2ra-1701/23 — constatarea incalcarii dreptului la judecarea in termen rezonabil a cauzei, repararea prejudiciului material si moral

2ra-1701/23 — constatarea incalcarii dreptului la judecarea in termen rezonabil a cauzei, repararea prejudiciului material si moral (Curtea Supremă de Justiție, 2024)

Dosarul nr. 2ra-1701/23

2-22011453-01-2ra-21122023

Prima instanță: Judecătoria Chișinău, sediul Centru (jud. V. Gîrleanu)

Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (jud. A. Pahopol, R. Pulbere, A. Malîi)

ÎNCHEIERE

10 aprilie 2024 mun. Chișinău

Curtea Supremă de Justiție

Completul de judecată, în componența:

Președinte, judecător Stela Procopciuc

Judecători Oxana Parfeni

Mariana Ursachi

examinând admisibilitatea recursului declarat de Dîrloi Vladimir,

în cauza civilă, la cererea de chemare în judecată depusă de Dîrloi Vladimir

împotriva Ministerului Justiției al Republicii Moldova cu privire la constatarea

încălcării dreptului la judecarea în termen rezonabil a cauzei civile, repararea

prejudiciului material și moral,

împotriva deciziei din 27 iunie 2023 a Curții de Apel Chișinău, prin care a fost

respins apelul declarat de Dîrloi Vladimir și a fost menținută hotărârea din 29

septembrie 2022 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru,

constată:

La data de 24 ianuarie 2022, Dîrloi Vladimir a depus cerere de chemare în

judecată împotriva Ministerului Justiției al Republicii Moldova cu privire la constatarea

încălcării dreptului la judecarea în termen rezonabil a cauzei civile, repararea

prejudiciului material și moral.

În motivarea recursului s-a invocat că prin hotărârea Judecătoriei Soroca din 22

noiembrie 2005 cererea de chemare în judecată înaintată de Dîrloi Vladimir împotriva

lui Belous Andrei cu privire la încasarea daunei a fost respinsă, iar cererea

reconvențională înaintată de Belous Andrei împotriva lui Dîrloi Vladimir cu privire la

încasarea datoriei a fost admisă parțial, fiind dispusă încasarea de la Dîrloi Vladimir în

beneficiul lui Belous Andrei suma de 750 de dolari SUA cu titlu de datorie și cheltuielile

de judecată în sumă de 1 300 de lei.

Reclamantul a indicat că, prin decizia Curții de Apel Bălți din 23 martie 2006 a

fost respins apelul declarat de către Vladimir Dîrloi.

Ulterior, prin decizia Curții Supreme de Justiție din 02 august 2006, a fost declarat

inadmisibil recursul lui Vladimir Dîrloi.

1

Prin încheierea Curții Supreme de Justiție din 11 iulie 2007, s-a respins ca fiind

inadmisibilă cererea de revizuire depusă de Vladimir Dîrloi împotriva deciziei Curtii

Supreme de Justiție din 02 august 2006.

Totodată, reclamantul a menționat că, a încercat să conteste hotărârea și alte

hotărâri și decizii însă fără rost, în consecință a fost nevoit să-și apere drepturile sale pe

o perioadă din 22 noiembrie 2005 până la 13 octombrie 2021, adică a fost purtat prin

judecătoriile din Republica Moldova timp de 16 ani, cheltuind sume enorme de bani,

timp pierdut, fiind stresat și sănătate pierdută.

Prin decizia Curții Supreme de Justiție din 14 mai 2008, a fost respinsă ca fiind

inadmisibilă cererea de revizuire depusă de Vladimir Dîrloi împotriva încheierii Curții

Supreme de Justiție din 02 august 2006.

Prin încheierea Curții Supreme de Justiție din 14 octombrie 2009, a fost respinsă

ca fiind inadmisibilă cererea de revizuire depusă de Vladimir Dîrloi împotriva deciziei

Curții Supreme de Justiție din 02 august 2006.

Prin încheierea Curții Supreme de Justiție din 16 februarie 2011, a fost respinsă

cererea de revizuire depusă de Vladimir Dîrloi împotriva deciziei CSJ din 02 august

2006.

