ÎNAPOI LA REZULTATE Curtea Supremă de Justiție

Sursă originală

CSJ 02.06.2021

3ra-521/21 — contestarea actului administrativ individual defavorabil s.a.

HOTĂRÂRE

02.06.2021

Pe scurt

Instanță: Curtea Supremă de Justiție
Obiect: contestarea actului administrativ individual defavorabil s.a.
Temei legal: sanctiunile disciplinare ce pot fi aplicate corpului de ofiteri

RĂSFOIEȘTE: Curtea Supremă de Justiție · 2021
DESCARCĂ: PDF · DOCX

Citează această cauză

3ra-521/21 — contestarea actului administrativ individual defavorabil s.a. (Curtea Supremă de Justiție, 2021)

Dosarul nr.3ra-521/21

Prima instanță: Judecătoria Chișinău, sediul Râșcani (jud: L.Holevițcaia)

Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (jud: A.Minciuna, I.Muruianu, E.Palanciuc)

D E C I Z I E

02 iunie 2021 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit

al Curții Supreme de Justiție

în componentă:

Președintele ședinței, judecătorul Tamara Chișca-Doneva

judecătorii Maria Ghervas

Victor Burduh

Nicolae Craiu

Nina Vascan

examinând recursul depus de Marele Stat Major al Armatei Naționale,

în cauza de contencios administrativ, intentată la cererea de chemare în judecată

depusă de Liviu Furtună împotriva Comandamentului Militar Întrunit al Forțelor de

Menținere a Păcii și Marelui Stat Major al Armatei Naționale privind contestarea actului

administrativ individual defavorabil, obligarea emiterii actului administrativ solicitat,

repararea prejudiciului material și moral și încasarea cheltuielilor de judecată,

împotriva deciziei din 03 februarie 2021 a Curții de Apel Chișinău, prin care a fost

respins apelul depus de Marele Stat Major al Armatei Naționale și Comandamentul Militar

Întrunit al Forțelor de Menținere a Păcii, împotriva hotărîrii din 23 iunie 2020 a

Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani,

c o n s t a t ă :

La data de 04 octombrie 2018, Liviu Furtună a depus cerere de chemare în judecată

împotriva lui Vasile Staver, locțiitor șef al Marelui Stat Major al Armatei Naționale, șef

militar superior Contingent Militar al Forțelor de Menținere a Păcii privind contestarea

actului administrativ, repararea prejudiciului material și moral.

În motivarea acțiunii reclamantul a indicat, că fiind în funcția de locțiitor șef militar

superior lucru educativ - șef serviciu personal al Comandamentului Militar Forțe de

Menținere a Păcii, grad militar locotenent-colonel, prin ordinul locțiitorului șefului

Marelui Stat Major al Armatei Naționale - șef militar superior Contingent Militar al

Forțelor de Menținere a Păcii, nr.68 din 05 septembrie 2018, cu privire la încălcarea

cerințelor de folosire/utilizare a aparatelor foto și video în încăperile de serviciu de către

militarii Comandamentului Militar Forțe de Menținere a Păcii, în baza pct. l alin. (3) a

ordinului șefului Marelui Stat Major al Armatei Naționale, Comandant al Armatei

Naționale nr. 20 din 23 martie 2012 și art. 5 lit.k) al Regulamentului disciplinei militare al

Forțelor Armate, i-a fost aplicată sancțiune disciplinară, sub formă de mustrare, pentru

crearea premiselor ce au dus la situația confuză, prezentarea informațiilor eronate

conducerii Comandamentului Militar Forțe de Menținere a Păcii.

A menționat că îndeplinește serviciul militar în Armata Națională, de peste 18 ani, iar

pe parcursul întregii carieri militare nu a fost sancționat disciplinar, și-a îndeplinit

conștiincios obligațiile de serviciu, fapt apreciat de Ministerul Apărării și Marele Stat

Major al Armatei Naționale, Comisia Unificată de Control și Contingentul Militar Forțe de

Menținere a Păcii.

Reclamantul a indicat, că începînd cu data de 18 iulie 2018, când a fost detașat

pentru a doua oară în calitate de locțiitor șef militar superior lucru educativ - șef serviciu

personal Comandament Militar Forțe de Menținere a Păcii, de către colonelul Vasile

Staver, sistematic era supus hărțuirii psihologice și verbale, prin inițierea unui șir de

cercetări de serviciu, care nu au nimic comun cu exercitarea obligațiilor de serviciu, dar au

drept scop lezarea demnității și determinarea de a cere redetașarea în unitatea militară de

bază.

Reclamantul a remarcat, că deoarece telefonul său personal era nefuncțional, la data

de 24 august 2018, în jurul orei 08:10, de la locotenentul- major Ion Lașcu, șef serviciu

transmisiuni-ajutor șef stat major, a primit în gestiune telefon de serviciu și încărcătorul la

acesta, fiind introdusă cartela de serviciu și cartela personală.

Reclamantul a reiterat, că pentru cartelă și telefon s-a semnat într-un registru, fiind

indicată și data.

A relatat, că la demersurile sale, de a afla cauza atitudinii conflictuale față de

persoana sa, nu a primit răspuns și nici încercările de remediere amiabilă a situației create,

de asemenea, nu s-au soldat cu nici un rezultat.

Reclamantul a mai explicat, că în conformitate cu documentele de directivă în

vigoare, după primirea funcției și gestiunii de locțiitor șef militar superior lucru educativ -

șef serviciu personal, urma să fie asigurat cu telefon și cartelă SIM de serviciu, prin care se

face legătura între persoanele cu funcții de răspundere în cadrul contingentului, lucru care

până în prezent nu a fost realizat.

Reclamantul a remarcat, că înainte de a fi sancționat, a raportat locțiitorului șefului

Marelui Stat Major al Armatei Naționale - șef militar superior Contingent Militar Forțe de

Menținere a Păcii despre faptul, că telefonul personal este defectat și că nu i s-a distribuit

telefon și cartelă SIM de serviciu, astfel fiind în imposibilitate de a gestiona informația

de serviciu, pe perioada îndeplinirii obligațiunilor funcționale.

A notat că a fost asigurat de șeful său, că va primi telefon de serviciu, lucru ce nu a

fost făcut, deoarece telefonul de serviciu se afla la șeful Statului Major, care era în

concediu anual obligatoriu.

A relatat, că din motivul că locotenentul-major Ion Lașcu, se grăbea să plece la

Chișinău, fiind mereu sunat de către locțiitorul șefului militar superior, în dreptul rubricii

unde reclamantul a semnat pentru cartela SIM, din greșeală, a indicat data de „13 august

2018” și nu data de „08 august 2018”, eroare care peste două minute după ce a fost sesizat

de către șeful serviciului transmisiuni-ajutor șef stat major, a și rectificat-o.

Reclamantul a menționat, că deși și-a recunoscut greșeala și și-a cerut scuze,

locotenentul-major Ion Lașcu, șef serviciu transmisiuni-ajutor șef stat major a declarat, că

despre acest fapt va raporta locțiitorului șefului Marelui Stat Major al Armatei Naționale

- șef militar superior Contingent Militar Forțe de Menținere a Păcii. Astfel, în aceiași zi, în

jurul orei 16.00, Ion Lașcu a raportat despre acest fapt și de asemenea a raportat, precum

că Liviu Furtună a fotografiat acel Registru, informație care nu curespunde adevărului,

deoarece telefonul personal era nefuncționabil, fapt despre care cunoștea foarte bine și

ofițerul în cauză, care deseori a încercat să remedieze problemele tehnice ale acestuia.

