3ra-578/21 — contestarea actului administrativ

3ra-578/21 — contestarea actului administrativ (Curtea Supremă de Justiție, 2021)

Dosarul nr. 3ra-578/21

Prima instanță: Curtea de Apel Chișinău (jud: A.Bostan, Gr.Dașchevici, V.Negru)

ÎNCHEIERE

09 iunie 2021 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție

în componența:

Președintele completului, judecătorul Maria Ghervas

Judecătorii Victor Burduh

Nina Vascan

examinând admisibilitatea recursului depus de Societatea cu Răspundere Limitată

„Primoil Activ”,

în cauza de contencios administrativ la cererea de chemare în judecată depusă de

Societatea cu Răspundere Limitată „Primoil Activ” împotriva Comisiei Naționale

Extraordinare de Sănătate Publică cu privire la contestarea actului administrativ,

împotriva hotărârii din 18 februarie 2021 a Curții de Apel Chișinău, prin care s-a

respins acțiunea depusă de Societatea cu Răspundere Limitată „Primoil Activ”, ca fiind

neîntemeiată,

constată:

La data de 11 decembrie 2020, Societatea cu Răspundere Limitată „Primoil Activ” a

depus cerere de chemare în judecată împotriva Comisiei Naționale Extraordinare de

Sănătate Publică cu privire la contestarea actului administrativ.

În motivarea acțiunii reclamanta Societatea cu Răspundere Limitată „Primoil Activ”

a indicat că își desfășoara activitatea de comerț cu amănuntul a produselor alimentare,

băuturilor și produselor din tutun în magazinele de pe teritoriul stațiilor de comercializare

a produselor petroliere cu denumirea comercială „TAGO OIL”.

Societatea cu Răspundere Limitată „Primoil Activ” a invocat, că prin Hotărârea

nr.35 din 27 noiembrie 2020 a Comisiei Naționale Extraordinare de Sănătate Publică, au

fost stabilite restricții suplimentare privind prevenirea răspândirii noului coronavirus

pe teritoriul Republicii Moldova.

Reclamanta a reiterat, că în temeiul pct.6 din Hotărârea nr.36 din 04 decembrie 2020

a Comisiei Naționale Extraordinare de Sănătate Publică a fost interzisă desfășurarea

activităților de deservire în unitățile de alimentație publică și anume, în restaurante,

baruri, cantine, cafenele, precum și în unitățile de alimentație publică, amplasate în

punctele de comercializare a produselor petroliere, centrele comerciale, aeroporturi,

1

porturi internaționale și în punctele internaționale de trecere a frontierei de stat, în

intervalul orelor 22:00 - 07:00.

A invocat că conform pct.7 al Hotărârii nominalizate, desfășurarea activităților

interzise în conformitate cu pct.6, este executorie începând cu data de 07 decembrie 2020,

iar nerespectarea acestuia, va servi drept temei pentru atragerea la răspundere

contravențională și/sau penală a persoanelor vinovate.

Reclamanta a subliniat că în vederea respectării pct.6 din Hotărârea nr.36 din

04 decembrie 2020 a Comisiei Naționale Extraordinare de Sănătate Publică, la data de

07 decembrie 2020, Societatea cu Răspundere Limitată „Primoil Activ” a emis ordinul

intern nr. 07/12-20 „Cu privire la respectarea măsurilor ce se impun conform

prevederilor art.6 al Hotărârii Comisiei Naționale Extraordinare de Sănătate Publică

nr.35 din 27 noiembrie 2020”, de conținutul căruia au luat cunoștință toți angajații

Întreprinderii.

Făcând referire la art.54 alin. (1) și alin. (2) din Constituția Republicii Moldova,

reclamanta a considerat, că prin Hotărârea Comisiei Naționale Extraordinare de Sănătate

Publică nr.35 din 27 noiembrie 2020, și anume prin pct.6, îi este încălcat dreptul

constitutional la libera circulație și la viața privată.

