ÎNAPOI LA REZULTATE Curtea Supremă de Justiție
Sursă originală
CSJ 24.02.2021

3r-55/21 — contestarea actului administrativ

HOTĂRÂRE
24.02.2021
Pe scurt
Instanță
Curtea Supremă de Justiție
Obiect
contestarea actului administrativ
Temei legal
temeiurile declararii revizuirii
RĂSFOIEȘTE: Curtea Supremă de Justiție · 2021
DESCARCĂ: PDF · DOCX
Citează această cauză
3r-55/21 — contestarea actului administrativ (Curtea Supremă de Justiție, 2021)

Dosar nr. 3r-55/21

Prima instanță: Judecătoria Chișinău, sediul Buiucani (jud: R.Pascari)

Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (jud: A.Minciuna, E.Palanciuc, V.Negru)

24 februarie 2021 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție

în componență:

Președintele ședinței, judecătorul Tamara Chișca-Doneva

Judecători Victor Burduh

Nina Vascan

examinând recursul depus de Valeriu Papanaga,

în cauza de contencios administrativ, la cererea de chemare în judecată depusă

de Valeriu Papanaga împotriva Ministerului Educației, Culturii și Cercetării al

Republicii Moldova, Ministerului Agriculturii, Dezvoltării Regionale și Mediului al

Republicii Moldova, intervenienții accesorii Alexandru Tîmciuc și Petru Moisei cu

privire la contestarea actului administrativ,

împotriva încheierii din 05 octombrie 2020 a Curții de Apel Chișinău, prin

care a fost respinsă ca fiind inadmisibilă cererea de revizuire depusă de Valeriu

Papanaga împotriva deciziei din 31 mai 2018 a Curții de Apel Chișinău,

c o n s t a t ă :

La data de 21 noiembrie 2016, Valeriu Papanaga a depus cerere de chemare în

judecată împotriva Ministerului Educației, Culturii și Cercetării al Republicii

Moldova, Ministerului Agriculturii, Dezvoltării Regionale și Mediului al Republicii

Moldova, intervenienții accesorii Alexandru Tîmciuc și Petru Moisei, prin care a

solicitat recunoașterea ca fiind ilegal refuzul Ministerului Educației de a da răspuns,

în termenul și modul prevăzut, la cererea din data de 22 septembrie 2016,

recunoașterea ca fiind ilegale acțiunile Comisiei de concurs, la organizarea și

desfășurarea concursului pentru ocuparea funcției vacante de director la I.P. „Școala

Republicană Specializată de Hipism și Pentatlon Modem”, cu anularea întregului

concurs, recunoașterea ca fiind ilegal pct. 3 al procesului- verbal din 11 octombrie

2016 al ședinței Comisiei pentru examinarea contestației lui Valeriu Papanaga,

candidat la funcția de director la I.P. „Școala Republicană de Hipism și Pentatlon

Modem” din mun. Chișinău și încasarea cheltuielilor de judecată.

1

La 27 decembrie 2016, reclamantul Valeriu Papanaga a depus cerere de

concretizare a acțiunii, prin care a solicitat admiterea acțiunii, recunoașterea ca fiind

ilegal refuzul Ministerului Educației de a da răspuns, în termenul și modul prevăzut,

la cererea din data de 22 septembrie 2016, recunoașterea ca fiind ilegale acțiunile

Comisiei de concurs, la organizarea și desfășurarea concursului pentru ocuparea

funcției vacante de director la I.P. „Școala Republicană Specializată de Hipism și

Pentatlon Modem”, cu anularea întregului concurs, recunoașterea ca fiind ilegal pct.

3 al procesului - verbal din 11 octombrie 2016 al ședinței Comisiei pentru

examinarea contestației lui Valeriu Papanaga, candidat la funcția de director al I.P.

„Școala Republicană de Hipism și Pentatlon Modem” din mun.Chișinău,

recunoașterea ca fiind ilegal răspunsul Ministerului Agriculturii nr. 06-3/681 din

14 decembrie 2016 și încasarea cheltuielilor de judecată.