Reclamantul a relatat, că ulterior, când a solicit să i se prezinte probele care ar

demonstra vinovăția sa, și anume, presupusele poze cu semnătura sa, și existența

materialelor multiplicate de către reclamant, locotenentul-major Ion Lașcu, dar și maiorul

Denis Zbigli, șeful statului major - locțiitor șef militar superior, care a desfășurat

cercetarea administrativă, nu au fost în stare să o facă, confirmînd astfel lipsa temeiului

legal de desfășurare a cercetării de serviciu și sancționării disciplinare.

Reclamantul a indicat, că nu îi este înțeles gestul locotenentului-maior Ion Lașcu și

presupune că a făcut-o pentru a-l ponegri și a-l discredita în fața locțiitorului șefului

Marelui Stat Major al Armatei Naționale - șef militar superior Contingent Militar Forțe de

Menținere a Păcii, pentru că în petiția sa, dânsul l-a menționat, apreciind acest fapt ca o

inacțiune a sa, și un pericol de a fi pedepsit pentru că, nu a întreprins măsurile de rigoare,

pentru a fi asigurat, conform documentelor de conducere în vigoare, cu un telefon și

cartelă SIM de serviciu, la primirea de către Liviu Furtună a funcției și gestiunii de

locțiitor șef militar superior lucru educativ - șef serviciu personal.

Reclamantul a subliniat, că rectificarea datei când a primit cartela SIM de serviciu,

într-un Registru, care prezintă la prima vedere dubii privind corespunderea documentelor,

nu corespunde gravității pedepsei aplicate.

A indicat, că telefonul personal era și rămâne nefuncționabil, fapt care îl cunoștea

foarte bine și locotenentul-major Ion Lașcu, șef serviciu transmisiuni-ajutor șef stat major,

care deseori a încercat să remedieze problemele tehnice ale acestuia, fapt care ulterior a

fost confirmat și de către specialistul în reparația telefoanelor mobile, care a constatat, că

telefonul are mai multe defecțiuni grave din cauza că a căzut jos, iar cea mai dificilă se

datorează fisurării platei care asigura funcționarea acestuia, fapt ce ar putea face

imposibilă repararea de mai departe a telefonului personal de producție chineză.

Reclamantul a menționat, că abia la data de 03 octombrie 2018, când a anunțat

conducerea Comandamentului, că va contesta în instanța de judecată hotărârea privind

sancționarea disciplinară, a luat cunoștință de ordinul șefului Marelui Stat Major al

Armatei Naționale, comandant al Armatei Naționale nr.20 din 23 martie 2012 cu privire la

modalitatea de folosire/utilzare a telefoanelor mobile, aparatelor foto și video în unitățile

militare ale Armatei Naționale și instituțiile Ministerului Apărării.

Reclamantul a mai menționat, că în opinia sa, ordinul în cauză, în mare parte este

depășit la compartimentul folosirea telefoanelor mobile, deoarece acest mijloc de legătură

reprezintă un element indispensabil în activitatea de serviciu a oricărui militar cu funcție

de răspundere. Mai mult ca atât, conform cerințelor ordinului locțiitorului șefului Marelui

Stat Major al Armatei Naționale - șef militar superior Contingent Militar Forțe de

Menținere a Păcii nr.41 din 17 mai 2018, la data de 24 august 2018, i-a fost distribuit

telefon de serviciu și cartelă SIM.

În același context, reclamantul a relatat, că cercetarea administrativă a fost

desfășurată tendențios și cu folosirea unor date și informații denaturate, cu utilizarea unui

șir de afirmații calomnioase în adresa unui ofițer superior cu funcție de răspundere în

cadrul Comandamentului Militar Forțe de Menținere a Păcii, bazate doar pe afirmațiile

unor persoane cointeresate, șantajabile și dornice de răzbunare, aflate în raport de

subordonare nemijlocită. Iar, declarațiile unui ofițer superior, cu o experiență de 18 ani, în

serviciul militar, care a îndeplinit în cariera sa un șir de funcții de răspundere, nici nu au

fost luate în considerare, prevalând doar cele declarate de un locotenent major și un

sergent major, subordonat al celui dintâi, care ar face orice să continue serviciul militar în

zona de securitate.

A evidențiat, că cercetarea administrativă și ordinul locțiitorului șefului Marelui Stat

Major al Armatei Naționale - șef militar superior Contingent Militar Forțe de Menținere a

Păcii nr.68 din 05 septembrie 2018, a fost elaborat cu abateri evidente de la normele

lingvistice și gramaticale, iar cultura de stat major a fost totalmente ignorată, îngreunând

înțelegerea esenței problemei abordate.

Reclamantul a relevat, că acțiunile locțiitorului șefului Marelui Stat Major al Armatei

Naționale - șef militar superior Contingent Militar Forțe de Menținere a Păcii prezintă

stupoare, deoarece, deși prin emiterea ordinului în cauză recunoaște că a existat o încălcare

de disciplină, contrar cerințelor pct.14 și pct.15 al Nomenclatorului încălcărilor (abaterilor)

grave de disciplină militară, pus în aplicare prin ordinul Ministrului Apărării nr. 220 din

5 iulie 2011 „Cu privire la activitatea Marelui Stat Major, comandamentelor Armatei

Naționale, unităților militare și instituțiilor Ministerului Apărării privind consolidarea

disciplinei militare și respectarea legalității în Armata Națională”, nu a raportat despre

aceasta instanțelor abilitate.

Reclamantul a evidențiat, că în baza art.81 al Regulamentului disciplinei militare, a

contestat în adresa eșalonului ierarhic superior sancțiunea disciplinară, care i-a fost

aplicată, însă nu a primit răspuns.

Reclamantul Liviu Furtună a solicitat anularea ordinului locțiitorului șef- Marelui

Stat Major al Armatei Naționale- șef militar superior Contingent Militar Forțe de

Menținere a Păcii nr.68 din 05 septembrie 2018, în partea ce ține de aplicarea sancțiunii

disciplinare, sub formă de mustrare; achitarea procentelor reținute prin ordinul șefului

Centrului gestionare resurse de mobilizare și al efectivului Armatei Naționale nr.49 din

24 septembrie 2018, cu privire la achitarea indemnizației unice bănești militarilor prin

contract, pentru luna septembrie 2018; achitarea premiului de care a fost privat prin

ordinul șefului Centrului gestionare resurse de mobilizare și al efectivului Armatei

Naționale nr.45 din 24 septembrie 2018, cu privire la stimularea efectivului Centrului

gestionare resurse de mobilizare și al efectivului Armatei Naționale cu prilejul aniversării

a XVII-a de la formarea Armatei Naționale; repararea prejudiciului moral în mărime de

50000 de lei și restituirea cheltuielilor de judecată.

