/4066 din 2 iunie 2021 a Comisiei Electorale Central în partea constatării

faptului că Mihai Cristian nu este cetățean al Republicii Moldova și obligarea Comisiei

Electorale Centrale de a-l înregistra pe ultimul în calitate de candidat din partea

Partidului Politic „Noi” la alegerile parlamentare din 11 iulie 2021.

Prin încheierea din 7 iunie 2021 a Curții de Apel Chișinău a fost declarată

inadmisibilă acțiunea depusă de către Partidul Politic „Noi” și Mihai Cristian, în

temeiul art. 207 alin. (1) și (2) lit. e) din Codul administrativ.

La 8 iunie 2021, președintele Partidului Politic „Noi” –Vladimir Dachi și Mihai

Cristian, prin intermediul avocatului Corina Stratan, au depus la Curtea de Apel

Chișinău recurs motivat împotriva încheierii din 7 iunie 2021 a Curții de Apel

Chișinău.

Argumentele recursului în esență se rezumă la faptul că instanța de fond prin

încheierea adoptată nu a înfăptuit scopul Codului administrativ prevăzut în art. 3, și

anume legislația administrativă are drept scop reglementarea procedurii de înfăptuire a

activității administrative și a controlului judecătoresc asupra acesteia, în vederea

2

asigurării respectării drepturilor și a libertăților prevăzute de lege a persoanelor fizice

și juridice, ținându-se cont de interesul public și de regulile statului de drept.

S-a menționat că aprecierea și expunerea la etapa admisibilității de către instanța

de apel asupra drepturilor vătămate de către Comisia Electorală Centrală invocate în

contestație, constituie o încălcare flagrantă.

Recurenții au notat că în motivarea încheierii contestate instanța de fond a reținut

că Mihai Cristian nu are dreptul de a depune contestație împotriva acțiunilor Comisiei

Electorale Centrale invocând în acest sens prevederile din Codul electoral. Însă,

instanța de judecată nu a ținut cont că hotărârea Comisiei a cărui anulare se solicită,

este un act administrativ îndreptat împotriva Partidului Politic „Noi”, cât și a lui Mihai

Cristian.

Au afirmat că Curtea de Apel Chișinău la examinarea cauzei urma să aplice și

dispozițiile Codului administrativ, nu doar a Codului electoral. Or, în contextul dat, se

obstrucționează abuziv dreptul lui Mihai Cristian de a contesta o hotărâre, prin care

este afectat în mod direct.

Au relatat că prima instanță nu s-a expus asupra argumentelor invocate privitor la

statutul juridic al lui Mihai Cristian ca cetățean al Republicii Moldova. Or, anume pe

acest aspect s-a bazat argumentarea contestației. Mai mult, instanța inferioară s-a

limitat de a indica doar faptul că prin decretul Președintelui Republicii Moldova a fost

retrasă cetățenia lui Mihai Cristian, fără a analiza celelalte temeiuri de fapt și de drept

indicate, circumstanță ce se echivalează cu adoptarea unei hotărâri nemotivate.

Au mai adăugat că tot completul de judecată urmau să se abțină de la examinarea

contestației, deoarece acesta a examinat recursul împotriva încheierii Judecătoriei

Chișinău, sediul Râșcani, prin care s-a respins cererea privind suspendarea decretului

Președintelui Republicii Moldova de retragere a cetățeniei lui Cristian Mihai. Prin

decizia sa, completul de judecată a făcut o analiză, cercetare a circumstanțelor invocate

prin cererea de recurs care fac și obiectul prezentei contestații depuse împotriva

hotărârii Comisiei Electorale Centrale.

Președintele Partidului Politic „Noi” –Vladimir Dachi și Mihai Cristian, prin

intermediul avocatului Corina Stratan au solicitat prin cererea de recurs anularea

încheierii din 7 iunie 2021 a Curții de Apel Chișinău cu dispunerea admiterii integrale

a contestației.