La data de 04 aprilie 2017, în cadrul ședinței de judecată, reclamantul Valeriu

Papanaga a mai depus o cerere de concretizare a acțiunii, prin care a solicitat

admiterea acțiunii, recunoașterea ca fiind ilegal refuzul Ministerului Educației de a

da răspuns, în termenul și modul prevăzut, la cererea din data de 22 septembrie 2016,

recunoașterea ca fiind ilegale acțiunile Comisiei de concurs, la organizarea și

desfășurarea concursului pentru ocuparea funcției vacante de director la I.P. „Școala

Republicană Specializată de Hipism și Pentatlon Modem”, cu anularea întregului

concurs, recunoașterea ca fiind ilegal pct. 3 al procesului - verbal din 11 octombrie

2016 al ședinței Comisiei pentru examinarea contestației lui Valeriu Papanaga,

candidat la funcția de director la I.P. „Școala Republicană de Hipism și Pentatlon

Modem” din mun. Chișinău, recunoașterea ca fiind ilegal răspunsul Ministerului

Agriculturii nr. 06-3/681 din 14 decembrie 2016, recunoașterea ca fiind ilegal

ordinul Ministerului Agriculturii nr. 597-p din 01 noiembrie 2016, prin care a fost

desemnat Alexandru Tîmciuc director al I.P. „Școala Republicană Specializată de

Hipism și Pentatlon Modem” și încasarea cheltuielilor de judecată.

Prin hotărârea din 24 noiembrie 2017 a Judecătoriei Chișinău, sediul Buiucani,

s-a admis în parte acțiunea depusă de Valeriu Papanaga, s-a anulat întregul concurs

pentru ocuparea funcției vacante de director al I.P. „Școala Republicană Specializată

de Hipism și Pentatlon Modem”, organizat prin ordinul Ministerului Agriculturii

nr.126 din 13 iunie 2016; s-a anulat ca fiind ilegal pct. 3 al procesului - verbal din

11 octombrie 2016 al ședinței Comisiei pentru examinarea contestației; s-a anulat

ordinul Ministerului Agriculturii nr. 597-p din 01 noiembrie 2016, prin care a fost

desemnat Alexandru Tîmciuc director al I.P. „Școala Republicană Specializată de

Hipism și Pentatlon Modem”; s-a respins acțiunea înaintată de Valeriu Papanaga

împotriva Ministerului Educației, Culturii și Cercetării, Ministerului Agriculturii,

Dezvoltării Regionale și Mediului, intervenienți accesorii Alexandru Tîmciuc și

Petru Moisei, în partea ce ține de recunoașterea ca fiind ilegale acțiunile Comisiei

de Concurs, la organizarea și desfășurarea concursului pentru ocuparea funcției

vacante de Director al I.P. „Școala Republicană Specializată de Hipism și Pentatlon

Modern”, recunoașterea ca fiind ilegal refuzul Ministerului Educației de a da

răspuns, în termenul și modul prevăzut, la cererea din data de 22 septembrie 2016 și

recunoașterea ca fiind ilegal răspunsul Ministerului Agriculturii nr. 06-3/681 din

14 decembrie 2016; s-a admis cererea depusă de Valeriu Papanaga cu privire la

compensarea cheltuielilor de judecată; s-a încasat în folosul lui Valeriu Papanaga în

mod solidar de la Ministerul Educației, Culturii și Cercetării și Ministerul

2

Agriculturii, Dezvoltării Regionale și Mediului cu titlu de cheltuieli de judecată

pentru servicii juridice suma de 3000 de lei.

Prin hotărârea suplimentară din 13 decembrie 2017 a Judecătoriei Chișinău,

sediul Buiucani, s-a anulat ordinul Ministerului Agriculturii și Industriei Alimentare

nr. 597-p din data de 01 noiembrie 2016, prin care a fost desemnat Alexandru

Tîmciuc director al I.P. „Școala Republicană Specializată de Hipism și Pentatlon

Modern”.