La data de 21 martie 2019, la data de 10 iulie 2019 și la data de 07 februarie 2020,

reclamantul Liviu Furtuna și-a concretizat pretențiile, înaintîndu-le împotriva

Comandamentului Militar Întrunit al Forțelor de Menținere a Păcii și Marelui Stat Major al

Armatei Naționale, solicitînd anularea ordinului locțiitorului șef- Marelui Stat Major al

Armatei Naționale- șef militar superior Contingent Militar Forțe de Menținere a Păcii

nr.68 din 05 septembrie 2018, în partea ce ține de aplicarea sancțiunii disciplinare sub

formă de mustrare; repararea prejudiciului material în sumă de 16438,70 de lei, cauzat în

urma neachitării drepturilor salariale, reținute prin ordinul șefului Centrului gestionare

resurse de mobilizare și al efectivului Armatei Naționale nr.49 din 24 septembrie 2018 cu

privire la achitarea indemnizației unice bănești militarilor prin contract pentru luna

septembrie 2018, precum și în urma neachitării premiilor bănești și sporurilor pentru

performanță ratate, care nu au fost acordate prin ordinele șefului Centrului gestionare

resurse de mobilizare și al efectivului Armatei Naționale, din motivul sancționării

disciplinare sub formă de mustrare, prin ordinul locțiitorului șefului Marelui Stat Major al

Armatei Naționale - șef militar superior Contingent Militar Forțe de Menținere a Păcii

nr.68 din 05 septembrie 2018, după cum urmează: ordinul șefului Centrului gestionare

resurse de mobilizare și al efectivului Armatei Naționale nr.45 din 24 septembrie 2018

„Cu privire la stimularea efectivului Centrului gestionare resurse de mobilizare și al

efectivului Armatei Naționale cu prilejul aniversării a XVII-a de la formarea Armatei

Naționale”; ordinul șefului Centrului gestionare resurse de mobilizare și al efectivului

Armatei Naționale nr.51 din 25 octombrie 2018 „Cu privire la stimularea efectivului

Centrului gestionare resurse de mobilizare și al efectivului Armatei Naționale cu prilejul

sărbătorii Ziua Hramului Bisericii din municipiul Chișinău și a altor localități”; ordinul

șefului Centrului gestionare resurse de mobilizare și al efectivului Armatei Naționale

nr.61 din 29 noiembrie 2018 „Cu privire la stimularea efectivului Centrului gestionare

resurse de mobilizare și al efectivului Armatei Naționale cu prilejul sărbătorii de Crăciun”;

ordinul șefului Centrului gestionare resurse de mobilizare și al efectivului Armatei

Naționale nr. 65 din 30 noiembrie 2018 „Cu privire la stimularea efectivului Centrului

gestionare resurse de mobilizare și al efectivului Armatei Naționale cu prilejul sărbătorii

de Anul Nou”; ordinul șefului Centrului gestionare resurse de mobilizare și al efectivului

Armatei Naționale nr.66 din 30 noiembrie 2018 „Cu privire la stimularea efectivului

Centrului gestionare resurse de mobilizare și al efectivului Armatei Naționale cu prilejul

sărbătorilor de iarnă„; ordinul șefului Centrului gestionare resurse de mobilizare și al

efectivului Armatei Naționale nr. 71 din 26 decembrie 2018 „Cu privire la stabilirea

sporului pentru performanță militarilor prin contract din cadrul Centrului gestionare

resurse de mobilizare și al efectivului Armatei Naționale pentru luna decembrie 2018”;

ordinul șefului Centrului gestionare resurse de mobilizare și al efectivului Armatei

Naționale nr. 6 din 24 ianuarie 2019 „Cu privire la stabilirea sporului pentru performanță

militarilor prin contract din cadrul Centrului gestionare resurse de mobilizare și al

efectivului Armatei Naționale pentru luna ianuarie 2019”; ordinul șefului Centrului

gestionare resurse de mobilizare și al efectivului Armatei Naționale nr. 12 din 25 ianuarie

2019 „Cu privire la stabilirea sporului pentru performanță militarilor prin contract din

cadrul Centrului gestionare resurse de mobilizare și al efectivului Armatei Naționale

pentru luna februarie 2019”; repararea prejudiciului moral în mărime de 50000 de lei ( f.d.

223-225, vol.1).

Prin hotărârea din 23 iunie 2020 a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani acțiunea a

fost admisă parțial. A fost anulat actul administrativ individual defavorabil, ordinul

locțiitorului șef Marele Stat Major al Armatei Naționale, șef militar superior Contingent

Militar Forțe de Menținere a Păcii nr. 68 din 05 septembrie 2018, prin care Liviu

Furtună a fost sancționat disciplinar cu sancțiunea disciplinară sub formă de „mustrare”.

A fost obligat Marele Stat Major al Armatei Naționale să-i achite lui Liviu Furtună

prejudiciul material în sumă de 16438,70 de lei. Acțiunea reclamantului Liviu Furtună în

partea reparării prejudiciului moral în sumă de 50000 de lei, a fost respinsă ca fiind

neîntemeiată.

La data de 01 iulie 2020, Marele Stat Major al Armatei Naționale și Comandamentul

Militar Întrunit al Forțelor de Menținere a Păcii au depus apel împotriva hotărârii primei

instanțe (f.d.169,172 vol.II).

Ulterior, la data de 09 septembrie 2020, prin intermediul poștei electronice, Marele

Stat Major al Armatei Naționale și Comandamentul Militar Întrunit al Forțelor de

Menținere a Păcii au depus motivarea apelului (f.d. 194-204, vol.II).

Hotărârea din 23 iunie 2020 a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani a fost notificată

apelanților Marelui Stat Major al Armatei Naționale și Comandamentului Militar Întrunit

al Forțelor de Menținere a Păcii la data de 24 august 2020, fapt ce se confirmă prin avizul

de recepție a scrisorii recomandate, anexat la materialele cauzei.

Astfel, instanța de apel corect a considerat apelul depus împotriva hotărârii primei

instanțe, de Marele Stat Major al Armatei Naționale și Comandamentul Militar Întrunit al

Forțelor de Menținere a Păcii, ca fiind în termen.

Prin decizia din 03 februarie 2021 a Curții de Apel Chișinău a fost respins apelul

depus de Marele Stat Major al Armatei Naționale și Comandamentul Militar Întrunit al

Forțelor de Menținere a Păcii.

Pentru a pronunța această decizie, Curtea de Apel Chișinău a reținut ca plauzibilă

concluzia primei instanțe privind ilegalitatea și netemeinicia ordinului locțiitorului șef

Marele Stat Major al Armatei Naționale, șef militar superior Contingent Militar Forțe de

Menținere a Păcii nr.68 din 05 septembrie 2018, prin care Liviu Furtună, a fost sancționat

cu sancțiune disciplinară sub formă de mustrare.

Instanța de apel a menționat, că instanța de fond just a stabilit, că comiterea de către

reclamantul Liviu Furtună, a încălcării imputate și anume, fotografierea Registrului de

eliberare a mijloacelor de transmisiuni, este lipsită de suport probant, or, nici în instanța de

fond și nici în instanța de apel, Marele Stat Major al Armatei Naționale, nu a prezentat

careva probe, ce ar confirma acest fapt.

Instanța de apel a apreciat critic argumentul apelanților Marelui Stat Major al

Armatei Naționale și Comandamentului Militar Întrunit al Forțelor de Menținere a Păcii

privind confirmarea faptului fotografierii, prin declarațiile martorilor Ion Lașcu și Alexei

Țurcanu, prezenți în acel moment în biroul locțiitorului pentru logistică, unde de fapt au și

avut loc acțiunile menționate. Or, informația din Registrul de eliberare temporară a

mijloacelor de transmisiuni, pretinsa încălcare pentru care reclamantul Liviu Furtună, a

fost sancționat, conține denumirea telefonului mobil, numerele de telefon, numele

persoanelor, data și semnătura, cărora le-au fost repartizate obiectele (f.d.58-59, vol.I),

ceea ce nu poate fi catalogat ca sustragere, sau scurgere de date și informații de serviciu,

pentru sancționarea intimatului Liviu Furtună.

