3r-216/20 — obligarea inregistrării si examinării cererilor cu propunerile de rationalizare, incasarea prejudiciului material si moral

Dosarul nr. 3r-216/20 Prima instanță: Curtea de Apel Chișinău (jud: A. Minciuna) DECIZIE 9 septembrie 2020 mun.

Chișinău Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție în componența: Președintele ședinței, judecătorul Tamara Chișca-Doneva judecătorii Maria Ghervas Victor Burduh examinând recursurile depuse de Alexandru Mițcul reprezentat de avocatul Iurie Mihalache și Alexandru Mițcul, în cauza de contencios administrativ, la cererea de chemare în judecată depusă de Alexandru Mițcul împotriva Direcției General Locativ-Comunală și Amenajare a Consiliului municipal Chișinău cu privire la obligarea înregistrării și examinării cererilor cu propunerile de raționalizare, încasarea prejudiciului material și moral, împotriva încheierii din 30 ianuarie 2019 a Curții de Apel Chișinău, prin care a fost refuzată cererea de emitere a hotărârii suplimentare și împotriva încheierii din 2 iulie 2020 a Curții de Apel Chișinău, prin care a fost respinsă cererea de recuzare ca neîntemeiată, c o n s t a t ă : La 2 februarie 2009, Alexandru Mițcul a depus cerere de chemare în judecată împotriva Direcției General Locativ-Comunală și Amenajare a Consiliului municipal Chișinău cu privire la obligarea înregistrării și examinării cererilor cu propunerile de raționalizare, încasarea prejudiciului material și moral.

Prin hotărârea din 18 februarie 2010 a Curții de Apel Chișinău, s-a admis parțial acțiunea lui Alexandru Mițcul. A fost obligată Direcția Generală Locativ-Comunală și Amenajare a Consiliului municipal Chișinău să înregistreze cererile de raționalizare nr.M-96/09 din 14 ianuarie 2009 și nr.M-96/2/09 din 22 ianuarie 2009, depuse de către Mițcul Alexandru. În rest cerințele au fost respinse. Prin încheierea din 15 octombrie 2014 a Curții Supreme de Justiție recursul declarat de către Alexandru Mițcul, a fost considerat ca inadmisibil. Prin încheierea din 24 decembrie 2014 a Curții Supreme de Justiție s-a respins ca fiind inadmisibilă cererea de revizuire depusă de către Alexandru Mițcul împotriva încheierii din 15 octombrie 2014 a Curții Supreme de Justiție.

Prin încheierea din 30 ianuarie 2019 a Curții de Apel Chișinău, s-a refuzat în cererea lui Alexandru Mițcul de emitere a unei hotărâri suplimentare. Prin decizia din 27 martie 2019 a Curții Supreme de Justiție, s-a respins recursul declarat de Alexandru Mițcul și s-a menținut încheierea din 30 ianuarie 2019 a Curții de Apel Chișinău. 1 La 6 aprilie 2020 Alexandru Mițcul a depus cerere cu privire la emiterea unei hotărâri suplimentare la hotărârea din 18 februarie 2010 a Curții de Apel Chișinău. La 29 iunie 2020 Alexandru Mițcul a depus cerere cu privire la recuzarea judecătorilor Curții de Apel Chișinău. Prin încheierea din 2 iulie 2020 a Curții de Apel Chișinău, a fost respinsă cererea de recuzare înaintată de către Alexandru Mițcul, ca neîntemeiată.

La 5 august 2020 Alexandru Mițcul reprezentat de avocatul Iurie Mihalache, a depus recurs împotriva încheierii din 30 ianuarie 2019 a Curții de Apel Chișinău. În motivarea recursului a invocat dezacordul cu încheierea contestată, considerând-o ilegală și neîntemeiată, emisă cu încălcarea normelor de drept material și procedural. Astfel, a susținut că instanța de judecată nu s-a pronunțat asupra pretențiilor formulate de către Alexandru Mițcul și nu a atras în calitate de intervenient accesoriu executorul judecătoresc Igor Doroftei, nemotivând suficient din care considerente a respins cererea cu privire la emiterea unei hotărâri suplimentare. Recurentul a solicitat admiterea recursului, anularea încheierii din 30 ianuarie 2019 a Curții de Apel Chișinău, cu remiterea cauzei la rejudecare.