Reclamanta Societatea cu Răspundere Limitată „Primoil Activ” a solicitat anularea și

revocarea în parte a Hotărârii Comisiei Naționale Extraordinare de Sănătate Publică

nr.35 din 27 noiembrie 2020, și anume a pct.6, ca fiind contrar legii (f.d. 2-3).

Prin hotărârea din 18 februarie 2021 a Curții de Apel Chișinău s-a respins acțiunea

înaintată de Societatea cu Răspundere Limitată „Primoil Activ” împotriva Comisiei

Naționale Extraordinare de Sănătate Publică privind anularea pct.6 din Hotărârea

nr.35 din 27 noiembrie 2020, ca fiind neîntemeiată (f.d.44-58).

Pentru a pronunța această hotărâre, prin prisma normelor de drept material ce

reglementează raportul juridic litigios, în raport cu circumstanțele cauzei, Curtea de Apel

Chișinău a apreciat ca fiind absolut neîntemeiate alegațiile reclamantei precum că actul

contestat este contrar legii, or, instanța acceptă că o situație de risc major pentru sănătatea

publică, precum o pandemie cauzată de un virus nou, cu privire la care nu există

posibilități profilactice și nici protocoale de tratament a căror eficiență să fi fost

demonstrată în trecut, presupune în mod necesar posibilitatea statului de a lua măsuri de

prevenire și de limitare a infecției, care pot presupune unele limitări ale drepturilor și

libertăților fundamentale ale cetățenilor, în limitele prescrise de Constituția Republicii

Moldova și de lege. Cu privire la alegerea acestor măsuri, organelor de stat competente

trebuie să li se recunoască o largă marjă de apreciere, tocmai ca urmare a faptului că ele

sunt confruntate cu o situație de risc cu caracter de noutate și cu o evoluție imprevizibilă.

Curtea de Apel Chișinău a menționat, că având în vedere că reușita oricăror măsuri

de sănătate publică este condiționată de gradul de acceptare a acestora la nivel social,

autoritățile statului au nu doar obligația de a realiza o analiză exhaustivă și efectivă a

situației de fapt, luând în considerare toate circumstanțele ce pot conduce la alegerea unei

anumite măsuri, dar să și arăte acest lucru în mod public, astfel încât măsurile impuse să

fie lipsite de orice aparență de arbitrariu sau superficialitate.

Prin prisma prevederilor art. 18 și art.30 alin. (2) din Codul administrativ, Curtea

de Apel Chișinău a considerat că măsura întreprinsă de Comisia Națională Extraordinară

de Sănătate Publică este una rezonabilă, dat fiind faptul că ingerința produsă prin aceasta,

este proporțională în raport cu pericolul situației care a generat instituirea acestei măsuri,

cât și cu scopul urmărit de a asigura o maximă protecție față de riscul de

transmitere/infectare cu virusul COVID 19.

2

La fel, Curtea de Apel Chișinău a reiterat că măsurile stabilite respectă un raport

rezonabil de proporționalitate între mijloacele utilizate și scopul legitim urmărit, fiind

compatibile cu prevederile art. 29 din Codul administrativ.

În context, Curtea de Apel Chișinău a remarcat că restrângerea exercițiului unui

drept sau al unei libertăți fundamentale poate fi reglementată, cu respectarea prevederilor

art.54 din Legea fundamentală, potrivit căruia, exercițiul drepturilor și libertăților nu poate

fi supus altor restrângeri decât celor prevăzute de lege, care corespund normelor unanim

recunoscute ale dreptului internațional și sunt necesare în interesele securității naționale,

integrității teritoriale, bunăstării economice a țării, ordinii publice, în scopul prevenirii

tulburărilor în masă și infracțiunilor, protejării drepturilor, libertăților și demnității altor

persoane, împiedicării divulgării informațiilor confidențiale sau garantării autorității și

imparțialității justiției.

