3ra-441/21 — anularea actului administrativ

3ra-441/21 — anularea actului administrativ (Curtea Supremă de Justiție, 2021)

Dosarul nr. 3ra-441/21

Prima instanță: Judecătoria Chișinău, sediul Rîșcani (jud. Victor Sîrbu)

Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (jud. A. Minciuna, I. Muruianu, E. Palanciuc)

Î N C H E I E R E

09 iunie 2021 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție,

în componența:

Președintele completului, judecătorul Tamara Chișca-Doneva

Judecătorii Victor Burduh

Nicolae Craiu

examinând admisibilitatea recursului depus de către Papanaga Valeriu,

în cauza de contencios administrativ la acțiunea înaintată de Papanaga Valeriu

împotriva Ministerului Educației, Culturii și Cercetării, terț Tîmciuc Alexandr cu privire

la anularea actelor, recunoașterea ilegalității refuzului și încasarea prejudiciului moral,

împotriva deciziei din 03 februarie 2021 a Curții de Apel Chișinău,

c o n s t a t ă:

La 24 mai 2018, Papanaga Valeriu a depus cerere de chemare în judecată împotriva

Ministerului Educației, Culturii și Cercetării, terț Tîmciuc Alexandr cu privire la

anularea actului administrativ, recunoașterea ilegalității refuzului și încasarea

prejudiciului moral.

În motivarea pretențiilor sale, a indicat că activează în calitate de președinte al

Asociației Obștești pentru Copii și Juniori de Hipism „Clubul Sportiv Avangard”, care

își are sediul de activitate pe teritoriul Școlii Republicane de Hipism și Pentatlon

Modern.

La 27 aprilie 2018, aflându-se pe teritoriul Clubului din str. Calea Orheiului, de

acesta s-a apropiat ofițerul de sector Octavian Stăvilă, care i-a comunicat că pe numele

lui este depusă o plângere de către Directorul Școlii Republicane de Hipism și Pentatlon

Modern.

Reclamantul notează că, în cadrul Curții de Apel Chișinău, se examinează cauza

civilă cu privire la organizarea concursului, dar polițistul i-a prezentat plângerea care era

semnată de directorul interimar Tîmciuc Alexandr.

1

În opinia reclamantului, numirea lui Tîmciuc Alexandr este o încălcare a normelor

legale, căci acesta nu poate fi director și nici director interimar, din considerentul că nu

întrunește condițiile pentru a ocupa această funcție, or s-a constatat irevocabil că

Tîmciuc Alexandr nu are vechimea în activitatea didactică necesară pentru ocuparea

unei astfel de funcții.

La 02 mai 2018, reclamantul a înaintat o cerere către Ministerul Educației ,Culturii

și Cercetării prin care a solicitat: abrogarea/anularea Ordinului Ministerului Educației,

Culturii și Cercetării al RM, prin care Tîmciuc Alexandru a fost numit în funcția de

director interimar al școlii Republicane de Hipism și Pentatlon Modern; eliberarea

Ordinului Ministerului Educației, Culturii și Cercetării, prin care Tîmciuc Alexandru a

fost numit în funcția de director interimar al școlii Republicane de Hipism și Pentatlon

Modern, precum și actele care au stat la baza adoptării acestuia, pentru a face cunoștință.

La 15 mai 2018 a primit de la pârât răspuns prin care i-a fost refuzată eliberarea

ordinului, motivînd că urmează să se adreseze nemijlocit dlui Tîmciuc Alexandr pentru

eliberarea acestuia. De asemenea, s-a respins solicitarea și în partea ce ține de

anularea/revocarea ordinului, deoarece directorul interimar și directorul instituției de

învățămînt sunt două funcții distincte și au caracter juridic diferit.

Reclamantul este de opinia că, prin refuzul de a elibera informația solicitată și

refuzării informații solicitate, cât prin faptul refuzului de a anula/revoca un ordin ilegal,

s-au încălcat drepturile reclamantului, motiv pentru care a înaintat prezenta acțiune.