Totodată, instanța de apel a considerat, că instanța de fond just a conchis că nu poate

servi drept temei pentru legalitatea ordinului contestat nici argumentul apelanților, precum

că autoritatea publică și-a exercitat dreptul discreționar, deoarece circumstanțele faptice

constatate în cadrul examinării cauzei, denotă lipsa comiterii abaterii disciplinare și

respectiv, lipsa temeiului de sancționare disciplinară a intimatului Liviu Furtună.

Instanța de apel a apreciat declarativ și argumentul apelanților privind gravitatea

consecințelor, care ar putea avea loc prin sustragerea sau scurgerea de date și a

informațiilor de serviciu, care au fost fotografiate, precum și sensibilitatea zonei în care

activează intimatul Liviu Furtună, motiv din care s-a conchis cu aplicarea sancțiunii

disciplinare, care după ierarhia sancțiunilor disciplinare, este poziționată ca fiind ușoară.

Or, atât acțiunile privind ignorarea prevederilor legii, cât și gravitatea consecințelor, urmau

a fi probate de către apelanți, fapt ignorat de către ultimii, iar simpla fotografiere a parafei

din Registrul de eliberare temporară a mijloacelor de transmisiuni, cu mențiunea datei și

semnăturii reclamantului/intimat Liviu Furtună, în situația aflării ultimului în relații de

conflict cu colonelul Vasile Staver, nu denotă sustragere sau scurgere de date și informații

de serviciu, fapt pentru care neîntemeiat i s-a aplicat sancțiune disciplinară intimatului

Liviu Furtună.

Cu referire la argumentul apelanților, precum că nu pot fi invocate careva din

temeiurile expres prevăzute la art.141 Cod administrativ, care ar impune nulitatea

ordinului contestat, instanța de apel a reținut, că în acest caz instanța de fond just a

verificat legalitatea actului contestat, prin prisma Legii contenciosului administrativ

nr.793-XIV din 10 februarie 2000 (în vigoare la data emiterii actului contestat), anulîndu-l,

concluzionînd că contravine normelor citate.

Instanța de apel a respins ca neîntemeiat argumentul apelanților privind dezacordul cu

obligațiunea stabilită de către instanța de fond privind achitarea intimatului Liviu Furtună

a prejudiciului material în sumă de 16438,70 de lei. Or, în urma aplicării sancțiunii

disciplinare, intimatului Liviu Furtună nu i-au fost achitate drepturile salariale reținute prin

ordinul Centrului gestionare resurse de mobilizare și al efectivului Armatei Naționale

nr. 49 din 24 septembrie 2018 „Cu privire la achitarea indemnizației unice bănești

militarilor prin contract pentru luna septembrie 2018” (f.d.102-103, vol.I), precum și

premiile bănești și sporurile pentru performanțele ratate, care nu au fost acordate prin

ordinele șefului Centrului gestionare resurse de mobilizare și al efectivului Armatei

Naționale, din motivul sancționării disciplinare sub formă de mustrare, prin ordinul

locțiitorului șefului Marelui Stat Major al Armatei Naționale -șef militar superior

Contingent Militar Forțe de Menținere a Păcii nr. 68 din 05 septembrie 2018.

La data de 23 februarie 2021, Marele Stat Major al Armatei Naționale a depus recurs

împotriva deciziei din 03 februarie 2021 a Curții de Apel Chișinău, prin care a

solicitat admiterea recursului, casarea integrală a deciziei instanței de apel și a hotărârii

primei instanțe, cu emiterea unei noi hotărâri privind respingerea integrală a acțiunii

(f.d.31, vol.III).

Ulterior, la data de 12 aprilie 2021, Marele Stat Major al Armatei Naționale a depus

motivarea recursului (f.d.44-48, vol.III).

În susținerea recursului a invocat dezacordul cu decizia instanței de apel,

considerând-o ilegală și neîntemeiată prin faptul, că nu au fost cercetate integral

circumstanțele cauzei și eronat au fost interpretate normele de drept material.

Suplimentar, recurentul a menționat că instanțele ierarhic inferioare nu au luat în

considerare, că la 24 august 2018, în timpul predării - primirii telefonului de serviciu,

intimatul Liviu Furtună a efectuat modificări în Registrul de eliberare temporară a

mijloacelor de transmisiuni, după care a efectuat poze cu telefonul personal. Astfel, prin

acțiunile sale intimatul Liviu Furtună a încălcat pct.l alin.(3) al ordinului șefului Marelui

Stat Major al Armatei Naționale nr.20 din 23 martie 2012 „Cu privire la modalitatea de

folosire/utilizare a telefoniei mobile, aparatelor foto și video în unitățile militare ale

Armatei Naționale și instituțiile Ministerului Apărării”, prin care se interzice folosirea

telefoanelor mobile, aparatelor foto și video de către militarii în termen și prin contract,

precum și a angajaților civili ai Armatei Naționale și instituțiilor Ministerului Apărării în

încăperile de serviciu, în încăperile corpului de gardă, în depozite, în punctele de comandă,

centre de comunicații, în încăperi cu regim secret, în locuri de păstrare a tehnicii,

armamentului și munițiilor din dotarea Armatei Naționale.

Recurentul Marele Stat Major al Armatei Naționale a notat, că concomitent, acțiunile

intimatului Liviu Furtună au dus la încălcarea prevederilor lit.f) din Angajamentul privind

modalitatea de gestionare a informației de serviciu pe timpul îndeplinirii obligațiilor

funcționale în cadrul Contingentului Militar Forțe de Menținere a Păcii a Republicii

Moldova, care prevede că intimatul Liviu Furtună urma sa execute lucrările de secretariat

în conformitate cu cerințele regulamentelor, ordinelor, instrucțiunilor în vigoare și să nu

permită pierderea, multiplicarea neautorizată a documentelor ce conțin informație de

serviciu, angajamentul fiindu-i adus la cunoștința contrasemnătura la data de 18 iulie 2018,

la momentul sosirii pentru continuarea serviciului militar, în cadrul Comandamentului

militar întrunit al Forțelor de Menținere a Păcii ale Republicii Moldova.

Recurentul a specificat, că eronat instanțele de judecată ierarhic inferioare au invocat

ca fiind neprobată comiterea de către intimatul Liviu Furtună a încălcării imputate și

anume, fotografierea Registrului de eliberare a mijloacelor de transmisiuni, or pe acest

caz au fost efectuate mai multe cercetări administrative, atât în cadrul Comandamentului

Militar cât și de către Poliția Militară a Armatei Naționale, la materialele cauzei fiind

anexate declarațiile a doi martori Ion Lașcu și Alexei Țurcanu, prezenți în acel moment în

biroul locțiitorului pentru logistică, unde de fapt au și avut loc acțiunile menționate.

Astfel, recurentul consideră nefondate și fără suport probatoriu afirmațiile intimatului

Liviu Furtună cu referire la faptul că, în timpul efectuării cercetării administrative cu

privire la încălcarea cerințelor de utilizare a aparatelor foto/video în încăperile de serviciu

de către militarii Comandamentului Militar Forțe de Menținere a Păcii, au fost admise

abateri în partea ce se referă la utilizarea unui șir de afirmații calomnioase și date

denaturate, inclusiv concluzia instanțelor de judecată ierarhic inferioare bazate pe acestea.

