3r-128/21 — obligarea înregistrării si examinării cererilor, încasarea prejudiciului material si moral

Dosarul nr. 3r–128/21 Prima instanță: Curtea de Apel Chișinău (jud. A. Minciuna, E. Palanciuc, V. Negru) D E C I Z I E 9 iunie 2021 mun.

Chișinău Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție în componență: Președintele ședinței, judecătorul Tamara Chișca-Doneva judecătorii Victor Burduh Nicolae Craiu examinând recursul depus de către Alexandru Mițcul, prin intermediul avocatului Iurie Mihalache, în cauza de contencios administrativ, la cererea de chemare în judecată depusă de către Alexandru Mițcul împotriva Direcției General Locativ-Comunală și Amenajare a Consiliului municipal Chișinău cu privire la obligarea înregistrării și examinării cererilor, încasarea prejudiciului material și moral , împotriva încheierii din 26 octombrie 2020 a Curții de Apel Chișinău, c o n s t a t ă: La 2 februarie 2009 Alexandru Mițcul a depus cerere de chemare în judecată împotriva Direcției General Locativ-Comunală și Amenajare a Consiliului municipal Chișinău cu privire la obligarea înregistrării și examinării cererilor cu propunerile de raționalizare, încasarea prejudiciului material și moral.

Prin hotărârea din 18 februarie 2010 a Curții de Apel Chișinău a fost admisă parțial acțiunea depusă de către Alexandru Mițcul și s-a obligat Direcția Generală Locativ- Comunală și Amenajare a Consiliului municipal Chișinău să înregistreze cererile de raționalizare nr. M-96/09 din 14 ianuarie 2009 și nr. M-96/2/09 din 22 ianuarie 2009, depuse de către Mițcul Alexandru. În rest cerințele au fost respinse. Prin încheierea din 15 octombrie 2014 a Curții Supreme de Justiție a fost considerat ca inadmisibil recursul depus de către Alexandru Mițcul. Prin încheierea din 24 decembrie 2014 a Curții Supreme de Justiție a fost respinsă ca fiind inadmisibilă cererea de revizuire depusă de către Alexandru Mițcul împotriva încheierii din 15 octombrie 2014 a Curții Supreme de Justiție.

Prin încheierea din 30 ianuarie 2019 a Curții de Apel Chișinău, s-a refuzat în cererea lui Alexandru Mițcul de emitere a unei hotărâri suplimentare. Prin decizia din 27 martie 2019 a Curții Supreme de Justiție a fost respins recursul depus de către Alexandru Mițcul și s-a menținut încheierea din 30 ianuarie 2019 a Curții de Apel Chișinău. 1 La 6 aprilie 2020 Alexandru Mițcul a depus cerere cu privire la emiterea unei hotărâri suplimentare la hotărârea din 18 februarie 2010 a Curții de Apel Chișinău. Prin încheierea din 26 octombrie 2020 a Curții de Apel Chișinău a fost respinsă cererea lui Alexandru Mițcul cu privire la emiterea unei hotărâri suplimentare. La 19 noiembrie 2020 Alexandru Mițcul a depus recurs împotriva încheierii din 26 octombrie 2020 a Curții de Apel Chișinău.

Prin decizia din 23 decembrie 2020 a Curții Supreme de Justiție a fost respins recursul depus de către Alexandru Mițcul și s-a menținut încheierea din 26 octombrie 2020 a Curții de Apel Chișinău. La data de 15 martie 2021, Alexandru Mițcul, prin intermediul avocatului Iurie Mihalache a depus recurs împotriva încheierii din 26 octombrie 2020 a Curții de Apel Chișinău, solicitând admiterea acestuia, casarea încheierii contestate cu remiterea cauzei la rejudecare. În argumentarea cererii de recurs a invocat că instanța de apel la adoptarea încheierii contestate nu a aplicat legea care trebuia să fie aplicată, și anume art. 386 alin. (1) lit. d) din Codul de procedură civilă, a aplicat o lege care nu trebuia să fie aplicată și a interpretat în mod eronat legea.

Mai mult, a relatat că instanța de judecată a apreciat arbitrar probele, iar erorile comise au dus la încălcarea drepturilor și libertăților fundamentale, și anume dreptul la un proces echitabil. În conformitate cu dispozițiile art. 243 alin. (2) din Codul administrativ, instanța competentă soluționează recursul împotriva încheierilor judecătorești fără ședință de judecată. Examinând cererea de recurs, în raport cu materialele cauzei, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție constată inadmisibilitatea recursului din considerentele ce urmează. În conformitate cu art. 243 alin. (1) lit. a) din Codul administrativ, examinând recursul împotriva încheierii judecătorești, instanța adoptă una dintre următoarele decizii: declară recursul inadmisibil.