Notează reclamantul că, prin cererea din data 02 mai 2018, a solicitat eliberarea

unei informații oficiale ce ține de interes public major, precum anularea ordinului de

numire a lui Tîmciuc Alexandr în calitate de director interimar al școlii de hipism, căci

în vara - toamna anului 2016 a fost organizat și desfășurat concurs pentru ocuparea

funcției vacante de director „Școala Republicană Specializată de Hipism și Pentatlon

Modern”.

În rezultatul acestui concurs câștigător al acestuia a fost desemnat ca fiind Tîmciuc

Alexandru, iar Papanaga Valeriu de asemenea, a participat la acest concurs, și în calitate

de candidat a înaintat contestație împotriva deciziei comisiei de concurs atât pe cale

extrajudiciară, cît și pe cale judiciară.

Într-un alt litigiu, la data de 24.11.2017, judecătorul în Judecătoria Chișinău, sediu

Buiucani, Roman Pascari, a dispus : „Se admite în parte acțiunea înaintată de Papanga

Valeriu către Ministerul Culturii Cercetării, Ministerul Agriculturii, Dezvoltării

Regionale și Mediului, intervenienți accesorii Tîmciuc Alexandru și Moisei Petru cu

privire la recunoașterea ca fiind ilegal refuzul Ministerului Educației de a da răspuns în

termenul și modul prevăzut la cererea din data de 22.09.2016, recunoașterea ca fiind

ilegale acțiunile Comisiei de Concurs, la organizarea și desfășurarea concursului pentru

ocuparea funcției vacante de Director al I.P. „Școala Republicană Specializată de

Hipism și Pentatlon Modern”, cu anularea întregului concurs, recunoașterea ca fiind

ilegal pct. 3 al procesului - verbal din 11.10.2016 al ședinței Comisiei pentru examinarea

contestației, recunoașterea ca fiind ilegal răspunsul Ministerului Agriculturii nr. 06-

2

3/681 din 14.12.16. Se anulează întregul concurs pentru ocuparea funcției vacante de

director al I.P. „Școala Republicană Specializată de Hipism și Pentatlon Modern”

organizat prin Ordinul Ministerului Agriculturii nr.126 din 13.06.2016. Se anulează ca

fiind ilegal pct. 3 al procesului - verbal din 11.10.2016 al ședinței Comisiei pentru

examinarea contestației. Se anulează Ordinul Ministerului Agriculturii nr. 597-p din

01.11.2016, prin care a fost desemnat Tîmciuc Alexandr director al IP „Școala

Republicană Specializată de Hipism și Pentatlon Modem”. Se respinge acțiunea

înaintată de Papanaga Valeriu către Ministerul, Culturii și Cercetării Ministerul

Agriculturii, Dezvoltării Regionale și Mediului, intervenienți accesorii Tîmciuc

Alexandru și Moiesei Petru, în partea ce ține de recunoașterea ca fiind ilegale acțiunile

Comisiei de Concurs organizarea și desfășurarea concursului pentru ocuparea funcției

vacante de Director al I.P. Republicană Specializată de Hipism și Pentatlon Modern”,

recunoașterea ca fiind ilegal refuzul Ministerului Educației de a da răspuns în termenul

și modul prevăzut la cererea din data de 22.09.2016 și recunoașterea ca fiind ilegal

răspunsul Ministerului Agriculturii nr. 06-3/68 din 14.12.16. Se admite cererea înaintată

de Papanaga Valeriu privind compensarea cheltuielilor de judecată. Se încasează în

folosul lui Papanga Valeriu în mod solidar la Minsietrul, Culturii și Cercetării și

Ministerul Agriculturii, Dezvoltării regionale și Mediului titlu de cheltuieli de judecată

pentru servicii juridice suma de 3000 lei.”