Curtea de Apel Chișinău a invocat că la caz, la emiterea Hotărârii nr. 35 din

27 noiembrie 2020, Comisia Națională Extraordinară de Sănătate Publică s-a bazat pe

analiza situației epidemiologiee la nivel național, iar restricția impusă are un caracter

temporar, fiind determinată de analiza situației create și evoluția acesteia, precum și în

scopul eficientizării măsurilor de combatere a circumstanțelor, care au stat la baza

instituirii stării de urgență.

Or, măsurile întreprinse constituie măsuri de prevenire și control a infecției

COVID–19, acestea fiind impuse având în vedere, că evaluarea indicatorilor nivelului de

risc al transmiterii virusului SARS-CoV-2, indică necesitatea menținerii unui răspuns

amplificat la situația epidemiologică, determinată de răspândirea noului coronavirus,

reieșind din evoluția la nivel național a situației epidemiologice până la data de

27 noiembrie 2020, fiind luat în considerare, în mod special, creșterea numărului de

persoane infectate la nivel național, precum și creșterea zilnică a numărului de cazuri noi

confirmate, interacțiunea intensă și mobilitatea persoanelor, aspecte care generează o

presiune constantă asupra capacității de gestionare a unităților administrativ - teritoriale și

a sistemului sanitar.

Pornind de la argumentele și motivele expuse supra, Curtea de Apel Chișinău a

conchis că respectarea în totalitate a recomandărilor specialiștilor și conformarea la

indicațiile autorităților în situație de pandemie globală COVID -19, este chemată să

producă stoparea răspândirii infecției și în final revenirea societății la viața socială și

economică obișnuită.

Curtea Europeană a Drepturilor Omului a recunoscut că în instituirea unor restricții

aduse drepturilor prevăzute de Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a

libertăților fundamentale, statele se bucură de o marjă de apreciere, în funcție de situația

concretă avută în vedere, iar pentru a răspunde existenței unei „crize excepționale fără

precedent” o ingerință extinsă asupra drepturilor poate fi acceptată.

Curtea de Apel Chișinău a constatat că deși decizia din 07 mai 2013, pronunțată în

Cauza Koufaki și Adedy împotriva Greciei, se referea la o criză financiară, care punea în

pericol economia națională a unui stat, aceste considerente pot fi cu ușurință invocate și

atunci când se pune în discuție apărarea sănătății publice față de pericolul prezentat de

răspândirea unei boli grave.

În context, Curtea de Apel Chișinău a comunicat că în situații excepționale, așa

cum este la caz - cea determinată de răspândirea infecției cu virusul COVID-19, instituirea

unor măsuri energice, prompte și adecvate gravității situației reprezintă, în realitate, un

răspuns al autorităților la obligația prevăzută în art.24 alin.(1) din Constituția Republicii

Moldova, potrivit căruia, statul garantează fiecărui om dreptul la viață și la integritate

fizică și psihică.

3

Din considerentele expuse supra, Curtea de Apel Chișinău a concluzionat că acțiunea

reclamantei urmează a fi respinsă ca neîntemeiată.

La data de 03 martie 2021, prin intermediul poștei electronice, Societatea cu

Răspundere Limitată „Primoil Activ” a depus recurs împotriva hotărârii din 18 februarie

2021 a Curții de Apel Chișinău, solicitând admiterea recursului, casarea deciziei de apel,

cu emiterea unei noi decizii de admitere a acțiunii (f.d.60).

La data de 22 aprilie 2021, Curtea Supremă de Justiție a expediat în adresa intimatei

Comisiei Naționale Extraordinare de Sănătate Publică copia recursului depus de Societatea

cu Răspundere Limitată „Primoil Activ” (f.d.65), însă aceasta nu și-a valorificat dreptul

procedural respectiv și nu a depus referință la recursul depus de Societatea cu Răspundere

Limitată „Primoil Activ”.

Examinând admisibilitatea recursului depus de Societatea cu Răspundere Limitată

„Primoil Activ”, Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios

administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție menționează următoarele.