La 16 februarie 2018 Alexandru Tîmciuc, reprezentat de avocatul Cristina

Tărnă a depus apel împotriva hotărârii din 24 noiembrie 2017 a Judecătoriei

Chișinău, sediul Buiucani și hotărârii suplimentare din 13 decembrie 2017 a

Judecătoriei Chișinău, sediul Buiucani.

Prin decizia din 31 mai 2018 a Curții de Apel Chișinău, s-a admis apelul depus

de Alexandru Tîmciuc, reprezentat de avocatul Cristina Tărnă, s-a casat hotărârea

din 24 noiembrie 2017 a Judecătoriei Chișinău, sediul Buiucani și hotărârea

suplimentară din 13 decembrie 2017 a Judecătoriei Chișinău, sediul Buiucani și s-a

pronunțat o nouă hotărâre, prin care s-au respins capetele de cerere înaintate de

reclamantul Valeriu Papanaga cu privire la anularea întregului concurs pentru

ocuparea funcției vacante de director al I. P. „Școala Republicană Specializată de

Hipism și Pentatlon Modern”, organizat prin ordinul Ministerului Agriculturii nr.

126 din 13 iunie 2016, s-a anulat ca fiind ilegal pct. 3 al procesului-verbal din

11 octombrie 2016 al ședinței Comisiei pentru examinarea contestației și anularea

ordinului Ministerului Agriculturii nr. 597-p din 01 noiembrie 2016, prin care a fost

desemnat Alexandru Tîmciuc director al I. P. „Școala Republicană Specializată de

Hipism și Pentatlon Modern” ca neîntemeiate, în rest, în partea respingerii acțiunii,

hotărârea s-a menținut fără modificări.

La 07 septembrie 2018 Valeriu Papanaga, reprezentat de avocatul Denis Ipati,

a depus recurs împotriva deciziei din 31 mai 2018 a Curții de Apel Chișinău.

Prin încheierea din 12 decembrie 2018 a Curții Supreme de Justiție, s-a

considerat inadmisibil recursul depus de Valeriu Papanaga, reprezentat de avocatul

Denis Ipati împotriva deciziei din 31 mai 2018 a Curții de Apel Chișinău.

La data de 17 martie 2020 Valeriu Papanaga a depus cerere de revizuire

împotriva deciziei din 31 mai 2018 a Curții de Apel Chișinău.

Prin încheierea din 05 octombrie 2020 a Curții de Apel Chișinău s-a respins

ca fiind inadmisibilă cererea de revizuire depusă de Valeriu Papanaga împotriva

deciziei din 31 mai 2018 a Curții de Apel Chișinău.

La data de 09 decembrie 2020, Valeriu Papanaga a depus recurs împotriva

încheierii din 05 octombrie 2020 a Curții de Apel Chișinău.

În susținerea recursului Valeriu Papanaga a indicat, că nu este de acord cu

încheierea contestată a instanței de apel.

În opinia recurentului, instanța de apel, la examinarea cererii de revizuire, a

interpretat în mod eronat legea și a admis grave încălcări, care au dus la soluționarea

greșită a cauzei.

Recurentul Valeriu Papanaga a menționat, că și-a întemeiat cererea de revizuire

în temeiul art.449 lit.b) Cod de procedură civilă.

A invocat că revizuirea se declară în cazul în care au devenit cunoscute unele

circumstanțe sau fapte esențiale ale cauzei, care nu au fost și nu au putut fi cunoscute

revizuentului, dacă acesta dovedește că a întreprins toate măsurile pentru a afla

3

circumstanțele și faptele esențiale în timpul judecării anterioare a cauzei și ca

circumstanțe sau fapte esențiale ale cauzei, care nu au fost și nu au putut fi cunoscute

revizuentului, a prezentat ca probă răspunsul nr.II-03/04-8604 din 27 decembrie

2019, eliberat de Casa Națională de Asigurări Sociale.