A relatat că, ulterior s-a adresat cu cerere de chemare în judecată împotriva lui

Belous Nicolai cu privire la înlăturarea falsificărilor în cererile depuse anterior în

judecată, iar prin încheierea Judecătoriei Soroca din 25 martie 2011 s-a refuzat în

primire cererii de chemare în judecată.

Prin decizia Curții de Apel Bălți din 29 septembrie 2011, a fost respins recursul

declarat de Dîrloi Vladimir și menținută încheierea Judecătoriei Soroca din 25 martie

2011.

Prin încheierea Curții Supreme de Justiție din 14 martie 2012, a fost respinsă ca

fiind inadmisibilă cererea de revizuire depusă de Dîrloi Vladimir împotriva deciziei

Curții Supreme de Justiție 02 august 2006.

Prin încheierea Curții Supreme de Justiție din 27 noiembrie 2013, s-a respins ca

fiind inadmisibilă cererea de revizuire depusă de către Dîrloi Vladimir împotriva

deciziei Curții Supreme de Justiție din 02 august 2006.

Prin încheierea Curții Supreme de Justiție din 17 decembrie 2014, s-a dispus de a

respinge ca fiind inadmisibilă cererea de revizuire depusă de către Dîrloi Vladimir

împotriva deciziei Curții Supreme de Justiție din 02 august 2006.

Reclamantul a afirmat că, la 02 iulie 2015 s-a adresat din nou cu cerere de chemare

în judecată împotriva lui Belous Nicolai și Belous Andrei cu privire la repararea

prejudiciului material în mărime de 1 790 de dolari SUA.

Prin încheierea Judecătoriei Soroca din 06 iulie 2015 a fost respinsă cererea de

chemare în judecată înaintată de Dîrloi Vladimir către Belous Nicolai și Belous Andrei

cu privire la încasarea prejudiciului material.

Dîrloi Vladimir a enunțat că, la 21 iulie 2015, a declarat recurs împotriva încheierii

Judecătoriei Soroca din 06 iulie 2015, solicitând admiterea recursului, casarea integrală

a încheierii Judecătoriei Soroca din 06 iulie 2015 cu remiterea cauzei la rejudecare în

prima instanță.

2

Prin decizia Curții de Apel Bălți din 02 septembrie 2015, s-a admis cererea de

recurs declarată de Dîrloi Vladimir; s-a casat integral încheierea Judecătoriei Soroca

din 06 iulie 2015 adoptată în cauza civilă la cererea de chemare în judecată înaintată de

Dîrloi Vladimir împotriva lui Belous Nicolai și Belous Andrei cu privire la repararea

prejudiciului material, cu restituirea cauzei spre rejudecare în aceiași instanță, în alt

complet de judecată.

La 12 ianuarie 2016, Dîrloi Vladimir din nou a depus cerere de chemare în judecată

împotriva lui Belous Nicolai și Belous Andrei cu privire la repararea prejudiciului

material în mărime de 1 790 de dolari SUA.

Prin hotărârea Judecătoriei Soroca din 28 aprilie 2017, a fost respinsă integral

acțiunea înaintată de Dîrloi Vladimir.

Nefiind de acord cu hotărârea primei instanțe, Dîrloi Vladimir a contestat-o cu

apel.

Prin decizia Curții de Apel Bălți din 30 noiembrie 2017, a fost respins apelul

declarat de către Dîrloi Vladimir și a fost menținută hotărârea Judecătoriei Soroca din

28 aprilie 2017.

Prin încheierea Curții Supreme de Justiție din 30 mai 2018, recursul depus de

Dîrloi Vladimir, a fost declarat ca inadmisibil.

Prin încheierea Curții Supreme de Justiție din 14 noiembrie 2018, cererea de

revizuire a lui Dîrloi Vladimir a fost respinsă ca inadmisibilă.

Prin încheierea Curții de Apel Bălți din 06 aprilie 2021, s-a declarat inadmisibilă

cererea de revizuire depusă de Dîrloi Vladimir împotriva deciziei Curții de Apel

Chișinău din 30 noiembrie 2017.