Menționează că, Tîmciuc Alexandr are vechime didactică în total de circa 1 an de

zile; nu are studiile și cunoștințele necesare specificului de activitate școlii; nu cunoaște

limba de stat, la nivelul necesar pentru ocuparea unei funcții de conducerea a școlii de

învățământ într-o regiune în care preponderent este folosită; acesta ar avea conflicte cu

numeroși membri ai personalului școlii; pe numele lui Tîmciuc Alexandr au fost depuse

numeroase plângeri la organele statale, inclusiv la cele de drept, atât de către părinții a

căror copii frecventează școala, cât de personalul școlii, și persoanelor care au tangență

cu activitatea școlii; pe numele lui Tîmciuc Alexandr de către Centrul Național

Anticorupție este pornită o cauză penală, anume în legătură cu activitatea acestuia în

cadrul școlii; lui Tîmciuc Alexandr i-a fost anulat gradul didactic, care a fost obținut cu

încălcarea legislației.

Reclamantul notează că Tîmciuc Alexandr, pe lângă condițiile obligatorii prevăzute

de legislația națională în vederea ocupării unei funcții de conducere a unei instituții de

învățământ cu caracter specific, nu poate deține această funcție inclusiv din

considerentul moralității și bunei reputații, or acest aspect lipsește la acesta, iar scopul

lui de a deține funcții de conducere în cadrul școlii este unul „economic”.

În opinia reclamantului, este eronată remarca pârâtului că funcția de director și

cea de director interimar al școlii ar fi două funcții diferite, și condițiile de ocupare a

acestora ar fi diferite, or, Ministerul Educației, Culturii și Cercetării cu certitudine

cunoaștea că funcția de director al școlii este incompatibilă cu persoana lui Tîmciuc A.

În suportul afirmațiilor sale, reclamantul face trimitere la normele regulamentului

cu privire la organizarea și desfășurarea concursului pentru ocuparea funcției de director

3

și director adjunct în instituțiile de învățământ general aprobat prin ordinul Ministerul

Educației nr. 163 din 23.03.2015, cît și la art. 50 Codul Educației.

Reclamantul consideră că numirea lui Tîmciuc Alexandru în calitate de director

interimar al școlii este ilegală, iar poziția de a refuza eliberarea copiei de pe ordinul de

numire este o încercare de a ascunde ilegalitățile admise, cât și încercarea de a limita

persoanele interesate de a contesta acest ordin și de a confirma ilegalitatea admisă de

către un organ central de stat.

A menționat reclamantul că prin încălcările comise i-a fost cauzat un prejudiciu

moral în mărime de 10000 lei și anume acestă sumă ar putea restabili echitatea socială

și ar compensa suferințele suportate.

Reclamantul solicită a recunoaște ilegal răspunsul Ministerului Educației, Culturii

și Cercetării nr. 06/2-09/6149 din 10.05.2018; a recunoaște ilegal refuzul Ministerului

Educației, Culturii și Cercetării de a elibera informația oficială solicitată prin cererea din

02.05.2018, anularea ordinului Ministerului Educației, Culturii și Cercetării prin care

Tîmciuc Alexandr a fost numit în funcția de director interimar al Școlii Republicane

de Hipism și Pentatlon Modern și încasarea de la pârât în benificiul reclamantului

prejudiciul moral în sumă de 10000 lei, cît și cheltuielile de judecată.

Prin hotărârea din 22 iulie 2020 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani, s-a respins

cererea de chemare în judecată depusă de Papanaga Valeriu împotriva Ministerului

Educației, Culturii și Cercetării, terț Tîmciuc Alexandr cu privire la anularea actului

administrativ, recunoașterea ilegalității refuzului și încasarea prejudiciului moral. ( vol.

II, f.d. 47-68).

În motivarea hotărîrii, Judecătoria Chișinău, sediul Rîșcani a indicat, că pentru

admisibilitatea acțiunii în contenciosul administrativ se instituie exigențe esențiale: -

revendicarea unui drept propriu vătămat; - prin activitatea administrativă; - desfășurată

de către o autoritate publică, însă în cererea de chemare în judecată, reclamantul nu a

demonstrat faptul, că prin activitatea administrativă a Ministerului Educației, Culturii și

Cercetării, reclamantul a fost vătămat într-un drept al său, stabilit de lege. Or, potrivit

art. 17 din Codul administrativ și Legii contenciosului administrativ, drept vătămat este

orice drept sau libertate stabilit/stabilită prin lege căruia/căreia i se aduce atingere prin

activitate administrativă.