Totodată, a solicitat repunerea în termenul de contestare a încheierii din 30 ianuarie 2019 a Curții de Apel Chișinău. La 10 august 2020 Alexandru Mițcul a depus recurs împotriva încheierii din 2 iulie 2020 a Curții de Apel Chișinău. În susținerea recursului a invocat dezacordul cu încheierea contestată, considerând-o ilegală și nefondată, menționând că motivele de recuzare sunt întemeiate. Recurentul a solicitat admiterea recursului, anularea încheierii din 2 iulie 2020 a Curții de Apel Chișinău, reluarea examinării cererii de recuzare și rejudecarea cauzei. În conformitate cu art. 243 alin. (2) Cod administrativ, instanța competentă soluționează recursul împotriva încheierilor judecătorești fără ședință de judecată.

Studiind materialele cauzei, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră că recursurile urmează a fi declarate inadmisibile din următoarele motive. În conformitate cu prevederile art. 243 alin. (1) lit. a) Cod administrativ, examinând recursul împotriva încheierii judecătorești, instanța adoptă una dintre următoarele decizii: declară recursul inadmisibil. În corespundere cu art. 241 alin. (3) Cod administrativ, pentru contestarea cu recurs a încheierilor judecătorești se aplică corespunzător prevederile cap. III din cartea a treia, dacă din prevederile prezentului capitol nu rezultă altceva.

Astfel, art. 236 alin. (2) lit. c) Cod administrativ, prevede că apelul se declară inadmisibil în special când: apelul este depus de o persoană neîmputernicită. Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ menționează că în speță, Alexandru Mițcul reprezentat de avocatul Iurie Mihalache a contestat cu recurs încheierea din 30 ianuarie 2019 a Curții de Apel Chișinău, prin care s-a refuzat în cererea lui Alexandru Mițcul de emitere a unei hotărâri suplimentare. 2 În conformitate cu art. 40 alin. (1) și (2) Cod administrativ, dreptul la apărare este garantat. Participanților la proces li se asigură posibilitatea de a participa la toate etapele de desfășurare a procesului.

Conform art. 195 Cod administrativ procedura acțiunii în contencios administrativ se desfășoară conform prevederilor prezentului cod. Suplimentar se aplică corespunzător prevederile Codului de procedură civilă, cu excepția art. 169- 171. În acord cu art. 75 alin. (1) Cod de procedură civil, în procesul civil, persoanele fizice își pot apăra interesele personal, prin avocat sau avocat stagiar. Participarea personală în proces nu face ca persoana fizică să decadă din dreptul de a avea avocat. Articolul 80 alin. (7) Cod de procedură civilă, reglementează că împuternicirile date avocatului sau avocatului stagiar se atestă printr-un mandat, eliberat de reprezentat și certificat de avocat. Potrivit art. 60 alin. (2) al Legii cu privire la avocatură nr. 1260-XV din 19 iulie 2002, împuternicirile avocatului și ale avocatului stagiar se confirmă prin mandat.

Formularul mandatului este un document de strictă evidență. Conținutul, forma și modul de utilizare a mandatului se aprobă de către Guvern. La rândul său, pct. 2 din hotărârea Guvernului nr. 158 din 28 februarie 2013 cu privire la aprobarea formularului și modului de utilizare a mandatului avocatului și al avocatului stagiar, prevede că formularul mandatului avocatului și al avocatului stagiar sunt documente de strictă evidență, care confirmă împuternicirile acestora. Pct. 6 alin. (2) lit. a) și b) din aceiași hotărâre, prevede că formularul mandatului avocatului conține un șir de elemente obligatorii, inclusiv, pe versou se inserează împuternicirile avocatului și semnătura clientului.