Recurentul Valeriu Papanaga a notat, că prin răspunsul nr.II-03/04-8604 din

27 decembrie 2019, eliberat de Casa Națională de Asigurări Sociale se atestă faptul,

că Alexandru Tîmciuc pînă în anul 2016 a deținut funcție didactică prin cumul de

funcții, doar o lună de zile și anume, în perioada 01 iunie 2015 – 30 iunie 2015, pe

când pentru a deține funcția de director interimar, prin prisma Codului Educației este

necesară o vechime în activitate didactică de cel puțin 3 ani, iar potrivit

Regulamentului de activitate a școlii, de 5 ani.

A relatat, că nu a cunoscut despre răspunsul nr.II-03/04-8604 din 27 decembrie

2019, eliberat de Casa Națională de Asigurări Sociale, însă instanța de apel nu a luat

în considerare această circumstanță.

Recurentul Valeriu Papanaga a solicitat admiterea recursului, anularea încheierii

instanței de apel, cu pronunțarea unei noi hotărîri, prin care să fie admisă cererea

de revizuire depusă împotriva deciziei din 31 mai 2018 a Curții de Apel Chișinău.

În conformitate cu art. 242 Cod administrativ, recursul împotriva încheierii

judecătorești se depune motivat la instanța de judecată care a emis încheierea

contestată în termen de 15 zile de la notificarea încheierii judecătorești, dacă legea

nu stabilește un termen mai mic.

Curtea de Apel Chișinău a pronunțat încheierea contestată la data de 05

octombrie 2020 (f.d.184, vol.III), însă la materialele cauzei nu se atestă date, care

confirmă faptul, că încheierea din 05 octombrie 2020 a Curții de Apel Chișinău a

fost notificată recurentului Valeriu Papanaga.

Prin cererea din 06 noiembrie 2020, recurentul Valeriu Papanaga a solicitat

să-i fie eliberată încheierea din 05 octombrie 2020 a Curții de Apel Chișinău, iar

pe cererea respectivă se atestă mențiunea, cu semnătura olografă, care confirmă

faptul, că recurentul Valeriu Papanaga a primit încheierea din 05 octombrie 2020 a

Curții de Apel Chișinău, la data de 26 noiembrie 2020 (f.d.201, vol.III).

Astfel, recursul depus de Valeriu Papanaga, la data de 09 decembrie 2020,

împotriva încheierii din 05 octombrie 2020 a Curții de Apel Chișinău, este în termen

(f.d.202, vol.III).

La data de 02 februarie 2021, în adresa intimaților Ministerului Educației,

Culturii și Cercetării al Republicii Moldova, Ministerului Agriculturii, Dezvoltării

Regionale și Mediului al Republicii Moldova, intervenienților accesorii Alexandru

Tîmciuc și Petru Moisei, a fost expediată copia recursului depus de către Valeriu

Papanaga, cu înștiințarea despre posibilitatea depunerii referinței (f.d.209).

Prin referința depusă la data de 24 februarie 2021, Ministerul Educației,

Culturii și Cercetării al Republicii Moldova a solicitat respingerea recursului depus

de Valeriu Papanaga și menținerea încheierii contestate a instanței de apel.

Intimații Ministerul Agriculturii, Dezvoltării Regionale și Mediului al

Republicii Moldova și intervenienții accesorii Alexandru Tîmciuc și Petru Moisei,

nu și-au valorificat dreptul procedural respectiv și nu au depus referințe la recursul

lui Valeriu Papanaga.

4

În conformitate cu art. 243 alin. (2) Cod administrativ, instanța competentă

soluționează recursul împotriva încheierilor judecătorești fără ședință de judecată.

Studiind materialele dosarului, Completul specializat pentru examinarea

acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră că recursul urmează a fi respins,

din următoarele motive.

Conform art. 243 alin. (1) lit. b) din Codul administrativ, examinând recursul

împotriva încheierii judecătorești, instanța adoptă una dintre următoarele decizii:

respinge recursul.

Din materialele cauzei rezultă că la data de 17 martie 2020, Valeriu Papanaga

a depus cerere de revizuire împotriva deciziei din 31 mai 2018 a Curții de Apel

Chișinău.