Instanța reține cu titlu de principiu că reglementările Codului administrativ și Legii

contenciosului administrativ promovează acțiunile de contencios administrativ

valorificate de persoane în apărarea drepturilor subiective și nicidecum nu admite actio

popularis sau acțiuni menite să declanșeze un control judecătoresc obiectiv ale actelor

administrative. Instanța de judecată nu este un agent de constatare în contenciosul

administrativ, nu exercită control in abstracto ci in concreto, care prin esență reprezintă

un control de legalitate asupra activității administrative a autorităților publice coraportat

la un drept legitim ce aparține unei persoane concrete. A nu se confunda drepturile

subiective de drepturile obiective.

4

Relatează instanța de fond că, prin decizia Curții de Apel Chișinău din 31 mai

2018, obiectul litigiului privind capătul privind stagiul de 3 ani, a fost soluționat și

pronunțată o hotărârea judecătorească prin care s-a respins anularea ordinului, fapt ce a

capătă putere de lucru adjudecat (res judicata pro veritate habetur).

A mai invocat instanța de fond că, conținutul răspunsului oferit la cererea depusă

de reclamant nu poate fi pus în discuție, or, reclamantul nu poate să pretindă de la

autoritatea pârâtă un anumit răspuns conform propriei sale formulări, cu atât mai mult

că răspunsurile oferite cuprind răspuns la întrebările formulate de către reclamant în

cererea înaintată. Instanța a concluzionat că, pârâtul a respectat întocmai cu strictețe

prevederile Legii, oferindu-i reclamantului un răspuns deplin și detaliat la toate

solicitările expuse în cererea sa în interiorul termenului legal

Manifestând dezacordul cu hotărârea instanței de fond, în termenul prevăzut de

lege, la 22 iulie 2020, Papanaga Valeriu a depus cerere de apel împotriva hotărârii primei

instanțe, prin care a solicitat casarea hotărârii primei instanțe cu pronunțarea unei hotărîri

noi de admitere a acțiunii.

Prin decizia din 03 februarie 2021 a Curții de Apel Chișinău a fost respinsă cererea

de apel depusă de Papanaga Valeriu împotriva hotărîrii din 22 iulie 2020 a Judecătoriei

Chișinău, sediul Rîșcani. Totodată, s-a dispus încasarea de la Papanaga Valeriu în

beneficiul lui Tîmciuc Alexandr cheltuielile de judecată, suportate pentru asistența

juridică, în sumă de 5000( cinci mii) lei.

În motivarea deciziei, Curtea de Apel Chișinău a invocat că prin prisma art. 153

alin. (3) Codul educației și pct. 8 al Regulamentului cu privire la organizarea și

desfășurarea concursului pentru ocuparea funcției de director și director adjunct în

instituțiile de învățămînt general, aprobat prin Ordinul Ministerului Educației nr.163 din

23 martie 2015, ocuparea funcției de director și director interimar în cadrul instituțiilor

de învățământ sunt proceduri administrative distincte, astfel, regulile și cerințele indicate

de reclamant nu sunt aplicabile situației în speță.

A mai invocat instanța de apel că, reclamantul nu poate pretinde ca răspunsul

autorității publice să fie formulat după propria formulare sau dorința apelantului. Or,

atribuția de a oferi răspuns, cât și stabilirea conținutului răspunsului ține de prerogativa

autorității publice - Ministerul Educației, Culturii și Cercetării.Astfel, pârâtul a respectat

prevederile Legii, oferindu-i apelantului răspuns la cererea depusă, în interiorul

termenului legal.

La 03 martie 2021, Papanaga Valeriu a depus recurs împotriva deciziei din 03

februarie 2021 a Curții de Apel Chișinău.

În motivarea recursului, reclamantul/recurent a invocat că instanța de apel eronat a

interpretat normele de drept material și procedural și că la examinarea cauzei nu au fost

constatate și elucidate pe deplin circumstanțele care au importanță pentru soluționarea

pricinii în fond și nu au fost dovedite circumstanțele considerate de prima instanță ca

fiind stabilite.