În afară de aceasta, recurentul a concretizat, că cercetarea administrativă a fost

efectuată în temeiul art.57 lit.a) din Regulamentul disciplinei militare, aprobat prin Legea

nr.52-XVI din 02 martie 2007 cu privire la aprobarea Regulamentului disciplinei militare,

urmare a căreia, prin ordinul locțiitorului șefului Marelui Stat Major al Armatei

Naționale - șef militar superior Contingent Militar Forțe de Menținere a Păcii nr.68 din

05 septembrie 2018, intimatului Liviu Furtună i-a fost aplicată sancțiunea disciplinară

„mustrare”. Or, reieșind din specificul și particularitățile specifice serviciului militar,

precum și din faptul că, conform art.4 alin.(l) a Legii nr. 1245 din 18 iulie 2002 privind

pregătirea cetățenilor pentru apărarea Patriei, serviciul militar este o formă specială a

serviciului public ce rezidă în îndeplinirea de către cetățeni a datoriei constituționale

privind pregătirea pentru apărare și apărarea Patriei, exclusiv în cadrul Forțelor Armate ale

Republicii Moldova, modalitatea de îndeplinire a serviciului militar este reglementată de

norme juridice speciale, care prevăd unele restricții și limitări. Astfel, statul, în baza

art.54 din Constituția Republicii Moldova, a instituit posibilitatea limitării unor drepturi și

grevarea cu unele obligații, dacă acestea sunt necesare securității naționale.

Recurentul a mai menționat, că la examinarea cauzelor privind contestarea legalității

actelor administrative privind eliberarea din funcție a militarilor sau aplicarea sancțiunilor

disciplinare și a altor acte administrative referitoare la această categorie de persoane,

urmează a fi aplicate prevederile Legii nr.162-XVI din 22 iulie 2005 cu privire la statutul

militarilor.

Făcând referire la art.40 din Regulamentul disciplinei militare, aprobat prin Legea

nr. 52-XVI din 02 martie 2007 cu privire la aprobarea Regulamentului disciplinei militare,

recurentul a remarcat, că în cazul în care militarul încalcă disciplina militară sau ordinea

publică, comandantul (șeful) trebuie să-i amintească de obligațiile serviciului militar, iar în

caz de necesitate, să aplice o sancțiune disciplinară. În limitele autorității disciplinare

acordate, el are dreptul să aplice orice sancțiune care, în opinia sa, poate avea un efect

educativ maxim asupra militarului care a comis încălcarea (abaterea).

Făcând referire la art.26 alin.(l) al Legii contenciosului administrativ nr.793-XIV din

10 februarie 2000 (aplicabil la momentul înaintării acțiunii), recurentul a relevat, că actul

administrativ privind aplicarea sancțiunii disciplinare intimatului Liviu Furtună, a fost

emis în strictă conformitate cu cerințele legale.

De asemenea, recurentul a specificat, că în cazul aplicării Codului administrativ, în

speță, nu pot fi invocate careva din temeiurile prevăzute la art.141 din acest Cod, ce ar

impune nulitatea ordinului contestat, or prevederile acestui articol indică expres cazurile

când actele administrative individuale pot fi declarate nule.

Recurentul Marele Stat Major al Armatei Naționale a comunicat, că nu este clară

concluzia instanțelor ierarhic inferioare cu referire la lipsa motivării actului administrativ,

or toate considerentele care ar justifica emiterea acestuia și temeiurile de drept și de fapt

pe care autoritatea publică le-a luat în considerare la adoptarea deciziei, sunt expuse în

conținutul actului administrativ, contestat de către intimatul Liviu Furtună.

Subsidiar, prin prisma condițiilor de legalitate/valabilitate stabilite, nu se justifică

ilegalitatea ordinului contestat. Or, conform art.225 alin.(l) al Codului administrativ, nu

este de competența instanței să se pronunțe asupra oportunității unui act administrativ.

În acest sens, recurentul a menționat că, sancțiunea disciplinară „mustrare” face parte

din categoria sancțiunilor care pot fi aplicate ofițerilor și este prevăzută la art.57 lit.a) din

Regulamentul disciplinei militare, aprobat prin Legea nr.52-XVI din 02 martie 2007 cu

privire la aprobarea Regulamentului disciplinei militare, fiind aplicată prin ordinul

locțiitorului șefului Marelui Stat Major al Armatei Naționale - șef militar superior

Contingent Militar Forțe de Menținere a Păcii, care are autoritate disciplinară asupra

tuturor militarilor din subordine.

Mai mult, luând în considerare importanța funcțiilor și atribuțiilor exercitate de către

intimat în cadrul Contingentului Militar al Forțelor de Menținere a Păcii, gravitatea

consecințelor care ar putea avea loc prin sustragerea sau diseminarea neautorizată de date

și a informațiilor de serviciu care au fost fotografiate, precum și sensibilitatea zonei în care

activează, s-a considerat imperativ de a aplica sancțiunea disciplinară, care după ierarhia

sancțiunilor disciplinare este poziționată ca fiind ușoară.

Recurentul a considerat subiective și neargumentate concluziile instanței de apel cu

privire la lipsa temeiului de sancționare și emiterea ordinului drept consecință a relațiilor

tensionate între intimatul Liviu Furtună și semnatarul ordinului contestat Vasile Staver.

Or, în cadrul examinării cauzei în ședințele de judecată cu certitudine s-a discutat referitor

la unele evenimente, care au anticipat comiterea încălcării, pentru care a fost aplicată

sancțiunea disciplinară, precum și s-au prezentat probe în acest sens.

Recurentul a concretizat că rectificările efectuate de către intimatul Liviu Furtună în

Registrul de eliberare a mijloacelor de transmisiuni au fost intenționate, scopul acestuia

fiind, de a ascunde și a prezenta greșit circumstanțele care au stat la baza aplicării unei alte

sancțiuni premeditate disciplinare „observație” - la data de 09 august 2018, aplicată pentru

neîndeplinirea indicațiilor superiorului și neraportarea informației referitor la starea

disciplinei militare și starea moral-psihologică din unitățile militare ale Forțelor de

Menținere a Păcii, atribuție corespunzătoare exclusiv funcției deținute de intimatul Liviu

Furtună.

În acest sens, recurentul a explicat, că concluzia instanței de apel precum că,

autoritatea publică pârâtă nu a determinat scopul pretinsei încălcări, acesta constituind un

element constitutiv esențial al faptei constatate și afirmarea de către instanță a faptului, că

emiterea ordinului contestat se datorează relațiilor tensionate între intimat și semnatarul

ordinului contestat, în condițiile în care lipsesc probe ce ar dovedi că comandantul a

acționat în privința intimatului anume pe criterii personale și discriminatorii, lezează

drepturile autorității publice or, Comandamentul Militar Întrunit al Forțelor de Menținere a

Păcii ale Republicii Moldova și Marele Stat Major al Armatei Naționale s-au condus în

totalitate de normele în vigoare aplicabile raportului litigios în domeniul corespunzător.

Recurentul a considerat, că sancțiunea disciplinară „mustrare” a fost aplicată cu

respectarea procedurii legale și a termenului de desfășurare a cercetării administrative, ce a

servit drept temei de sancționare, precum și cu respectarea dreptului la apărare a persoanei

sancționate, inclusiv circumstanțele procedurale obligatorii pe care se bazează actul: note

explicative, declarații etc., toate anexate la materialele dosarului.