Prin decizia Curții Supreme de Justiție din 09 iunie 2021, recursul declarat de

Dîrloi Vladimir fost respins, fiind menținută încheierea Curții de Apel Bălți din 06

aprilie 2021.

Prin încheierea Curții Supreme de Justiție din 13 octombrie 2021, a fost respinsă

ca inadmisibilă cererea de revizuire înaintată de Dîrloi Vladimir împotriva decizia

Curții Supreme de Justiție din 09 iunie 2021.

Prin urmare, Dîrloi Vladimir consideră că i-a fost încălcat dreptul la judecarea în

termen rezonabil a cauzei civile.

Prin hotărârea din 29 septembrie 2022 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru a fost

respinsă acțiunea, ca fiind tardivă.

La data de 06 noiembrie 2022 Dîrloi Vladimir a declarat apel nemotivat, iar la data

de 15 februarie 2023 a declarat apel motivat împotriva hotărârii din 29 septembrie 2022

a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru, solicitând admiterea acestuia, casarea hotărârii

și emiterea unei hotărâri noi, prin care acțiunea să fie admisă.

Prin decizia din 27 iunie 2023 a Curții de Apel Chișinău, a fost respins apelul

declarat de Dîrloi Vladimir și a fost menținută hotărârea din 29 septembrie 2022 a

Judecătoriei Chișinău, sediul Centru.

Pentru a decide astfel, Curtea de Apel Chișinău a reținut ca întemeiată concluzia

primei instanțe precum că, reclamantul a înaintat prezenta acțiune la 24 ianuarie 2022

cu încălcarea termenului prevăzut expres de lege pentru înaintarea unor asemenea

3

acțiuni.

Or, s-a stabilit cu certitudine că, primul litigiu a fost finalizat cu decizia Curții

Supreme de Justiție din 02 august 2006, iar al doilea litigiu cu decizia Curții Supreme

de Justiție din 09 iunie 2021.

Corespunzător, în mod just a fost indicat de prima instanță că, termenul înaintării

cererii de chemare în judecată în sensul Legii nr. 87, urmează a fi calculat din 09 iunie

2021, data devenirii definitive și irevocabile a deciziei Curții Supreme de Justiție din

09 iunie 2021, despre care apelantul/reclamant cunoștea cu certitudine, însăși făcând

mențiune în cererea de chemare în judecată și prezentând copii de pe acestea, iar

temeiuri justificative a depunerii cererii peste termenul legal instituit de legiuitor – 6

luni de zile, nu a fost constatat, fapt ce a condiționat respingerea cererii de chemare în

judecată peste termen.

În cumul celor relatate, deși în cadrul litigiilor declanșate anterior, Dîrloi Vladimir

a depus 14 cereri de revizuire, toate fiind respinse ca inadmisibile, instanța de apel a

remarcat că, termenul nu urmează a fi calculat de la examinarea acestor cereri, aceasta

deoarece revizuirea este o cale extraordinară de atac și examinarea cererii de revizuire

se limitează doar la admisibilitatea acesteia și a faptelor pe care se întemeiază, fără a se

pronunța asupra fondului cauzei.

Corespunzător, revizuirea este o cale de retractare a hotărârii și nu de reformare.

În cadrul revizuirii nu se verifică legalitatea și temeinicia hotărârii adoptate, ci în

baza unor temeiuri strict prevăzute de lege are loc redeschiderea procesului și aceste

temeiuri trebuie să fie obiective, reale și legale, pe când, toate cele 14 cereri de revizuire

depuse de Dîrloi Vladimir au fost respinse, ca inadmisibile.

Ca urmare, Dîrloi Vladimir cunoscând cu certitudine că decizia Curții Supreme de

Justiție din 09 iunie 2021 a devenit irevocabilă din momentul pronunțării, adică din 09

iunie 2021, nu a înaintat cerere de chemare în judecată în termenii prevăzuți de Legea

nr.87 din 21 aprilie 2011, adică în termen de 6 luni, cererea de chemare în judecată fiind

înaintată la 26 ianuarie 2022, or, în circumstanțele respective a expirat termenul de

prescripție nominalizat.