În corespundere cu art. 241 alin. (3) din Codul administrativ, pentru contestarea cu recurs a încheierilor judecătorești se aplică corespunzător prevederile cap. III din cartea a treia, dacă din prevederile prezentului capitol nu rezultă altceva. Așadar, în temeiul art. 236 alin. (2) lit. c) din Codul administrativ, apelul se declară inadmisibil în special când: apelul este depus de o persoană neîmputernicită. Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ notează că la caz, Alexandru Mițcul, prin intermediul avocatului Iurie Mihalache a contestat cu recurs încheierea din 26 octombrie 2020 a Curții de Apel Chișinău, prin care a fost respinsă cererea lui Alexandru Mițcul cu privire la emiterea unei hotărâri suplimentare.

În conformitate cu art. 40 alin. (1) și (2) din Codul administrativ, dreptul la apărare este garantat. Participanților la proces li se asigură posibilitatea de a participa la toate etapele de desfășurare a procesului. Conform art. 195 din Codul administrativ procedura acțiunii în contencios administrativ se desfășoară conform prevederilor prezentului cod. Suplimentar se aplică corespunzător prevederile Codului de procedură civilă, cu excepția art. 169- 171. 2 În temeiul art. 75 alin. (1) din Codul de procedură civilă, în procesul civil, persoanele fizice își pot apăra interesele personal, prin avocat sau avocat stagiar. Participarea personală în proces nu face ca persoana fizică să decadă din dreptul de a avea avocat.

Articolul 80 alin. (7) din Codul de procedură civilă, prevede că împuternicirile date avocatului sau avocatului stagiar se atestă printr-un mandat, eliberat de reprezentat și certificat de avocat. Conform art. 60 alin. (2) al Legii cu privire la avocatură nr. 1260-XV din 19 iulie 2002, împuternicirile avocatului și ale avocatului stagiar se confirmă prin mandat. Formularul mandatului este un document de strictă evidență. Conținutul, forma și modul de utilizare a mandatului se aprobă de către Guvern. În continuare, pct. 2 din hotărârea Guvernului nr. 158 din 28 februarie 2013 cu privire la aprobarea formularului și modului de utilizare a mandatului avocatului și al avocatului stagiar, precizează că formularul mandatului avocatului și al avocatului stagiar sunt documente de strictă evidență, care confirmă împuternicirile acestora.

Pct. 6 alin. (2) lit. a) și b) din aceiași hotărâre, prevede că formularul mandatului avocatului conține un șir de elemente obligatorii, inclusiv, pe versou se inserează împuternicirile avocatului și semnătura clientului. Concomitent, pct. 8 din hotărârea Guvernului nr. 158 din 28 februarie 2013 cu privire la aprobarea formularului și modului de utilizare a mandatului avocatului și al avocatului stagiar, prevede că împuternicirile avocatului și ale avocatului stagiar în instanța de judecată, conform art. 81 din Codul de procedură civilă, urmează a fi consemnate pe versoul mandatului numai în procesele civile. Din materialele cauzei se denotă cu certitudine că cererea de recurs împotriva încheierii din 26 octombrie 2020 a Curții de Apel Chișinău, a fost semnată și depusă în interesele lui Alexandru Mițcul de către avocatul Iurie Mihalache.

La actele dosarului este anexat mandatul avocatului Iurie Mihalache nr. 1313057 din 14 iulie 2020 privind acordarea asistenței juridice în prezenta cauză în interesele lui Alexandru Mițcul, pe versoul căruia nu au fost specificate careva împuterniciri (f.d.187, Vol. I). Deși, în conformitate cu art. 81 din Codul de procedură civilă, împuternicirea de reprezentare în judecată acordă reprezentantului dreptul de a exercita în numele reprezentatului toate actele procedurale, cu excepția dreptului de a semna cererea și de a o depune în judecată, de a recurge la arbitraj pentru soluționarea litigiului, de a renunța total sau parțial la pretențiile din acțiune, de a majora sau reduce cuantumul acestor pretenții, de a modifica temeiul sau obiectul acțiunii, de a o recunoaște, de a recurge la mediere, de a încheia tranzacții, de a intenta acțiune reconvențională, de a transmite împuterniciri unei alte persoane, de a ataca hotărârea judecătorească, de a-i schimba modul de executare, de a amâna sau eșalona executarea ei, de a prezenta un titlu executoriu spre urmărire, de a primi bunuri sau bani în temeiul hotărârii judecătorești, drept care trebuie menționat expres, sub sancțiunea nulității, în procura eliberată reprezentantului persoanei juridice sau în mandatul eliberat avocatului.