În conformitate cu art. 245 din Codul administrativ, recursul se depune la instanța de

apel în termen de 30 zile de la notificarea deciziei instanței de apel, dacă legea nu

stabilește un termen mai mic. Instanța de apel transmite neîntârziat Curții Supreme de

Justiție recursul împreună cu dosarul judiciar. Motivarea recursului se prezintă Curții

Supreme de Justiție în termen de 30 de zile de la notificarea deciziei instanței de apel.

Dacă se depune împreună cu cererea de recurs, motivarea recursului se depune la instanța

de apel.

Codul administrativ stipulează că în cererea de recurs se indică instanța la care a fost

depusă; numele și prenumele sau denumirea reclamantului, domiciliul sau sediul acestuia;

dacă reclamantul este o persoană juridică, se indică datele bancare și codul fiscal; numele

și prenumele reprezentantului legal sau împuternicit și adresa lui, în cazul în care cererea

se depune de un reprezentant; denumirea pârâtului în calitate de autoritate publică și sediul

acesteia; pretențiile reclamantului; circumstanțele de fapt și de drept pe care reclamantul

își întemeiază pretenția; enumerarea tuturor probelor pe care reclamantul le deține și le

poate prezenta; datele despre respectarea procedurii prealabile, dacă o astfel de procedură

este prevăzută de lege.

Sub acest aspect, Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios

administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție notează că recursul depus împotriva hotărării emise de Curtea de

Apel Chișinău este o cale de atac de drept, vizând în exclusivitate legalitatea actului de

dispoziție contestat. Respectiv, dezvoltarea recursului trebuie să cuprindă o motivare

corespunzătoare, în sensul arătării cu claritate a acelor critici care sunt de natură să facă

vizibile ilegalitatea deciziei contestate.

Recurenta Societatea cu Răspundere Limitată „Primoil Activ” nu s-a conformat

prevederilor legale și a formulat o simplă cerere de recurs, fără a evidenția memoriul

ilegalității și netemeiniciei hotărârii recurate, limitându-se doar la manifestarea

dezacordului față de soluția pronunțată de instanța inferioară. Această circumstanță face

imposibilă exercitarea controlului judiciar de către instanța învestită cu soluționarea căii de

atac.

Or, în recurs nu este suficientă simpla expunere a dezacordului cu soluția instanței

judecătorești, ci este necesară motivarea cu indicarea temeiurilor de ilegalitate pe care se

întemeiază calea de atac, precum și dezvoltarea lor. Condiția legală a dezvoltării motivelor

de recurs implică determinarea greșelilor anume imputate instanței inferioare, cu

4

expunerea argumentată a criticilor în fapt și în drept, precum și indicarea probelor pe care

se bazează.

La acest capitol, Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios

administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție decelează că, însăși recurenta a indicat în recurs, că motivarea

recursului va fi prezentată în conformitate cu termenul prevăzut la art.245 alin.(2) din

Codul administrativ.

Prin prisma art. 223 din Codul administrativ rezultă că notificarea hotărârilor și a

altor acte de dispoziție, prin care se stabilesc termene, are loc conform art. 96–114.

Conform art. 96, alin. (1) din Codul administrativ notificările și comunicările către

participanții la procedura administrativă se realizează în orice formă de comunicare

adecvată, rapidă și eficientă din punctul de vedere al costurilor.

În același timp art.33 din Codul administrativ prevede că comunicarea

interinstituțională și comunicarea cu participanții sau cu publicul în cadrul procedurii

administrative se face prin orice mijloc (verbal, poștă, telefon, fax, poștă electronică etc.),

acordându-se prioritate mijloacelor care asigură o mai mare eficiență, rapiditate și

economie de costuri.

Din actele cauzei rezultă că hotărârea Curții de Apel Chișinău a fost pronunțată la

data de 18 februarie 2021 (f.d.44-58).

Prin urmare, se atestă că hotărârea motivată din 18 februarie 2021 a Curții de Apel

Chișinău a fost notificată recurentei Societății cu Răspundere Limitată „Primoil Activ”, la

data de 07 aprilie 2021, prin intermediul oficiului postal, fapt confirmat prin avizul de

recepție a scrisorii recomandate, anexat la materialele dosarului (f.d.63).