Cu referire la achitarea drepturilor salariale reținute prin ordinul șefului

Centrului gestionare resurse de mobilizare și al efectivului Armatei Naționale nr. 45 din

24 septembrie 2018 și achitarea premiului de care a fost privat Liviu Furtună prin ordinul

șefului Centrului gestionare resurse de mobilizare și al efectivului Armatei Naționale

nr.49 din 24 septembrie 2018, recurentul a reiterat că aceste pretenții au un caracter

accesoriu, în raport cu pretenția de bază privind anularea ordinului de sancționare.

A menționat, că satisfacerea pretențiilor privind achitarea procentelor reținute și

premiului depinde de caracterul fondat al pretenției principale. Odată ce pretenția

principală va fi respinsă, se impune pe cale de consecință necesitatea respingerii

pretențiilor accesorii. Mai mult, premiul după natura sa reprezintă o plată de compensare

bazată pe aprecierea pozitivă a activității subordonatului, nu are caracter permanent și

stabilirea acestuia se realizează exclusiv la discreția comandantului. Respectiv, contrar

poziției intimatului, premiu ca plată de stimulare, nu este obligatorie pentru angajat.

Făcând trimitere la art.40 din Regulamentul disciplinei militare, aprobat prin Legea

52-XVI din 02 martie 2007 cu privire la aprobarea Regulamentului disciplinei militare,

art.225 alin.(1) Codul administrativ, recurentul a solicitat admiterea recursului, casarea

integrală a deciziei instanței de apel și a hotărârii primei instanțe, cu emiterea unei

noi hotărâri privind respingerea integrală a acțiunii reclamantului Liviu Furtună.

În conformitate cu art. 244 alin. (1) din Codul administrativ, hotărârile curții de apel

ca instanța de fond, precum și deciziile instanței de apel pot fi contestate cu recurs.

În conformitate cu art. 245 din Codul administrativ, recursul se depune la instanța de

apel în termen de 30 zile de la notificarea deciziei instanței de apel, dacă legea nu

stabilește un termen mai mic. Instanța de apel transmite neîntârziat Curții Supreme de

Justiție recursul împreună cu dosarul judiciar. Motivarea recursului se prezintă Curții

Supreme de Justiție în termen de 30 de zile de la notificarea deciziei instanței de apel.

Dacă se depune împreună cu cererea de recurs, motivarea recursului se depune la instanța

de apel.

Curtea de Apel Chișinău a pronunțat decizia contestată la data de 03 februarie 2021,

fiind notificată recurentului Marelui Stat Major al Armatei Naționale la data de 17 martie

2021, fapt confirmat prin avizul de recepție a scrisorii recomandate, anexat la materialele

cauzei (f.d.36, vol.III).

Astfel, recursul depus la data de 12 aprilie 2021, de Marele Stat Major al Armatei

Naționale, este în termen.

La data de 07 aprilie 2021, în adresa intimatului Liviu Furtună a fost expediată copia

recursului depus de Marele Stat Major al Armatei Naționale, cu înștiințarea despre

posibilitatea depunerii referinței (f.d.42, vol.III ).

Prin referința depusă la data de 27 aprilie 2021, intimatul Liviu Furtună a solicitat

respingerea recursului depus de Marele Stat Major al Armatei Naționale, cu menținerea

deciziei instanței de apel (f.d.50-59, vol.III).

Prin încheierea din 12 mai 2021 Completul specializat pentru examinarea acțiunilor

în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ

lărgit al Curții Supreme de Justiție a numit recursul depus de Marele Stat Major al Armatei

Naționale pentru examinare în complet de 5 judecători.

În conformitate cu art. 247 din Codul administrativ, Curtea Supremă de Justiție

examinează și soluționează recursul fără ședință de judecată. Dacă consideră necesar,

Curtea Supremă de Justiție poate decide citarea participanților la proces.

În speță, Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios

administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții

Supreme de Justiție nu a considerat oportun de a cita participanții la proces pentru a se

pronunța cu privire la problemele invocate în recurs, deoarece criticele recurentului

Marelui Stat Major al Armatei Naționale, au fost expuse cu suficientă claritate.

Examinând și analizând argumentele invocate în cererea de recurs, studiind

materialele dosarului, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al

Curții Supreme de Justiție consideră necesar de a admite recursul, de a casa integral

decizia instanței de apel și hotărârea primei instanțe, cu emiterea unei noi decizii, de

respingere a acțiunii reclamantului Liviu Furtună, din următoarele considerente.

În conformitate cu art. 248 alin. (1) lit. c) Cod administrativ, examinând recursul,

Curtea Supremă de Justiție casează integral decizia instanței de apel și emite o nouă

decizie.

Totodată, conform art. 194 alin. (2) Cod administrativ, în procedura de examinare a

cererilor de recurs, hotărârile și deciziile contestate se examinează din oficiu în privința

existenței greșelilor procedurale și aplicării corecte a dreptului material.

În temeiul art. 244 alin. (2) în coroborare cu art. 231 alin. (2) Cod administrativ,

pentru procedura de recurs se aplică corespunzător prevederile cap. III din cartea a treia,

dacă din prevederile prezentului capitol nu rezultă altceva. Pentru procedura în apel se

aplică corespunzător prevederile cap. II din cartea a treia, dacă din prevederile prezentului

capitol nu rezultă altceva.

La rândul său, în corespundere cu art. 22 alin. (1) coroborat cu art. 219 alin. (1) Cod

administrativ, instanța de judecată este obligată să cerceteze starea de fapt din oficiu în

baza tuturor probelor legal admisibile, nefiind legată nici de declarațiile făcute, nici de

cererile de solicitare a probelor înaintate de participanți.

Fiind învestită cu examinarea cauzei în fond, prima instanță având ca obiect

contestarea actului administrativ, s-a pronunțat în favoarea temeiniciei acțiunii, pe care a

admis-o parțial.

Judecând apelul depus de Marele Stat Major al Armatei Naționale și Comandamentul

Militar Întrunit al Forțelor de Menținere a Păcii, Curtea de Apel Chișinău prin decizia din

03 februarie 2021, a conchis asupra netemeiniciei acestuia, motiv pentru care a menținut

hotărârea primei instanțe.

Prin Legea nr. 116 din 19 iulie 2018 a fost adoptat Codul administrativ al Republicii

Moldova.

În conformitate cu art. 257 alin. (1) și alin. (2) din Codul administrativ, prezentul cod

intră în vigoare la 1 aprilie 2019. La data intrării în vigoare a prezentului cod se abrogă

Legea contenciosului administrativ nr. 793/2000 și Legea nr. 190/1994 cu privire la

petiționare.

În conformitate cu art. 258 alin. (1) și alin.(3) Codul administrativ, procedurile

administrative și procedurile prealabile inițiate pînă la data intrării în vigoare a prezentului

cod, care nu au fost finalizate până la 1 aprilie 2019, se vor finaliza conform prevederilor

legale valabile până la data intrării în vigoare a prezentului cod. Această dispoziție este

valabilă și pentru procedurile prealabile inițiate după data intrării în vigoare a prezentului

cod referitoare la o procedură administrativă inițiată până la data intrării în vigoare a

acestuia. Procedurile de contencios administrativ inițiate pînă la intrarea în vigoare a

prezentului cod se vor examina în continuare, după intrarea în vigoare a prezentului cod,

conform prevederilor prezentului cod. Prin derogare, admisibilitatea unei astfel de acțiuni

în contenciosul administrativ se va face conform prevederilor în vigoare pînă la intrarea în

vigoare a prezentului cod. Prevederile prezentului alineat se vor aplica corespunzător

pentru procedurile de apel, de recurs și de contestare cu recurs a încheierilor judecătorești.