Totodată, pct. 8 al hotărârii Guvernului nr. 158 din 28 februarie 2013 cu privire la aprobarea formularului și modului de utilizare a mandatului avocatului și al avocatului stagiar, prevede că împuternicirile avocatului și ale avocatului stagiar în instanța de judecată, potrivit articolului 81 din Codul de procedură civilă al Republicii Moldova, urmează a fi consemnate pe versoul mandatului numai în procesele civile. Actele cauzei atestă că cererea de recurs împotriva încheierii din 30 ianuarie 2019 a Curții de Apel Chișinău, a fost semnată și depusă în interesele lui Alexandru Mițcul de către avocatul Iurie Mihalache. La materialele dosarului se regăsește mandatul avocatului Iurie Mihalache nr. 1313057 din 14 iulie 2020 privind acordarea asistenței juridice în prezenta cauză în interesele lui Alexandru Mițcul, pe versoul căruia nu au fost indicate careva împuterniciri (f.d.187).

În conformitate cu art. 81 Cod de procedură civilă, împuternicirea de reprezentare în judecată acordă reprezentantului dreptul de a exercita în numele reprezentatului toate actele procedurale, cu excepția dreptului de a semna cererea și de a o depune în judecată, de a recurge la arbitraj pentru soluționarea litigiului, de a renunța total sau parțial la pretențiile din acțiune, de a majora sau reduce cuantumul acestor pretenții, de a modifica temeiul sau obiectul acțiunii, de a o recunoaște, de a recurge la mediere, de a încheia tranzacții, de a intenta acțiune reconvențională, de a transmite împuterniciri unei alte persoane, de a ataca hotărârea judecătorească, de a-i schimba modul de executare, de a amâna sau eșalona executarea ei, de a prezenta 3 un titlu executoriu spre urmărire, de a primi bunuri sau bani în temeiul hotărârii judecătorești, drept care trebuie menționat expres, sub sancțiunea nulității, în procura eliberată reprezentantului persoanei juridice sau în mandatul eliberat avocatului.

Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ constată că mandatul avocatului Iurie Mihalache atașat la materialele dosarului, nu corespunde condițiilor instituite de legiuitor, or, în acesta nu sunt inserate expres împuternicirile avocatului, inclusiv dreptul de a ataca hotărârea judecătorească, lipsind de altfel și semnătura clientului. Respectiv, mandatul avocatului prezentat la materialele cauzei nu poate fi acceptat drept dovadă a împuternicirilor acestuia, deoarece este unul incomplet și nu corespunde condițiilor instituite de pct. 6 alin. (2) lit. a) și b) și pct. 8 al hotărârii Guvernului nr. 158 din 28 februarie 2013 cu privire la aprobarea formularului și modului de utilizare a mandatului avocatului și al avocatului stagiar.

Or, formularul mandatului, care nu conține pe verso în mod expres împuternicirile avocatului de a ataca hotărârea judecătorească și semnătura clientului, nu poate fi acceptat drept dovadă a împuternicirilor avocatului, deoarece nu corespunde prevederilor art. 80 alin. (7) Cod de procedură civilă și nu face dovada dreptului de a exercita actele procedurale prevăzute expres la art. 81 din același cod. Totodată, completul constată că la materialele cauzei nu este anexat un alt mandat al avocatului Iurie Mihalache, care să corespundă exigențelor legale. În asemenea circumstanțe, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ conchide că, recursul depus de avocatul Iurie Mihalache în interesele lui Alexandru Mițcul, este depus de către o persoană neîmputernicită, motiv din care urmează a fi declarat inadmisibil.