Astfel, termenul de depunere a recursului motivat împotriva hotărării din

18 februarie 2021 a Curții de Apel Chișinău, notificată Societății cu Răspundere Limitată

„Primoil Activ”, la data de 07 aprilie 2021, a expirat la data de 07 mai 2021.

Până la data examinării admisibilității recursului, Societatea cu Răspundere Limitată

„Primoil Activ” nu a prezentat motivarea recursului împotriva hotărării din 18 februarie

2021 a Curții de Apel Chișinău.

Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al

Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție

reamintește că importanța termenelor procedurali este dictată de faptul că ele determină

regimul temporar optimal pentru realizarea justiției, pe de o parte, mobilizează cercetarea

cauzei, pe de altă parte contracarează urgentarea nejustificată a realizării drepturilor și

obligațiilor procesuale, reprezentând instrumentul prevenirii uzării de către participanții la

proces cu rea-credință de drepturile lor procedurale.

La caz, hotărârea din 18 februarie 2021 a fost notificată Societății cu Răspundere

Limitată „Primoil Activ” la data de 07 aprilie 2021, iar lipsa unor acțiuni concrete de a

prezenta motivarea recursului în termenul stabilit de lege demonstrează că recurenta nu a

depus suficientă diligență într-un timp rezonabil pentru a-și proteja drepturile (cauza

Karakutsya versus Ucraina, 16 februarie 2017, parag. 60, 61).

Nerespectarea termenului de depunere a motivării recursului a fost admis în întregime

de comportamentul recurentei.

Din aceste motive, recursul depus de către Societatea cu Răspundere Limitată

„Primoil Activ” împotriva hotărării din 18 februarie 2021 a Curții de Apel Chișinău,

necesită a fi declarat inadmisibil, deoarece neîndeplinirea oricărui act de procedură în

termenul legal atrage decăderea din drept, afară de cazul când legea dispune altfel sau

când partea dovedește că a fost împiedicată printr-o împrejurare mai presus de voința ei să

efectueze acțiunea în termen.

5

Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al

Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție

notează că în conformitate cu art. 24 alin. (1) Cod administrativ, participanții la procedura

administrativă și procedura de contencios administrativ trebuie să își exercite drepturile și

să își îndeplinească obligațiile cu bună-credință, fără a încălca drepturile procesuale ale

altor participanți.

Buna-credință prezumă că partea este obligată să respecte termenele prevăzute lege,

ori termenul de prezentare a recursului motivat este considerat un termen imperativ,

absolut și peremptoriu, astfel că nerespectarea lui atrage după sine decăderea părții din

dreptul de a mai exercita această cale de atac.

Societatea cu Răspundere Limitată „Primoil Activ” trebuia să dea dovadă de

responsabilitate și atitudine activă, interesându-se de soarta și etapa procedurală la care se

află prezentul litigiu, în care are calitatea de recurent, pentru a depune în termen motivarea

recursului.

În acest sens este imperioasă jurisprudența CtEDO în care Înalta Curte a reiterat că

ține de obligația părților de a lua măsurile necesare privind protecția drepturilor sale de

acces la justiție (cauza Ponomaryov v. Ucraina, 3236, hotărârea din 03 aprilie 2008).

În circumstanțele menționate, Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în

contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al

Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a declara inadmisibil recursul depus de

Societatea cu Răspundere Limitată „Primoil Activ”.

În conformitate cu art. 193, art. 230, art. 245 alin. (2), art. 246 alin. (1) și (2) lit. e) din

Codul administrativ, Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios

administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție,

dispune:

Recursul depus de către de Societatea cu Răspundere Limitată „Primoil Activ” se

declară inadmisibil.

Încheierea este irevocabilă.

Președintele completului,

judecătorul Maria Ghervas

Judecătorii

Victor Burduh

Nina Vascan

6