Astfel, legiuitorul Codului administrativ a optat pentru principiul aplicării legii vechi

sub condiția că procedurile administrative și cererile prealabile au fost inițiate până la 1

aprilie 2019, legiuitorul optând pentru aplicarea imediată doar a noilor reglementări

procedurale.

Prin urmare, Colegiul reține că în speță se aplică în coroborare prevederile Codului

administrativ și a Legii contenciosului administrativ. Or, actul administrativ contestat a

fost emis sub imperiul Legii contenciosului administrativ și acțiunea lui Liviu Furtună a

fost depusă la 04 octombrie 2018, până la intrarea în vigoare a Codului administrativ.

Astfel, conform art. 1 alin. (2) al Legii contenciosului administrativ nr. 793 din

10 februarie 2000 (în vigoare la data depunerii acțiunii în instanța de judecată), orice

persoană care se consideră vătămată într-un drept al său, recunoscut de lege, de către o

autoritate publică, printr-un act administrativ sau prin nesoluționarea în termenul legal a

unei cereri, se poate adresa instanței de contencios administrativ competente pentru a

obține anularea actului, recunoașterea dreptului pretins și repararea pagubei ce i-a fost

cauzată.

De asemenea, conform art. 3 alin. (1) lit. a) al Legii contenciosului administrativ,

obiect al acțiunii în contenciosul administrativ îl constituie actele administrative, cu

caracter normativ și individual, prin care este vătămat un drept recunoscut de lege al unei

persoane, inclusiv al unui terț, emise de autoritățile publice și autoritățile asimilate

acestora în sensul prezentei legi.

În conformitate cu prevederile art. 14 alin. (1) al Legii contenciosului administrativ,

persoana care se consideră vătămată într-un drept al său, recunoscut de lege, printr-un act

administrativ va solicita, printr-o cerere prealabilă, autorității publice emitente, în termen

de 30 de zile de la data comunicării actului, revocarea, în tot sau în parte, a acestuia, în

cazul în care legea nu dispune altfel.

Conform art. 16 alin. (1) al Legii contenciosului administrativ, persoana care se

consideră vătămată într-un drept al său, recunoscut de lege, printr-un act administrativ și

nu este mulțumită de răspunsul primit la cererea prealabilă sau nu a primit nici un răspuns

în termenul prevăzut de lege, este în drept să sesizeze instanța de contencios administrativ

competentă pentru anularea, în tot sau în parte, a actului respectiv și repararea pagubei

cauzate.

În corespundere cu prevederile art. 26 alin. (1) Legea contenciosului administrativ,

actul administrativ contestat poate fi anulat, în tot sau în parte, în cazul în care: a) este

ilegal în fond ca fiind emis contrar prevederilor legii; b) este ilegal ca fiind emis cu

încălcarea competenței; c) este ilegal ca fiind emis cu încălcarea procedurii stabilite.

Actul administrativ reprezintă o manifestare unilaterală de voință care emană de la

o autoritate publică, de regulă din sfera puterii executive, cu scopul de a da naștere,

modifica sau stinge drepturi și obligații în regim de putere publică și care, la nevoie, poate

fi pusă în executare în mod direct, prin forța de constrângere a statului.

Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al

Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de

Justiție consideră necesar de a reitera că Codul administrativ consacră principiul general

după care orice hotărâre judecătorească trebuie să fie motivată și să reprezinte premisa

pentru soluția din dispozitiv. Această dispoziție este edictată atât în interesul unei bune

administrări a justiției și încrederii ce trebuie să inspire justițiabililor, cât și pentru a se da

instanțelor superioare posibilitatea de a controla judecata primelor instanțe.

Pentru satisfacerea acestui principiu, judecătorii fondului sunt datori să arăte

motivele de fapt și de drept care au format convingerea lor, să enunțe cele constatate și

dovezile care au determinat-o.

În acest sens legiuitorul a investit apelul cu efect devolutiv, care presupune că

instanța de apel rejudecă în fapt și în drept ceea ce apelantul a înțeles să atace din

hotărârea primei instanțe, precum și efectuează o nouă examinare în fond.

Astfel, instanța de apel avea obligația de a examina în tot apelul și de a răspunde la

toate întrebările ridicate în fața instanței, atât ca instanță de apel, cât și ca instanță învestită

să judece cauza în fond. Or, aceasta este obligată să se pronunțe asupra tuturor motivelor

invocate în apel, cât și în acțiune. Este inadmisibil ca un motiv de apel să fie refuzat pentru

discuție pentru motive formale, sau să fie omis de către instanța de apel. Instanța de apel

trebuia să cerceteze și să se pronunțe asupra tuturor motivelor invocate, iar în caz de

nerespectare a acestor reguli, decizia instanței de apel se consideră neîntemeiată și pasibilă

casării de către instanța de recurs.

Implicit din circumstanțele cauzei și în special, din cererea de chemare în judecată

rezultă, că intimatul Liviu Furtună solicită anularea ordinului nr.68 din 05 septembrie

2018 „Cu privire la încălcarea cerințelor de folosire/utilizare a aparatelor foto și video

în încăperile de serviciu de către miltarii Comandamentului Militar Forțe de Menținere

a Păcii, pentru încălcarea prevederilor și ignorarea cerințelor punctului 1 aliniatul 3 al

ordinului Șefului Marelui Stat Major al Armatei Naționale, comandat al Armatei Naționale

nr.20 din 23 martie 2012 și a lit. f) al angajamentului privind modalitatea de gestionare

a informației de serviciu pe timpul îndeplinirii obligațiunilor funcționale în cadrul

Contingentului Militar Forțe de Menținere a Păcii ale Republicii Moldova, încălcarea

prevederilor articolului 5 lit. k) al Regulamentului disciplinei militare al Forțelor Armate

ale Republicii Moldova, crearea premiselor ce au dus la situația confuză, prezentarea

informației eronate conducerii Comandamentului Militar Forțe de Menținere a Păcii,

prin care locotinent- colonelului Liviu Furtună, în baza art.57 lit.a) al Regulamentului

disciplinei militare a Forțelor Armate ale Republicii Moldova, i s-a aplicat sancțiune

disciplinară „mustrare”, în partea ce ține de aplicarea sancțiunii disciplinare sub formă de

mustrare; repararea prejudiciului material în sumă de 16438,70 de lei, cauzat în urma

neachitării drepturilor salariale reținute prin ordinul șefului Centrului gestionare resurse de

mobilizare și al efectivului Armatei Naționale nr.49 din 24 septembrie 2018 „Cu privire la

achitarea indemnizației unice bănești militarilor prin contract pentru luna septembrie

2018”, precum și în urma neachitării premiilor bănești și sporurilor pentru performanță

ratate, care nu au fost acordate prin ordinele șefului Centrului gestionare resurse de

mobilizare și al efectivului Armatei Naționale, din motivul sancționării disciplinare sub

formă de mustrare, prin ordinul locțiitorului șefului Marelui Stat Major al Armatei

Naționale - șef militar superior Contingent Militar Forțe de Menținere a Păcii nr.68 din 05

septembrie 2018, după cum urmează: ordinul șefului Centrului gestionare resurse de

mobilizare și al efectivului Armatei Naționale nr.45 din 24 septembrie 2018 „Cu privire la

stimularea efectivului Centrului gestionare resurse de mobilizare și al efectivului Armatei

Naționale cu prilejul aniversării a XVII-a de la formarea Armatei Naționale”; ordinul

șefului Centrului gestionare resurse de mobilizare și al efectivului Armatei Naționale nr.51

din 25 octombrie 2018 „Cu privire la stimularea efectivului Centrului gestionare resurse de

mobilizare și al efectivului Armatei Naționale cu prilejul sărbătorii Ziua Hramului

Bisericii din municipiul Chișinău și a altor localități”; ordinul șefului Centrului gestionare

resurse de mobilizare și al efectivului Armatei Naționale nr.61 din 29 noiembrie 2018

„Cu privire la stimularea efectivului Centrului gestionare resurse de mobilizare și al

efectivului Armatei Naționale cu prilejul sărbătorii de Crăciun”; ordinul șefului Centrului

gestionare resurse de mobilizare și al efectivului Armatei Naționale nr. 65 din 30

noiembrie 2018 „Cu privire la stimularea efectivului Centrului gestionare resurse de

mobilizare și al efectivului Armatei Naționale cu prilejul sărbătorii de Anul Nou”; ordinul

șefului Centrului gestionare resurse de mobilizare și al efectivului Armatei Naționale nr.