Prin referința depusă la 10 iunie 2021 Comisia Electorală Centrală a solicitat

respingerea cererii de recurs cu menținerea încheierii din 7 iunie 2021 a Curții de Apel

Chișinău.

Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ

reține că, la caz, se contestă acțiunile Comisiei Electorale Centrale în perioada

electorală, iar în conformitate cu art. 74 alin. (6) din Codul electoral, împotriva

hotărârii instanței de judecată poate fi depus un apel în termen de o zi de la pronunțare,

iar împotriva deciziei instanței de apel – un recurs în termen de o zi de la pronunțare.

Încheierea Curții de Apel Chișinău a fost adoptată la 7 iunie 2021 (f.d.86-91).

Conform extrasului din poșta electronică cu adresa „liliana.matei@justice.md”

încheierea Curții de Apel Chișinău a fost notificată recurenților la 8 iunie 2021 (f.d.92-

96). Recursul motivat a fost depus la Curtea de Apel Chișinău la data de 8 iunie 2021

(f.d.98).

3

În atare circumstanțe, completul specializat conchide că recurenții s-au conformat

prevederilor legale stipulate la art. 74 alin. (6) din Codul electoral privind termenul de

depunere a recursului.

Prin prisma art. 191 alin. (5) din Codul administrativ, Curtea Supremă de Justiție

soluționează cererile de recurs împotriva hotărârilor, deciziilor și încheierilor curții de

apel.

Conform art. 243 alin. (2) din Codul administrativ, instanța competentă

soluționează recursul împotriva încheierilor judecătorești fără ședință de judecată.

Dacă consideră necesar, instanța competentă poate cita participanții la proces.

La caz, completul nu consideră oportun de a cita participanții la proces pentru a se

pronunța cu privire la problemele invocate în recurs, deoarece în cererea de recurs

argumentele au fost expuse cu suficientă claritate.

Examinând recursul, prin prisma argumentelor invocate de recurenți și a

materialelor din dosar, coroborat cu normele de drept pertinente speței, completul

specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil,

comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la

concluzia de a-l respinge și a menține încheierea din 7 iunie 2021 a Curții de Apel

Chișinău, din motivele ce succed.

În conformitate cu art. 243 alin. (1) lit. b) din Codul administrativ, examinând

recursul împotriva încheierii judecătorești, instanța adoptă decizie prin care respinge

recursul.

În corespundere cu dispozițiile art. 21 alin. (1) din Codul administrativ autoritățile

publice și instanțele de judecată competente trebuie să acționeze în conformitate cu

legea și alte acte normative.

Articolul 22 alin. (1) din Codul administrativ stipulează că, autoritățile publice și

instanțele de judecată competente cercetează starea de fapt din oficiu. Acestea stabilesc

felul și volumul cercetărilor și nu sunt legate nici de expunerile participanților, nici de

cererile lor de reclamare a probelor.

În temeiul art. 194 alin. (1) din Codul administrativ, în procedura în prima instanță,

în procedura de apel și în procedura de examinare a recursurilor împotriva încheierilor

judecătorești se soluționează din oficiu probleme de fapt și de drept.

Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ

menționează că obiectul recursului vizează legalitatea încheierii din 7 iunie 2021 a

Curții de Apel Chișinău, prin care contestația depusă de către Partidul Politic „Noi” și

Mihai Cristian, a fost declarată inadmisibilă, în temeiul art. 207 alin. (1) și (2) lit. e)

din Codul administrativ.

Drept temei în susținerea soluției adoptate, instanța de apel a invocat că Mihai

Cristian, neavând calitatea de concurent electoral, nu poate contesta

acțiunile/inacțiunile Comisiei Electorale Centrale.