La data de 11 decembrie 2023, Dîrloi Vladimir, prin intermediul oficiului poștal,

a declarat recurs împotriva deciziei din 27 iunie 2023 a Curții de Apel Chișinău,

solicitând admiterea recursului, casarea deciziei instanței de apel și a hotărârii primei

instanțe și emiterea unei hotărâri noi, prin care acțiunea să fie admisă.

În motivarea recursului s-a invocat că instanțele de judecată nu au aplicat legile ce

urmau a fi aplicate, au interpretat în mod eronat legea și au aplicat în mod eronat

analogia legii și analogia dreptului.

Suplimentar a invocat că a depus cererea de chemare în judecată în termen de 3

ani din momentul în care a fost emisă decizia din 06 aprilie 2021 a Curții Supreme de

Justiție.

În conformitate cu art. 434 alin. (1) din Codul de procedură civilă, recursul se

declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau deciziei integrale, dacă

legea nu prevede altfel.

Curtea de Apel Chișinău a pronunțat decizia contestată la data de 27 iunie 2023.

4

Materialele cauzei atestă că decizia motivată a instanței de apel a fost expediată

în adresa recurentului Dîrloi Vladimir, prin intermediul oficiului poștal, la data de 19

septembrie 2023 (f.d. 172), însă lipsesc date cu privire la recepționarea acesteia.

Astfel, recursul, declarat la 11 decembrie 2023, este în termen.

La 26 decembrie 2023, Curtea Supremă de Justiție, în scopul asigurării unui

proces echitabil în ordine de recurs, a expediat în adresa Ministerului Justiției prin

intermediul oficiului poștal, copia recursului declarat de Dîrloi Vladimir, fapt ce se

confirmă prin avizul de recepție, anexate la materialele dosarului. (f.d.194, 195).

Examinând admisibilitatea recursului, fără prezența participanților la proces, în

acord cu procedura specificată la art. 440 din Codul de procedură civilă, Completul de

judecată al Curții Supreme de Justiție consideră că recursul declarat de Dîrloi Vladimir,

este inadmisibil, pentru motivele ce succed.

Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție consideră oportun de a

învedera că, prin Legea pentru modificarea unor acte normative (modificarea cadrului

normativ conex reformei Curții Supreme de Justiție) nr. 246 din 31 iulie 2023, în

vigoare 18 august 2023, cu excepția art. IV, V pct. 1-9 și 11-16 și art. VII – 01

septembrie 2023, publicată în Monitorul Oficial al Republicii Moldova nr. 318321 art.

570 din 18 august 2023, au fost introduse modificări în Codul de procedură civilă,

inclusiv la capitolul XXXVIII – Recursul, secțiunea a 2-a, recursul împotriva actelor de

dispoziție ale curților de apel.

În conformitate cu prevederile art. XI alin. (3) din Legea nr. 246 din 31 iulie 2023,

recursurile depuse la Curtea Supremă de Justiție până la data intrării în vigoare a

prezentei legi vor fi examinate în baza temeiurilor în vigoare la data depunerii

recursului.

Din sensul normei de drept enunțate urmează că, legiuitorul a optat pentru

principiul aplicării imediate a noilor reglementări procedurale, cu excepția temeiurilor

în baza cărora se vor examina recursurile depuse la Curtea Supremă de Justiție până la

data intrării în vigoare a prezentei legi.

În această consecvență, se deduce că recursul declarat de Dîrloi Vladimir,

împotriva deciziei din 27 iunie 2023 a Curții de Apel Chișinău, va fi examinat prin

prisma temeiurilor stipulate în redacția art. 432 din Codul de procedură civilă, în

vigoare de la 01 septembrie 2023.

Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție notează că, procedura

admisibilității constă în verificarea faptului, dacă motivele invocate în recurs se

încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 din Codul de procedură civilă (în redacția

Legii nr. 246 din 31 iulie 2023, în vigoare de la 01 septembrie 2023).