5

Recurentul menționează că, instanța de apel eronat a dispus admiterea solicitării

lui Tîmciuc Alexandr privind încasarea cheltuielilor de judecată pentru asistență

juridică, or potrivit art. 96 Cod de procedură civilă astfel de solicitare poate fi admisă

doar părților care au avut cîștig de cauză, normă ce este opozabilă terțului Tîmciuc

Alexandr.

Totodată, a menționat recurentul că judecătorii Minciună Anatolii și Ecaterina

Palanciuc nu erau în drept să examineze această cauză, fiindcă, la 05 octombrie 2020

Completul de contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții de Apel Chișinău, Președintele completului Minciuna Anatolie,

judecătorii Palanciuc Ecaterina și Veronica Negru au examinat cererea de revizuire

înaintată de Papanaga Valeriu, asupra Deciziei Curții de Apel Chișinău din data de 31

mai 2018, în pricina civilă la cererea de chemare în judecată înaintată de Valeriu

Papanaga împotriva Ministerului Educației, Culturii și Cercetării al Republicii Moldova,

Ministerului Agriculturii, Dezvoltării Regionale și Mediului al Republicii Moldova,

intervenienții accesorii Alexandru Tîmciuc și Petru Moisei cu privire la contestarea

actului administrative. Prin încheierea din 05 octombrie 2020 au respins ca fiind

inadmisbilă cererea de revizuire înaintată de către Papanaga Valeriu, care a fost respinsă

de acest complet. Consideră că, judecătorii urmau să se abțină de la examinarea cauzei

date, însă nu a fost realizat acest fapt, ce a dus la emiterea unei decizii ilegale.

Reclamantul/ recurent a solicitat admiterea recursului, casarea deciziei instanței de

apel și a hotărîrii primei instanțe, cu admiterea integrală a cererii de chemare în

judecată.

În conformitate cu art. 244 alin. (1) din Codul administrativ, hotărârile curții de

apel ca instanța de fond, precum și deciziile instanței de apel pot fi contestate cu recurs.

În conformitate cu art. 245 alin. (1) și (2) din Codul administrativ, recursul se

depune la instanța de apel în termen de 30 de zile de la notificarea deciziei instanței de

apel, dacă legea nu stabilește un termen mai mic. Motivarea recursului se prezintă Curții

Supreme de Justiție în termen de 30 de zile de la notificarea deciziei instanței de apel.

Dacă se depune împreună cu cererea de recurs, motivarea recursului se depune la

instanța de apel.

Curtea de Apel Chișinău a pronunțat decizia contestată la 03 februarie 2021, însă

date privind notificarea dispozitivului deciziei la dosar nu există. Totodată, decizia

motivată din 03 februarie 2021 a Curții de Apel Chișinău a fost notificat Papanaga

Valeriu la data de 24 februarie 2021, fapt confirmat prin avizul de recepție (vol. I,

f.d.180).

Prin urmare, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios

administrativ menționează că Papanaga Valeriu s-a conformat prevederilor legale și a

depus recursul la 03 martie 2021, prin intermediul cancelariei Curții de Apel Chișinău,

în termenul prevăzut de art. 245 din Codul administrativ.

Studiind materialele dosarului, completul specializat pentru examinarea acțiunilor

în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ

6

al Curții Supreme de Justiție consideră că recursul urmează a fi declarat inadmisibil din

următoarele motive.

Prin prisma art. 246 alin. (1) din Codul administrativ, Curtea Supremă de Justiție

examinează din oficiu admisibilitatea cererii de recurs. Dacă este inadmisibil, recursul

se declară ca atare printr-o încheiere, în acord cu alin. (2) din art. 246 Codul

administrativ, recursul se declară inadmisibil în special în cazurile enumerate la literele

a)-f).

Din analiza acestor prevederi, rezultă că admisibilitatea/inadmisibilitatea

recursului, în special, nu se limitează doar la temeiurile menționate ci urmează să

însușească în condițiile Codului administrativ exercitarea efectivă a unui control de

legalitate, veritabil bazat pe temeiuri concludente și serioase.