Plus la cele relatate, completul menționează că recursul depus împotriva încheierii din 30 ianuarie 2019 a Curții de Apel Chișinău, a fost depus în mod repetat, or, anterior Alexandru Mițcul și-a exercitat dreptul de contestare cu recurs împotriva acestei încheieri, circumstanță care în temeiul art. 236 alin. (2) lit. b) Cod administrativ, justifică declararea recursului ca inadmisibil. Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ notează că, admiterea pentru examinare a cererii de recurs în condițiile în care a fost depusă, reprezintă o încălcare a principiului egalității în drepturi procedurale a părților și vine în contradicție cu prevederile art. 6 al Convenției pentru Apărarea Drepturilor Omului și Libertăților Fundamentale.

În acest sens, completul menționează că o asemenea soluție este compatibilă cu standardele Curții Europene a Drepturilor Omului, care a relatat în practica sa constantă faptul că, dreptul de acces la un tribunal nu este un drept absolut (cauza Golder vs the United Kingdom §-36 din 21 februarie 1975), ci unul care poate implica anumite limitări din partea statelor contractante (Ashingdane vs the United Kingdom, 28 mai 1985). De asemenea, Curtea Europeană a subliniat că dispozițiile legale referitoare la formalitățile și limitele de timp care trebuie îndeplinite pentru a introduce o acțiune sunt menite să asigure buna administrare a justiției și respectarea, în special, a principiului securității juridice (Gheorghiță v. Republica Moldova, 2 iulie 2019, § 27). Cât privește recursul depus de către Alexandru Mițcul împotriva încheierii din 2 iulie 2020 a Curții de Apel Chișinău, prin care a fost respinsă cererea de recuzare 4 ca neîntemeiată, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ relevă următoarele.

În conformitate cu art. 241 alin. (1) și (2) Cod administrativ, încheierile primei instanțe și ale instanței de apel pot fi contestate cu recurs, separat de hotărâre, în cazurile prevăzute de prezentul cod și de alte legi. Încheierile primei instanțe și ale instanței de apel care nu se contestă separat cu recurs pot fi contestate odată cu fondul, dacă prezentul cod sau alte legi nu prevăd pentru încheierile judecătorești nicio cale de atac. În condițiile art. 241 alin. (3) coroborat cu art. 236 alin. (2) lit. a) Cod administrativ, apelul se declară inadmisibil în special când: hotărârea în fond nu poate fi contestată cu apel. Astfel, completul reține că prin încheierea din 2 iulie 2020 a Curții de Apel Chișinău, a fost respinsă cererea de recuzare înaintată de către Alexandru Mițcul ca neîntemeiată.

Conform art. 202 alin. (4) Cod administrativ, recuzarea sau abținerea judecătorului se examinează în ordinea prevăzută în Codul de procedură civilă. În corespundere cu art. 53 alin. (5) Cod de procedură civilă, instanța decide asupra recuzării în camera de deliberare printr-o încheiere motivată, care nu se supune niciunei căi de atac decât o dată cu fondul hotărârii sau al deciziei. La caz, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ constată că încheierea din 2 iulie 2020 a Curții de Apel Chișinău, poate fi contestată doar odată cu fondul, fapt menționat expres și de Curtea de Apel Chișinău în dispozitivul încheierii, pe când recursul lui Alexandru Mițcul a fost depus contrar dispozițiilor sus-enunțate și prin urmare, acesta este inadmisibil în conformitate cu prevederile art. 236 alin. (2) lit. a) din Codul administrativ.

Din considerentele menționate, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a declara recursurile depuse de Alexandru Mițcul reprezentat de avocatul Iurie Mihalache și Alexandru Mițcul, ca inadmisibile. În conformitate cu art. 243 alin. (1) lit. a) Cod administrativ, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție d e c i d e : Recursurile depuse de Alexandru Mițcul reprezentat de avocatul Iurie Mihalache și Alexandru Mițcul, se declară inadmisibile.

Decizia nu se supune niciunei căi de atac. Președintele ședinței, judecătorul Tamara Chișca-Doneva judecătorii Maria Ghervas Victor Burduh 5