2r-344/21 — repararea prejudiciului material

Dosarul nr. 2r-344/2021 prima instanță: Judecătoria Soroca (jud. G. Mîțu) instanța de apel: Curtea de Apel Bălți (jud. A. Gheorghieș, D. Corolevschi, D. Stănilă) DECIZIE 09 iunie 2021 mun. Chișinău Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție, în componența: Președintele ședinței, judecătorul Tamara Chișca-Doneva judecătorii Galina Stratulat Iurie Bejenaru examinând recursul declarat de Vladimir Dîrloi, în cauza civilă, la cererea de chemare în judecată depusă de Vladimir Dîrloi împotriva lui Nicolai Belousov și Andrei Belousov cu privire la repararea prejudiciului material, împotriva încheierii din 06 aprilie 2021 a Curții de Apel Bălți, prin care a fost respinsă ca inadmisibilă cererea de revizuire depusă de Vladimir Dîrloi, c o n s t a t ă: La 12 ianuarie 2017 Vladimir Dîrloi a depus cerere de chemare în judecată împotriva lui Nicolai Belousov și Andrei Belousov cu privire la repararea prejudiciului moral.

Prin hotărârea din 28 aprilie 2017 a Judecătoriei Soroca, a fost respinsă acțiunea depusă de către Vladimir Dîrloi ca fiind neîntemeiată. Prin decizia din 30 noiembrie 2017 a Curții de Apel Bălți a fost respins apelul declarat de Vladimir Dîrloi și a fost menținută hotărârea din 28 aprilie 2017 a Judecătoriei Soroca. Prin încheierea din 30 mai 2018 a Curții Supreme de Justiție a fost considerat inadmisibil recursul declarat Vladimir Dîrloi. La 25 februarie 2021 Vladimir Dîrloi a depus cerere de revizuire împotriva deciziei Curții de Apel Bălți din 30 noiembrie 2017, solicitând admiterea acesteia cu revizuirea deciziei instanței de apel în temeiul prevederilor art. 449 lit. b) din Codul de procedură civilă.

Prin încheierea din 06 aprilie 2021 a Curții de Apel Bălți a fost respinsă ca fiind inadmisibilă cererea de revizuire depusă de Vladimir Dîrloi împotriva deciziei Curții de Apel Bălți din 30 noiembrie 2017. La 23 aprilie 2021 Vladimir Dîrloi a depus cerere de recurs împotriva încheierii Curții de Apel Bălți din 06 aprilie 2021, prin care a solicitat admiterea recursului, casarea încheierii recurate și restituirea spre rejudecare problema soluționată prin încheierea casată. Recurentul Vladimir Dîrloi în motivarea recursului a invocat că nu este de acord cu încheierea instanței de apel, deoarece instanța a încălcat și a aplicat eronat nomele de drept material, nu a aplicat legea care trebuia să fie aplicată, a interpretat în mod eronat legea, a încălcat normele de drept procedural, deoarece cauza a fost judecată de un judecător care nu avea dreptul să participe la judecarea ei.

Drept temei de revizuire a invocat art. 449 lit. b) CPC și anume au devenit cunoscute unele circumstanțe sau fapte esențiale ale cauzei care nu au fost cunoscute revizuentului. A considerat că încheierea Curții de Apel Bălți este neîntemeiată și urmează a fi casată deoarece instanța la emiterea acesteia a ținut cont numai de explicațiile date de intimat. Mai mult, prima instanță și instanța de apel nu au luat în considerație faptul că Nicolai Belousov și Andrei Belousov au recunoscut că au încasat de la Olga Potapova banii pentru merele vândute în sumă de 92 720 de ruble echivalentul sumei de 3290 de dolari SUA din care 1790 de dolari îi revin lui Vladimir Dîrloi, care nu i-a fost restituită până în prezent.

A susținut că judecătorul Alexandru Gheorghieș a participat repetat la examinarea cererii de revizuire, ceea ce se consideră inadmisibil. În conformitate cu art. 425 din Codul de procedură civilă, termenul de declarare a recursului împotriva încheierii este de 15 zile de la comunicarea încheierii. Din materialele cauzei rezultă că încheierea contestată a fost pronunțată la 06 aprilie 2021 și a fost recepționată de Vladimir Dîrloi la 09 aprilie 2021 (f.d. 150, vol. II). Astfel, recursul declarat de Vladimir Dîrloi la 23 aprilie 2021 este în termenul prevăzut de lege. În conformitate cu art. 426 alin. (3) din Codul de procedură civilă, recursul împotriva încheierii se examinează în termen de 2 luni într-un complet din 3 judecători, pe baza copiei certificate sau electronice a dosarului, pe baza recursului și a referinței la recurs, fără examinarea admisibilității și fără participarea părților.

Examinând recursul declarat, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție îl consideră neîntemeiat și care urmează a fi respins din următoarele considerente. În conformitate cu art. 427 lit. a) din Codul de procedură civilă, instanța de recurs, după ce examinează recursul împotriva încheierii, este în drept să respingă recursul și să mențină încheierea. Din materialele cauzei rezultă că Vladimir Dîrloi a solicitat revizuirea deciziei Curții de Apel Bălți din 30 noiembrie 2017, în temeiul prevederilor art. 449 lit. b) CPC. Astfel, în conformitate cu prevederile art. 451 alin. (1) din Codul de procedură civilă, cererea de revizuire se depune în scris de persoanele menționate la art. 447, indicându-se în mod obligatoriu temeiurile consemnate la art. 449 și anexându-se probele ce le confirmă.