Completul specializat în examinarea acțiunilor în contencios administrativ al

Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție

reține cu valoare de principiu jurisprudențial, că sintagma „în special” denotă caracterul

neexhaustiv al temeiurilor de inadmisibilitate și în același timp oferă un drept exclusiv

al instanței de recurs de a filtra cererile de recurs care nu prezintă o motivare suficient

de serioasă și care pe cale de consecință nu pot însuși un eventual succes rezultat din

examinarea cererii în completul de 5 judecători.

În această ordine de idei, instanța de recurs reține că din Codul administrativ

dezvoltă nu doar caracterul nedevolutiv al recursului dar și cerința de seriozitate a cererii

din perspectiva invocării unor veritabile și esențiale încălcări de drept procedural și

material capabile să răstoarne deciziile instanței de apel contestate, într-o eventuală

examinare în fond și invocare ex officio a erorilor de drept. Instanța de recurs reține că

pentru a trece testul de admisibilitate, cererea de recurs trebuie să conțină o motivare

convingătoare și întemeiată în condițiile nominalizate mai sus.

Acest argument rezultă și din particularitățile de formă ale reglementării recursului

în Codul administrativ și anume din sintagma „motivarea recursului” de la art. 245 alin.

(2) din Codul administrativ.

În context, motivarea cererii de recurs în circumstanțele expuse se referă la

formalitățile pe care trebuie să le întrunească cererea în vederea rezistării testului și

filtrului de admisibilitate.

De asemenea, Completul specializat în examinarea acțiunilor în contencios

administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție accentuează că admisibilitatea recursului trebuie privită și în

contextul rolului și funcției legale a instanței judecătorești supreme care constă, în

special în asigurarea și interpretarea uniformă a legilor la examinarea cauzelor de

contencios administrativ.

Astfel, motivarea oricărei cereri de recurs trebuie să țină cont pentru a trece filtrul

de admisibilitate și a avea succes, de aceste însușiri de ordin legal fundamental.

În acest sens, CtEDO în jurisprudența sa constantă statuează că dreptul de acces la

instanțe nu este absolut. Există limitări implicit admise (Golder împotriva Regatului

7

Unit, pct. 38; Stanev împotriva Bulgariei (MC), pct. 230). Acesta este în special cazul

condițiilor de admisibilitate a unui recurs, întrucât prin însăși natura sa necesită o

reglementare din partea statului, care se bucură în această privință de o anumită marjă

de apreciere (Luordo împotriva Italiei, pct. 85). Condițiile de admisibilitate ale unui

recurs pot fi mai stricte decât pentru un apel (Levages Prestations Services împotriva

Franței, pct. 45). Curtea a mai reiterat că modul de aplicare a articolului 6 procedurilor

în fața instanțelor ierarhic superioare depinde de caracteristicile speciale ale procedurilor

respective; trebuie ținut cont de totalitatea procedurilor în sistemul de drept național și

de rolul instanțelor ierarhic superioare în acest sistem (Botten v. Norway, hotărâre din

19 februarie 1996, Reports 1996-1, p. 141, § 39). La fel, conform jurisprudenței CtEDO,

procedurile cu privire la admisibilitatea căii de atac și procedurile care implică doar

chestiuni de drept, și nu chestiuni de fapt, pot fi conforme cu cerințele articolului 6 § 1

(a se vedea Helmers c. Suediei 9 octombrie 1991, § 31, Seria A, nr. 212-A).

Completul specializat în examinarea acțiunilor în contencios administrativ al

Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție

conchide că recursul depus de Papanaga Valeriu, este inadmisibil.

În conformitate cu prevederile art. art. 230, 246 din Codul administrativ, completul

specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil,

comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție

d i s p u n e :

Recursul depus de Papanaga Valeriu se declară inadmisibil.

Încheierea este irevocabilă.

Președintele completului,

Judecătorul Tamara Chișca-Doneva

Judecătorii Victor Burduh

Nicolae Craiu

8