Prin încheierea din 05 octombrie 2020 a Curții de Apel Chișinău s-a respins

ca fiind inadmisibilă cererea de revizuire depusă de Valeriu Papanaga împotriva

deciziei din 31 mai 2018 a Curții de Apel Chișinău.

La fel, s-a constatat că pentru a se pronunța astfel, instanța de revizuire a

conchis că circumstanțele noi invocate de revizuent, nu se pretează art. 449 lit. b)

din legea procesual-civilă, deoarece acestea sunt declarative.

Conform art.195 Cod administrativ, procedura acțiunii în contenciosul

administrativ se desfășoară conform prevederilor prezentului cod. Suplimentar se

aplică corespunzător prevederile Codului de procedura civilă, cu excepția

art.169–171.

Posibilitatea revizuirii prevăzute de Capitolul XXXIX din Codul de procedură

civilă reprezintă o procedură excepțională.

Prin urmare, cererile de revizuire a hotărârilor trebuie supuse unei analize

stricte.

În conformitate cu articolul 446 alin. (1) din Codul de procedură civilă, pot fi

supuse revizuirii hotărârile, ordonanțele, încheierile și deciziile irevocabile ale

tuturor instanțelor judecătorești, în condițiile prezentului capitol.

În conformitate cu art. 449 lit.b) din Codul de procedură civilă, revizuirea se

declară în cazul în care au devenit cunoscute unele circumstanțe sau fapte esențiale

ale cauzei care nu au fost și nu au putut fi cunoscute revizuentului, dacă acesta

dovedește că a întreprins toate măsurile pentru a afla circumstanțele și faptele

esențiale în timpul judecării anterioare a cauzei.

În conformitate cu art. 453 alin. (1) lit. a) Cod de procedură civilă, după ce

examinează cererea de revizuire, instanța emite unul din următoarele acte de

dispoziție: încheierea de respingere a cererii de revizuire ca fiind inadmisibilă.

Actele cauzei denotă incontestabil faptul că recurentul Valeriu Papanaga a

depus cererea de revizuire în temeiul art. 449 lit.b) din Codul de procedură civilă,

invocând răspunsul nr.II-03/04-8604 din 27 decembrie 2019, eliberat de Casa

Națională de Asigurări Sociale, în care este indicat, că Alexandru Tîmciuc pînă în

anul 2016 a deținut funcție didactică prin cumul de funcții, doar o lună de zile și

anume în perioada 01 iunie 2015 – 30 iunie 2015, menționând că pentru a deține

funcția de director interimar, prin prisma Codului Educației, este necesară o vechime

în activitate didactică de cel puțin 3 ani, iar potrivit Regulamentului de activitate a

școlii, de 5 ani.

5

La acest capitol se va remarca, că din conținutul art.449 lit.b) Cod de procedură

civilă, rezultă, că circumstanțele invocate pot constitui temei de revizuire, doar dacă

acestea, existau obiectiv pînă la data pronunțării deciziei supuse revizuirii, se

confirmă prin probe concludente și pertinente, au importantă esențială pentru justa

soluționare a cauzei, nu au fost cunoscute revizuentului anterior, dar existau pînă la

momentul pronunțării hotărîrii, au fost descoperite după ce hotărîrea judecătorească

a devenit irevocabilă și în toate cazurile expuse, doar dacă revizuentul dovedește că

a întreprins toate măsurile pentru a afla circumstanțele și faptele esențiale în timpul

judecării și faptele esențiale în timpul judecării anterioare a cauzei.

Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ

al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de

Justiție constată, că circumstanța nouă invocată de revizuent, nu se pretează art. 449

lit. b) din legea procesual-civilă, deoarece această circumstanță a fost expusă de

recurentul Valeriu Papanaga și la examinarea cauzei în instanța de fond și în instanța

de apel, care examinând apelul, s-a expus la acest aspect și a apreciat corespunzător

aceste circumstanțe. Or, în înscrisul din carnetul de muncă a lui Alexandru Tîmciuc,

anexat la materialele cauzei în prima instanță (f.d.180-184, vol.I) este clar indicată

funcția și perioada unde a activat Alexandru Tîmciuc.