În contextul normelor de drept precitate supra, Colegiul reține că instanța de revizuire corect a constatat că cererea de revizuire depusă de Vladimir Dîrloi este lipsită de temei juridic, stabilit expres în prevederile art. 449 din Codul de procedură civilă, or, rezultând din prevederile art. 449 din Codul de procedură civilă revizuirea se declară în condițiile stabilite de lege. Pornind de la premisa că, Vladimir Dîrloi a invocat ca temei de revizuire art. 449 lit. b) din Codul de procedură civilă și anume că au devenit cunoscute unele 2 circumstanțe sau fapte esențiale ale cauzei care nu au fost și nu au putut fi cunoscute revizuentului, dacă aceștia dovedesc că au întreprins toate măsurile pentru a afla circumstanțele și faptele esențiale în timpul judecării anterioare a cauzei, Colegiul apreciază ca fiind corectă concluzia instanței de revizuire privind inadmisibilitatea cererii de revizuire.

Or, circumstanțele noi descoperite, sunt totalitatea de fapte juridice (obiect al probației) care duc la apariția, modificarea sau stingerea drepturilor și obligațiilor civile, care au o importanță esențială pentru soluționarea justă a cauzei civile, totodată, având putere decisivă asupra concluziei instanței de judecată, care nu au fost cunoscute revizuentului anterior, dar existau până la momentul pronunțării hotărârii și au fost descoperite după ce hotărârea judecătorească a devenit irevocabilă. În aceste condiții, Colegiul relevă ca fiind corectă ipoteza instanței de revizuire precum că nu au fost stabilite temeiuri de revizuire a deciziei din 30 noiembrie 2017 a Curții de Apel Bălți, recurentul nu a justificat și nu a confirmat existența temeiurilor de revizuire a acesteia.

Mai mult, instanța de recurs notează că recurentul nu a prezentat nici un înscris în confirmarea temeiului de revizuire. De asemenea, Colegiul notează că prin recursul declarat, recurentul nu și-a exprimat decât dezacordul cu actul de dispoziție adoptat de instanța de revizuire, însă careva circumstanțe esențiale și convingătoare care să determine redeschiderea procesului civil întru corectarea unei erori judiciare ce ar fi fost admisă la momentul judecării cauzei, nu au fost invocate și probate. De altfel, revizuirea nu presupune rejudecarea cauzei în mod implicit, ci doar ca efect al admiterii cererii de revizuire în cazul existenței temeiurilor în acest sens. În caz contrar, poate avea loc o ingerință asupra securității raportului juridic.

Mai mult, revizuirea este o cale de atac de retractare a hotărârii și nu de reformare. În cadrul revizuirii nu se verifică legalitatea și temeinicia hotărârilor adoptate, ci în baza unor temeiuri strict prevăzute de lege are loc redeschiderea procesului în vederea corectării unei erori judiciare ce rezultă din circumstanțe necunoscute instanței la momentul judecării cauzei.

Totodată, Colegiul menționează că procedura de revizuire prevăzută de art. 449-453 din Codul de procedură civilă servește drept scop pentru înlăturarea lacunelor și omisiunilor justiției care urmează a fi aplicate într-o manieră compatibilă cu prevederile art. 6 § 1 din Convenția Europeană pentru Apărarea Drepturilor Omului și Libertăților Fundamentale, fiind respectat principiul securității raporturilor juridice care înseamnă, conform jurisprudenței Curții Europene pentru Drepturile Omului, între altele, că o soluție definitivă al oricărui litigiu nu trebuie rediscutată, ca excepție de la acest principiu este doar cazul când reexaminarea este necesară în virtutea circumstanțelor fundamentale și obligatorii (cazul Brumărescu contra României nr. 28342/95; cazul Roșca contra Moldovei nr. 6276/02).

În această ordine de idei, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție reține că admiterea cererii de revizuire depuse de Vladimir Dîrloi, ar însemna încălcarea principiului securității raporturilor juridice și a drepturilor celorlalte părți la un proces echitabil, garantate de art. 6 § 1 din Convenția Europeană pentru Apărarea Drepturilor Omului și Libertăților Fundamentale. 3 Din considerentele menționate și având în vedere că încheierea contestată este întemeiată și emisă cu respectarea cadrului legal, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a respinge recursul declarat de Vladimir Dîrloi cu menținerea încheierii din 06 aprilie 2021 a Curții de Apel Bălți.

În conformitate cu art. 427 lit. a), art. 428 din Codul de procedură civilă, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție d e c i d e: Se respinge recursul declarat de Vladimir Dîrloi. Se menține încheierea din 06 aprilie 2021 a Curții de Apel Bălți, în cauza civilă, la cererea de chemare în judecată depusă de Vladimir Dîrloi împotriva lui Nicolai Belousov și Andrei Belousov cu privire la repararea prejudiciului material. Decizia este irevocabilă. Președintele ședinței, judecătorul Tamara Chișca-Doneva Judecătorii Galina Stratulat Iurie Bejenaru 4