Referitor la contestația depusă de către Partidului Politic ,,Noi”, în persoana

președintelui Vladimir Dachi, cu privire la anularea răspunsului nr. CEC-8/4066 din 2

iunie 2021, în partea constatării faptului că, Mihai Cristian, nu este cetățean al

Republicii Moldova, și obligarea înregistrării lui Mihai Cristian, în calitate de candidat

din partea Partidului Politic ,,Noi”, la alegerile parlamentare din 11 iulie 2021, instanța

de judecată a notat că, reclamantul nu poate revendica încălcarea, prin activitatea

administrativă, a unui drept vătămat al său în situația în care la propunerea

4

reprezentantul Partidului Politic ,,Noi”, în persoana președintelui Vladimir Dachi,

conform procesului-verbal nr. 2 din 2 iunie 2021 al Partidului Politic ,,Noi”, Mihai

Cristian, a fost exclus din lista de candidați la funcția de deputat în Parlament, din

partea Partidului Politic ,,Noi”.

Efectuând controlul judiciar al încheierii din 7 iunie 2021 a Curții de Apel

Chișinău, instanța de recurs constată că prima instanță corect a interpretat normele de

drept material și procedural pertinente speței, pronunțând o soluție justă și întemeiată.

În favoarea concluziei date se menționează următoarele.

În conformitate cu prevederile art. 189 alin. (1) din Codul administrativ, orice

persoană care revendică încălcarea unui drept al său prin activitatea administrativă a

unei autorități publice poate înainta o acțiune în contencios administrativ.

În temeiul art. 71 alin. (1)-(2) și alin. (5) din Codul electoral, alegătorii și

concurenții electorali pot contesta acțiunile/inacțiunile și hotărârile consiliilor și

birourilor electorale și acțiunile/inacțiunile concurenților electorali. Depunerea cererii

în instanța de judecată trebuie precedată de contestarea prealabilă în organul electoral

ierarhic superior organului al cărui act se contestă, cu excepția contestațiilor privind

acțiunile/inacțiunile concurenților electorali, depuse direct în instanța de judecată, și a

contestațiilor ce se referă la exercitarea dreptului la vot sau la administrarea alegerilor

depuse la biroul electoral în ziua alegerilor.

Contestațiile privind organizarea și desfășurarea alegerilor se examinează de către

organele electorale, respectându-se ierarhia acestora. Procedura detaliată de examinare

a contestațiilor în perioada electorală se aprobă prin hotărâre a Comisiei Electorale

Centrale.

Contestația va conține descrierea faptelor invocate ca presupuse încălcări, probele,

temeiul legal, cerințele contestatarului, semnătura și datele de identitate ale persoanei

care o depune. În cazul contestațiilor privind hotărârile organelor electorale, sarcina

probării legalității revine acestor organe.

În corespundere cu dispozițiile art. 72 alin. (3) din Codul electoral, contestațiile

privind acțiunile și hotărârile Comisiei Electorale Centrale și ale Consiliului

Coordonator al Audiovizualului se depun, fără respectarea procedurii prealabile, la

Curtea de Apel Chișinău în termen de 3 zile calendaristice de la data săvârșirii acțiunii

sau adoptării hotărârii.

În continuare, conform art. 207 alin. (1) din Codul administrativ, instanța verifică

din oficiu dacă sunt întrunite condițiile pentru admisibilitatea unei acțiuni în

contenciosul administrativ. Dacă este inadmisibilă, acțiunea în contencios

administrativ se declară ca atare prin încheiere judecătorească susceptibilă de recurs.

Alineatul (2) al aceluiași articol stipulează la lit. e) că, acțiunea în contencios

administrativ se declară inadmisibilă în special când reclamantul nu poate revendica

încălcarea, prin activitatea administrativă, a unui drept în sensul art. 17.

În sensul art. 17 din Codul administrativ drept vătămat este orice drept sau libertate

stabilit/stabilită de lege căruia/căreia i se aduce atingere prin activitate administrativă.

Conform art. 5 din Codul administrativ, activitatea administrativă reprezintă

totalitatea actelor administrative individuale și normative, a contractelor

administrative, a actelor reale, precum și a operațiunilor administrative realizate de

autoritățile publice în regim de putere publică, prin care se organizează aplicarea legii

și se aplică nemijlocit legea.