În conformitate cu prevederile art. 432 alin. (1) și (2) din Codul de procedură

civilă, recursul este admis dacă: a) interpretarea legii din hotărârea contestată este

contrară jurisprudenței uniforme a Curții Supreme de Justiție; b) prin admiterea

recursului, se schimbă sau se consolidează jurisprudența Curții Supreme de Justiție; c)

a fost admis neîntemeiat un apel introdus tardiv sau a fost respins ca fiind tardiv un apel

depus în termen; d) hotărârea sau decizia vizează drepturile persoanei care nu a fost

atrasă în proces; e) hotărârea sau decizia este arbitrară ori se bazează în mod

5

determinant pe aprecierea vădit nerezonabilă a probelor; f) instanța nu a fost compusă

potrivit legii sau hotărârea a fost pronunțată cu încălcarea competenței jurisdicționale.

Temeiurile menționate la alin.(1) lit. d)–f) pot fi invocate în recurs doar dacă au fost

invocate în apel sau dacă încălcarea a avut loc în instanța de apel.

Verificând motivele de casare, invocate în recurs de către Dîrloi Vladimir,

Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție atestă că acestea nu se încadrează

în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (1) din Codul de procedură civilă, deoarece se

referă la dezacordul recurentului cu soluția pronunțată de către instanța de apel și nu

relevă existența temeiurilor de declarare a recursului ca fiind admisibil, respectiv nu

constituie temei de casare a deciziei recurate.

Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție reține că recursurile exercitate

conform Secțiunii a II-a au caracter devolutiv numai asupra problemelor de drept

material și procedural, verificându-se doar legalitatea deciziei, dar nu și temeinicia ei

în fapt.

În conformitate cu art. 433 alin. (1) lit. a) din Codul de procedură civilă, cererea

de recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în

temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (1).

Potrivit jurisprudenței CtEDO, recursul trebuie să fie efectiv, adică să fie capabil

să ofere îndreptarea situației prezentate în cerere, să posede puterea de a îndrepta în

mod direct starea de lucruri.

Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție menționează că, recursul

declarat de Dîrloi Vladimir conține obiecții de fapt și de drept, similare celor expuse

anterior în cadrul examinării cauzei, care au fost analizate de către instanța de apel,

fiind apreciate corespunzător.

În consecință, nu există aparența unei încălcări a dreptului recurentului la

soluționarea tuturor argumentelor cu privire la judecarea cauzei în apel, în modul în

care este garantat de art. 6 § 1 al Convenției.

Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție notează faptul că, dezvoltarea

recursului trebuie să cuprindă o motivare corespunzătoare, în sensul arătării cu claritate

a acelor critici, care sunt de natură a învedera netemeinicia hotărârii și care se

încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (1) din Codul de procedură civilă.

Nu este suficientă simpla expunere a circumstanțelor faptice ale cauzei, fiind necesară

motivarea recursului cu indicarea motivelor de netemeinicie pe care se bazează, precum

și dezvoltarea lor. Motivarea recursului însemnând nu doar exprimarea nemulțumirii

față de actul de dispoziție pronunțat în apel, ci expunerea tuturor motivelor pentru care,

din punctul de vedere al părții, instanța a pronunțat o hotărâre neîntemeiată. Recursul

nu se poate limita la o simplă indicare a textelor de lege, ci implică determinarea

greșelilor imputate instanței de apel și o minimă argumentare a criticii în fapt și în drept,

precum și indicarea probelor pe care se bazează aceste critici.

Drept urmare, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție reține că

argumentele invocate de către Dîrloi Vladimir nu pot constitui temei de admisibilitate

a recursului, și respectiv, nu constituie temei de casare a deciziei recurate.

6

În astfel de circumstanțe, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție

concluzionează de a considera recursul declarat de către Dîrloi Vladimir, ca fiind

inadmisibil.

În conformitate cu art. 433 lit. a) din Codul de procedură civilă, în vigoare la data

depunerii recursului, art. 440 alin. (1), (2) din Codul de procedură civilă, Completul de

judecată al Curții Supreme de Justiție

dispune:

Recursul declarat de Dîrloi Vladimir se consideră inadmisibil.

Încheierea este irevocabilă.

Președinte, judecător Stela Procopciuc

Judecători Oxana Parfeni

Mariana Ursachi

7