În acest context, instanța de recurs menționează, că instanța de apel corect a

conchis, că revizuentul Valeriu Papanaga a cunoscut despre existența

circumstanțelor invocate în motivarea revizuirii, în cadrul examinării anterioare a

cauzei, iar obținerea unui înscris cu o dată ulterioară, pe care revizuentul Valeriu

Papanaga l-a apreciat în mod subiectiv, nu motivează revizuirea. Or, respectând

puterea lucrului judecat și principiul siguranției raporturilor juridice, acest argument

al revizuentului Valeriu Papanaga nu constituie temei pentru revizuirea unei hotărîri

judecătorești definitive și irevocabile, care acționează cu putere de lucru judecat.

În asemenea circumstanțe, Completul specializat pentru examinarea acțiunilor

în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție constată, că instanța de apel corect a

respins ca fiind inadmisibilă cererea de revizuire depusă de Valeriu Papanaga.

Instanța de recurs menționează, că argumentele aduse de către recurentul

Valeriu Papanaga nu se pretează art. 449 lit. b) din legea procesual-civilă, deoarece

acestea sunt declarative.

Prin urmare, condițiile redeschiderii procesului, în temeiul art. 449 lit. b) din

Codul de procedură civilă în prezenta cauză, nu sunt întrunite.

Instanța de recurs notează că, conform jurisprudenței CtEDO, dreptul la

judecarea într-un mod echitabil de către o instanță, așa precum este garantat de

articolul 6§1 al Convenției, unul din aspectele fundamentale ale preeminenței

dreptului este principiul securității raporturilor juridice, care cere, printre altele, ca,

atunci cînd instanțele judecătorești dau o apreciere finală unei chestiuni, constatarea

lor să nu mai poată fi pusă în discuție (a se vedea cauzele Brumărescu v. Romania,

[GC] nr.28342/95, § 61, ECHR 1999-VII; Roșca v. Moldova, nr.6267/02, § 24, 22

martie 2005).

Referitor la cerința intimatului Alexandru Tîmciuc cu privire la încasarea din

contul revizuentului Valeriu Papanaga în beneficiul său a sumei de 5000 de lei, cu

titlu de cheltuieli de asistență juridică, instanța de recurs consideră, că instanța de

apel corect a admis parțial această cerință.

6

Din materialele dosarului se atestă, că avocatul Cristina Țarină, în baza

mandatului din data de 30 septembrie 2020, a fost împuternicită de a reprezenta

intimatul Alexandru Tîmciuc, în cadrul prezentei cauze, în ordine de revizuire.

Conform art. 96 alineatele (1) și (11) Cod de procedură civilă, instanța

judecătorească obligă partea care a pierdut procesul să compenseze pârții care a avut

câștig de cauză cheltuielile ei de asistență juridică, în măsura în care acestea au fost

reale, necesare și rezonabile. Cheltuielile menționate la alin.(1) se compensează

pârții care a avut câștig de cauză dacă aceasta a fost reprezentată în judecată de un

avocat.

Conform art. 63 alin.(4) din Legea cu privire la avocatură nr. 1260 din 19 iulie

2002, cheltuielile suportate de client în legătură cu acordarea de către avocat a

asistenței juridice la apărarea drepturilor și intereselor lui legitime în cauzele penale,

civile și administrative urmează a fi compensate integral și proporțional cerințelor

admise (respinse) de partea adversă.

În conformitate cu punctele 15-17 din Recomandarea privind cuantumul

onorariilor avocaților și compensarea de către instanțele de judecată a cheltuielilor

de asistență juridică, aprobată prin decizia Consiliului Uniunii avocaților din

Republica Moldova nr.2 din 30 martie 2012, pornind de la practica Curții Europene

a Drepturilor Omului, cheltuielile de asistență juridică trebuie să fie necesare,

realmente angajate și rezonabile ca mărime.