5

Articolul 10 alin. (1) din Codul administrativ definește actul administrativ

individual ca fiind orice dispoziție, decizie sau altă măsură oficială întreprinsă de

autoritatea publică pentru reglementarea unui caz individual în domeniul dreptului

public, cu scopul de a produce nemijlocit efecte juridice, prin nașterea, modificarea sau

stingerea raporturilor juridice de drept public.

Din coroborarea normelor enunțate rezultă că unul dintre elementele definitorii ale

acțiunii în contestare, este revendicarea unui drept propriu, vătămat prin una din

formele activității administrative. Reclamantul care înaintează acțiune în contencios

administrativ trebuie să urmărească și să justifice procesual pentru testul de

admisibilitate revendicarea unui drept subiectiv propriu căruia i se aduce atingere prin

activitatea administrativă contestată.

Implicit speței, instanța de recurs atestă că reclamanții Partidul Politic „Noi” și

Mihai Cristian au solicitat efectuarea controlului judecătoresc de legalitate al

răspunsului nr. CEC-8/4066 din 2 iunie 2021, întocmit de președintele Comisiei

Electorale Centrale, prin care Partidului Politic „Noi” i s-a comunicat că în

conformitate cu informația prezentată de Instituția Publică „Agenția Servicii Publice”

și a datelor din Registrul de stat al populației, candidatul de la poziția nr. 2 din lista

candidaților, Mihai Cristian, nu deține cetățenia Republicii Moldova, iar buletinul de

identitate de pe care a fost prezentată copie, este nevalabil (f.d.14).

Reclamanții au precizat că Mihai Cristian deține cetățenia Republici Moldova, or

decretul Președintelui Republicii Moldova privind retragerea cetățeniei lui Cristian

Mihai este contestat în instanța de judecată, întru verificarea legalității acestuia.

Reieșind din memoriul cuprins în răspunsul nr. CEC-8/4066 din 2 iunie 2021,

întocmit de președintele Comisiei Electorale Centrale, instanța de recurs

concluzionează că acesta nu îmbracă forma unui act administrativ individual

defavorabil în sensul art. 10 din Codul administrativ, deoarece nu poate produce careva

efecte juridice, prin nașterea, modificarea sau stingerea raporturilor juridice de drept

public. Or, prin acest răspuns s-a adus la cunoștința Partidului Politic „Noi”

deficiențele identificate la etapa de recepționare a documentelor.

Astfel, completul specializat notează că răspunsul nr. CEC-8/4066 din 2 iunie

2021, întocmit de președintele Comisiei Electorale Centrale reprezintă un document cu

caracter de îndrumare și nu îmbracă trăsăturile definitorii ale activității administrative

în sensul art. 5 din Codul administrativ și nici a unui act administrativ individual

defavorabil.

În această ordine de idei, Colegiul judiciar conchide că răspunsul nr. CEC-8/4066

din 2 iunie 2021, întocmit de președintele Comisiei Electorale Centrale nu produce

efecte juridice, întrucât nu reprezintă un act administrativ individual defavorabil, iar

drept urmare instanța de fond corect a stabilit că contestatarul Partidul Politic „Noi” nu

poate revendica încălcarea, prin activitatea administrativă, a unui drept în sensul art. 17

din Codul administrativ.

Mai mult, prin contestația depusă, Partidul Politic „Noi” pretinde obligarea

Comisiei Electorale Centrale de a-l înregistra în calitate de candidat – membrul

Partidului Politic „Noi”, Mihai Cristian, la alegerile parlamentare din 11 iulie 2021,

drept urmare a refuzului (răspunsul nr. CEC-8/4066 din 2 iunie 2021) Comisiei

Electorale Centrale, prin care consideră că i s-a vătămat un drept.

6

Instanța de recurs apreciază critic alegațiile Partidului Politic „Noi” menționate

mai sus, deoarece după cum s-a menționat răspunsul nr. CEC-8/4066 din 2 iunie 2021,

întocmit de președintele Comisiei Electorale Centrale nu este un act administrativ, prin

acesta nu s-a refuzat înregistrarea lui Mihai Cristian în calitate de candidat la alegerile

parlamentare din 11 iulie 2021, or, însuși la propunerea reprezentantului Partidului

Politic ,,Noi”, în persoana președintelui Vladimir Dachi, conform procesului-verbal nr.