Conform art. 7 din Legea nr. 1260-XV din 19 iulie 2002 cu privire la avocatură, condițiile, volumul și modul de acordare de către avocați a asistenței juridice garantate de stat se stabilesc prin Legea cu privire la asistența juridică garantată de stat. Articolul 29 alin.(4) și (5) din Legea cu privire la asistența juridică garantată de stat nr. 198-XVI din 26 iulie 2007, stipulează că pentru asigurarea acordării asistenței juridice 3 calificate, oficiul teritorial încheie, cu avocatul public sau cu avocatul care urmează să acorde astfel de servicii la cerere, contract după modelele aprobate de Consiliul Național. În contractul menționat la alin.(4), se stipulează obligația avocatului în vederea acordării de asistență juridică, modul și condițiile exercitării acestei obligații, dreptul statului de a exercita controlul asupra calității serviciilor acordate.

În temeiul art. 27 din Legea cu privire la asistența juridică garantată de stat nr. 198- XVI din 26 iulie 2007, decizia privind acordarea asistenței juridice calificate va conține: a) data și locul emiterii; b) numele și prenumele persoanei care a emis-o; c) denumirea organului emitent; d) numele și prenumele solicitantului; e) forma asistenței juridice solicitate; f) temeiurile de acordare sau refuzul de a acorda asistență juridică calificată; g) numele, prenumele, coordonatele avocatului desemnat să acorde asistență juridică calificată; h) modul și termenul de contestare a deciziei; i) altă informație relevantă. La numirea avocatului, coordonatorul oficiului teritorial va ține cont de cererea solicitantului privind desemnarea unui anumit avocat, gradul lui de antrenare în executarea unor alte decizii privind acordarea asistenței juridice calificate, precum și de alte circumstanțe relevante.

Drepturile și obligațiile avocatului care acordă asistență juridică calificată se atestă prin decizie privind acordarea de asistență juridică, emisă în condițiile prezentei legi. Avocatul desemnat să acorde asistență juridică calificată pe o anumită cauză poate fi înlocuit, prin decizie a coordonatorului oficiului teritorial, în următoarele cazuri: a) la cererea scrisă, întemeiată, a solicitantului de asistență juridică calificată; b) la cererea scrisă, întemeiată, a avocatului care acordă asistență juridică calificată; c) în cazul depistării unui conflict de interese sau unor alte circumstanțe în a căror virtute avocatul desemnat nu poate acorda asistență juridică calificată pe o anumită cauză.

În circumstanțele enunțate raportate la normele de drept citate supra, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție constată că recursul a fost semnat și depus de către avocatul Iurie Mihalache în baza unui mandat care nu a fost semnat de către Alexandru Mițcul, în cuprinsul căruia nu au fost expres indicate, în conformitate cu art. 81 din Codul de procedură civilă, împuternicirile speciale ale avocatului de a ataca din numele „clientului” hotărârea judecătorească emisă în prezenta cauză de contencios administrativ, precum și de a semna și de a depune cererea de recurs din numele acestuia.

Respectiv, se notează că avocatul Iurie Mihalache în lipsa împuternicirii exprese de a ataca hotărârea judecătorească, nu era în drept din numele lui Alexandru Mițcul să declare recurs împotriva încheierii din 26 octombrie 2020 a Curții de Apel Chișinău, deoarece nu dispune de astfel de împuterniciri. Mai mult că, nici din decizia coordonatorului Oficiului teritorial Chișinău al Consiliului Național pentru Asistență Juridică Garantată de Stat nr. 0961/ACC din 30 18 iunie 2020, anexată la materialele cauzei, nu se atestă drepturile și obligațiile avocatului Iurie Mihalache (f.d.28, Vol. II). Potrivit practicii CtEDO (cauza Malahov vs Moldova, hotărârea din 7 iunie 2007), restricția impusă accesului la o instanță judecătorească nu va fi compatibilă cu art. 6 din Convenția Europeană pentru Apărarea Drepturilor Omului, decât dacă aceasta nu urmărește un scop legitim și nu există o legătură proporțională dintre mijloacele utilizate și scopul legitim urmărit.

4 Aplicând normele legale invocate mai sus și jurisprudența CEDO la caz, Colegiul remarcă obligația recurentului de a prezenta instanței confirmarea împuternicirilor sale de reprezentare, această obligație fiind stabilită de Lege și urmărind scopul unei bune administrări a justiției. Astfel, din considerentele notate și având în vedere că recursul declarat de avocatul Iurie Mihalache, în interesele lui Alexandru Mițcul este depus de o persoană neîmputernicită, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a declara recursul inadmisibil.

În conformitate cu art. 243 alin. (1) lit. a) din Codul administrativ, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție d e c i d e : Se declară inadmisibil recursul depus de către Alexandru Mițcul, prin intermediul avocatului Iurie Mihalache împotriva încheierii din data de 26 octombrie 2020 a Curții de Apel Chișinău. Decizia nu se supune niciunei căi de atac. Președintele ședinței, judecătorul Tamara Chișca-Doneva judecătorii Victor Burduh Nicolae Craiu 5