Astfel, pentru determinarea cuantumului compensației acordate, instanța de

judecată, pentru a face o apreciere corectă, ține cont de: complexitatea cauzei;

noutatea și dificultatea întrebărilor juridice ridicate de speță; aportul avocatului la

soluționarea cauzei; timpul și munca depusă de avocat; aptitudinile speciale necesare

pentru a acorda asistența (cunoștințe tehnice speciale, cunoașterea profundă a unor

reglementări de profil, cunoașterea limbilor străine, a altor procedee de comunicare

cu clienți specifici etc.); faptul în ce măsură munca avocatului în cauza respectivă îi

limitează capacitatea de a lucra în alte dosare; rezultatul obținut; restricțiile de timp

impuse de client și de circumstanțele cauzei; natura și durata relației dintre avocat și

client; experiența, reputația și abilitatea avocatului; justificarea și ponderea

mijloacelor de apărare utilizate în cauză; suma despăgubirilor pretinse/obținute în

cauză; alți factori, la discreția instanței.

Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ

al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de

Justiție atestă că, suma cheltuită de intimatul Alexandru Tîmciuc cu ocazia

îndeplinirii actelor de procedură corespunzătoare poziției lor procesuale, pe

parcursul desfășurării procesului reprezintă cheltuieli de judecată, iar potrivit art.

90 lit. i) Cod de procedură civilă, cheltuielile de asistență juridică fac parte din

cheltuielile de judecare a cauzei.

La fel, instanța de recurs reține, că cheltuielile de judecare a cauzei pornesc

de la principiul independenței procesuale a fiecărei părți într-un proces de judecată

și au caracter de sancțiune procedurală, iar ca fundament răspunderea civilă

delictuală și culpa procesuală a părții care a pierdut procesul. Prin obligarea la plata

acestora trebuie să se realizeze acoperirea integrală a prejudiciului cauzat părții care

a câștigat procesul.

În jurisprudența constantă a Curții Europene a Drepturilor Omului (cauza

Costin versus România, hotărârea din 26 mai 2005; cauza Străin si alții versus

7

România, hotărârea din 21 iulie 2005; cauza Petre versus România, hotărârea din

27 iulie 2006, etc.) s-a statuat că partea care a câștigat procesul nu va putea obține

rambursarea unor cheltuieli decât în măsura în care se constată realitatea, necesitatea

și caracterul lor rezonabil.

Astfel, ținând cont de esența litigiului, prestația efectivă și volumul activităților

exercitate de avocatul Cristina Țărnă, instanța de recurs consideră că suma de 3000

de lei, cu titlu de cheltuieli de asistență juridică constituie o sumă reală, necesară și

rezonabilă, care corespunde volumului serviciilor prestate realmente, confirmate de

către avocat în cadrul judecării cauzei, ce constituie o satisfacere echitabilă și nu este

excesivă pentru revizuent - ținut să o plătească și nici venit nejustificat pentru

intimat.

Din considerentele menționate și având în vedere că încheierea instanței de apel

este legală, iar argumentele invocate de Valeriu Papanaga sunt neîntemeiate și

declarative, Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios

administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a respinge recursul.

În conformitate cu art. 195, 243 alin. (1) lit. b), art. 258 alin. (3) din Codul

administrativ, Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios

administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție

d e c i d e :

Se respinge recursul depus de Valeriu Papanaga.

Se menține încheierea din 05 octombrie 2020 a Curții de Apel Chișinău, în

cauza de contencios administrativ, la cererea de chemare în judecată depusă de

Valeriu Papanaga împotriva Ministerului Educației, Culturii și Cercetării al

Republicii Moldova, Ministerului Agriculturii, Dezvoltării Regionale și Mediului al

Republicii Moldova, intervenienții accesorii Alexandru Tîmciuc și Petru Moisei cu

privire la contestarea actului administrativ.

Decizia este irevocabilă.

Președintele ședinței,

judecătorul Tamara Chișca-Doneva

Judecători Victor Burduh

Nina Vascan

8

§ Cauze similare

Grupate prin similitudine semantică

4 cauze
Sursă