2 din 2 iunie 2021 al Partidului Politic ,,Noi”, Mihai Cristian, a fost exclus din lista de

candidați la funcția de deputat în Parlament, din partea Partidului Politic ,,Noi”(f.d.52).

Cât privește contestația depusă de Mihai Cristian, instanța de recurs consideră că

prima instanță just o declarat-o ca fiind inadmisibilă.

Or, se reiterează că conform art. 71 alin. (1) din Codul electoral,

acțiunile/inacțiunile și hotărârile consiliilor și birourilor electorale și

acțiunile/inacțiunile concurenților electorali pot fi contestate de alegătorii și

concurenții electorali.

În accepțiunea oferită de art. 1 din Codul electoral, candidatul electoral– este

persoana care candidează pentru ocuparea unei funcții publice eligibile din partea

partidelor, a altor organizații social-politice, a blocurilor electorale;

concurenții electorali, sunt: – candidații independenți, înregistrați de Comisia

Electorală Centrală, precum și partidele, alte organizații social-politice și blocurile

electorale ale căror liste de candidați au fost înregistrate de Comisia Electorală

Centrală – în cazul alegerilor parlamentare;

– candidații pentru funcția de Președinte al Republicii Moldova, înregistrați de

Comisia Electorală Centrală – în cazul alegerilor prezidențiale; – partidele, alte

organizații social-politice, blocurile electorale și persoanele care candidează pentru

funcția de primar sau de consilier în consiliul local și care sunt înregistrate de consiliile

electorale de circumscripție respective – în cazul alegerilor locale.

Conform art. 12 Cod electoral, dreptul de a fi aleși îl au cetățenii Republicii

Moldova cu drept de vot care întrunesc condițiile prevăzute de prezentul cod.

Drept urmare, ținând cont de normele legale notate, instanța de fond corect a

stabilit că Mihai Cristian neavând calitatea de concurent electoral, nu poate contesta

acțiunile/inacțiunile Comisiei Electorale Centrale.

Subsidiar, întru temeinicia recursului nu poate fi reținut nici argumentul invocat

precum că completul care a adoptat încheierea contestată urma să se abțină de la

examinare, deoarece, tot același complet (Ion Muruianu, Ecaterina Palanciuc și

Anatolie Minciuna) s-a expus și asupra recursului împotriva încheierii prin care s-a

respins cererea privind suspendarea decretului Președintelui Republicii Moldova de

retragere a cetățeniei lui Cristian Mihai.

Or, se precizează că anterior în litigiul privind anularea decretul Președintelui

Republicii Moldova de retragere a cetățeniei lui Cristian Mihai, completul respectiv s-a

expus asupra unui incident procedural și nicidecum asupra fondului cauzei.

În această ordine de idei, Curtea de Apel Chișinău întemeiat a constatat că Partidul

Politic „Noi”, și Mihai Cristian, nu au revendicat încălcarea unui drept al lor în sensul

art. 17 în coroborare cu art. 39 și 189 din Codul administrativ, motiv pentru care

încheierea din 7 iunie 2021 este legală și întemeiată.

Colegiul judiciar invocă în speță și jurisprudența Curții Europene a Drepturilor

Omului, care a statuat că, pentru ca un reclamant să se poată declara victimă, acesta

7

trebuie să prezinte dovezi plauzibile și convingătoare ale probabilității survenirii unei

încălcări, la care ar fi supus personal, fiind insuficiente niște simple bănuieli sau

conjuncturi [Senator Lines GmbH împotriva a cincisprezece state membre ale Uniunii

Europene (cererea nr. 45572/00)]. Curtea a subliniat că în Convenție nu este prevăzută

posibilitatea de a angaja o actio popularis în scopul interpretării drepturilor

recunoscute în Convenție; aceasta nu autorizează nici persoanele particulare să se

plângă în legătură cu o dispoziție de drept intern doar pentru că aceștia consideră, fără

să fi suportat în mod direct efectele, că dispoziția respectivă încalcă Convenția (Aksu

împotriva Turciei, Burden împotriva Regatului Unit).

Or, prevederile legale precitate interzic apriori și inter alia înaintarea acțiunilor în

contencios administrativ populare, adică actio popularis. Indiferent de felul acțiunii în

contencios administrativ, inclusiv în cadrul acțiunii în obligare, reclamantul trebuie să

revendice un drept subiectiv al său vătămat sub sancțiunea declarării acțiunii

inadmisibile.

Luând în considerare cele expuse, Colegiul civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție concluzionează că argumentele invocate în

cererea de recurs sunt neîntemeiate, fapt pentru care recursul urmează a fi respins cu

menținerea încheierii instanței de fond.

În conformitate cu art. 73, art. 74 alin. (7) din Codul electoral și conform art. 243

alin. (1) lit. b) și alin. (2) din Codul administrativ, completul specializat pentru

examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de

contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție,

d e c i d e :

Se respinge recursul depus de președintele Partidului Politic „Noi”, Vladimir

Dachi, și de către Mihai Cristian, prin intermediul avocatului Corina Stratan și se

menține încheierea din 7 iunie 2021 a Curții de Apel Chișinău.

Decizia este irevocabilă.

Președintele ședinței,

judecătorul Tamara Chișca-Doneva

judecătorii Victor Burduh

Nicolae Craiu

8

§ Cauze similare

Grupate prin similitudine semantică

5 cauze
CSJ 2021-06-30
0,97
3ra-759/21 — constatarea neexaminarii cererii de inregistrare in calitate de candidat la alegerile parlamentare, obligarea examinarii cererii cu inregistrarea in calitate de candidat la alegerile parlamentare
Dosarul nr. 3ra-759/2021 Prima instanță: Curtea de Apel Chișinău (A. Minciuna, I. Muruianu, E. Palanciuc) Î N C H E I E R E 30 iunie 2021 mun. Chișinău Colegiul Civil, Comercial și de Contencios Administrativ al Curții Supreme de Justiție î
CSJ 2021-06-22
0,97
3r-239/21 — constatarea neexaminarii cererii si obligarea examinării acesteia cu inregistrarea in calitate de candidat la alegerile parlamentare
şi ale Codului administrativ. Iar, conform art. 74 alin. (1) Cod electoral, instanţa de judecată adoptă şi pronunţă hotărîrea în conformitate cu prevederile Codului de procedură civilă şi ale Codului administrativ. Studiind materialele cauz
CSJ 2021-06-16
0,96
3r-239/21 — constatarea neexaminării cererii de inregistrare in calitate de candidat la alegerile parlamentare si obligarea examinarii acesteia cu inregistrarea in calitate de candidat la alegerile parlamentare
Dosar nr. 3r-239/21 Î N C H E I E R E 16 iunie 2021 mun. Chişinău Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie în componenţă: Preşedintele ședinței, judecătorul Maria Ghervas Judecători Victor Burdu
CSJ 2021-07-08
0,96
3ra-777/21 — contestarea actului administrativ individual defavorabil si obligarea emiterii actului administrativ individual favorabil
Dosarul nr. 3ra-777/21 Prima instanţă: Curtea de Apel Chişinău (jud: A. Minciuna, E. Palanciuc, V. Clima) Î N C H E I E R E 8 iulie 2021 mun. Chişinău Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie, î
CSJ 2021-11-20
0,95
3r-364/21 — contestarea actului administrativ
Dosarul nr. 3r-364/21 Instanța de fond: Curtea de Apel Chișinău (jud: A.Minciuna, Vl.Clima, E.Palanciuc) D E C I Z I E 20 noiembrie 2021 mun. Chişinău Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie, î
Sursă