66 din 30 noiembrie 2018 „Cu privire la stimularea efectivului Centrului gestionare

resurse de mobilizare și al efectivului Armatei Naționale cu prilejul sărbătorilor de iarnă”;

ordinul șefului Centrului gestionare resurse de mobilizare și al efectivului Armatei

Naționale nr.71 din 26 decembrie 2018 „Cu privire la stabilirea sporului pentru

performanță militarilor prin contract din cadrul Centrului gestionare resurse de mobilizare

și al efectivului Armatei Naționale pentru luna decembrie 2018”; ordinul șefului Centrului

gestionare resurse de mobilizare și al efectivului Armatei Naționale nr. 6 din 24 ianuarie

2019 „Cu privire la stabilirea sporului pentru performanță militarilor prin contract din

cadrul Centrului gestionare resurse de mobilizare și al efectivului Armatei Naționale

pentru luna ianuarie 2019”; ordinul șefului Centrului gestionare resurse de mobilizare și al

efectivului Armatei Naționale nr. 12 din 25 ianuarie 2019 „Cu privire la stabilirea sporului

pentru performanță militarilor prin contract din cadrul Centrului gestionare resurse de

mobilizare și al efectivului Armatei Naționale pentru luna februarie 2019”; repararea

prejudiciului moral în mărime de 50000 de lei ( f.d. 223-225, vol.1).

La acest capitol, Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios

administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții

Supreme de Justiție reține că instanța de fond a admis parțial cerințele intimatului Liviu

Furtună și a anulat ordinul locțiitorului șef Marele Stat Major al Armatei Naționale, șef

militar superior Contingent Militar Forțe de Menținere a Păcii nr. 68 din 05 septembrie

2018, prin care intimatul Liviu Furtună a fost sancționat disciplinar cu sancțiunea

disciplinară sub formă de „mustrare” și Marele Stat Major al Armatei Naționale a fost

obligat să-i achite lui Liviu Furtună prejudiciul material în sumă de 16438,70 de lei. Iar,

cerințele reclamantului Liviu Furtună în partea reparării prejudiciului moral în sumă de

50000 de lei, au fost respinse ca fiind neîntemeiate.

La rândul său, instanța de apel prin soluția pronunțată a interpretat eronat normele de

drept material, reținând ilegalitatea și netemeinicia ordinului locțiitorului șef Marele Stat

Major al Armatei Naționale, șef militar superior Contingent Militar Forțe de Menținere a

Păcii nr.68 din 05 septembrie 2018, prin care intimatul Liviu Furtună a fost sancționat

disciplinar cu sancțiunea disciplinară sub formă de „mustrare”.

Or, această concluzie vine în contradicție directă cu prevederile legale, care

nemijlocit stabilesc sancțiunile disciplinare ce pot fi aplicate corpului de ofițeri.

Astfel, conform art.40 din Regulamentul disciplinei militare, aprobat prin Legea

nr.52-XVI din 02 martie 2007 cu privire la aprobarea Regulamentului disciplinei militare,

în cazul în care militarul încalcă disciplina militară sau ordinea publică, comandantul

(șeful) trebuie să-i amintească de obligațiile serviciului militar, iar în caz de necesitate, să

aplice o sancțiune disciplinară. În limitele autorității disciplinare acordate, el are dreptul să

aplice orice sancțiune care, în opinia sa, poate avea un efect educativ maxim asupra

militarului care a comis încălcarea (abaterea).

Articolul 57 lit.a) din același Regulament prevede, că subofițerilor li se pot aplica

următoarele sancțiuni disciplinare: observație, mustrare și mustrare aspră.

În contextul normelor legale enunțate, reiese că legislatorul a stipulat concret că

subofițerilor li se pot aplica sancțiuni disciplinare în cazul, în care militarul încalcă

disciplina militară sau ordinea publică.

Sub acest aspect, Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios

administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții

Supreme de Justiție reține că intimatul Liviu Furtună a fost sancționat disciplinar cu

„mustrare” pentru faptul că la data de 24 august 2018, în timpul predării - primirii

telefonului de serviciu, acesta a efectuat modificări în Registrul de eliberare temporară a

mijloacelor de transmisiuni, după care a efectuat poze cu telefonul personal. Prin acțiunile

sale intimatul Liviu Furtună a încălcat prevederile pct.l alin.(3) al ordinului șefului Marelui

Stat Major al Armatei Naționale nr.20 din 20 martie 2012, cu privire la modalitatea de

folosire/utilizare a telefoniei mobile, aparatelor foto și video în unitățile militare ale

Armatei Naționale și instituțiile Ministerului Apărării, prin care se interzice folosirea

telefoanelor mobile, aparatelor foto și video de către militarii în termen și prin contract,

precum și a angajaților civili ai Armatei Naționale și instituțiilor Ministerului Apărării în

încăperile de serviciu, încăperi a corpului de gardă, depozite, puncte de comandă, centre

de comunicații, încăperi cu regim secret, locuri de păstrare a tehnicii, armamentului și

munițiilor din dotarea Armatei Naționale.

În afară de aceasta, prin acțiunile sale intimatul Liviu Furtună a încălcat prevederile

lit.f) din Angajamentul privind modalitatea de gestionare a informației de serviciu pe

timpul îndeplinirii obligațiilor funcționale în cadrul Contingentului Militar Forțe de

Menținere a Păcii a Republicii Moldova, care stipulează că lucrările de secretariat urmau

a fi executate în conformitate cu cerințele regulamentelor, ordinelor, instrucțiunilor în

vigoare și să nu permită pierderea, multiplicarea neautorizată a documentelor ce conțin

informație de serviciu. Angajamentul i-a fost adus la cunoștința lui Liviu Furtună

contrasemnătură la data de 18 iulie 2018, la momentul sosirii pentru continuarea

serviciului militar în cadrul Comandamentului militar întrunit al Forțelor de Menținere a

Păcii ale Republicii Moldova (f.d.57, vol.I).

Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al

Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de

Justiție menționează, că instanțele de judecată ierarhic inferioare eronat au invocat ca fiind

neprobată comiterea de către intimatul Liviu Furtună a încălcării imputate și anume,

fotografierea Registrului de eliberare a mijloacelor de transmisiuni, or, pe acest caz au fost

efectuate mai multe cercetări administrative, atât în cadrul Comandamentului Militar cât și

de către Poliția Militară a Armatei Naționale, iar la materialele dosarului au fost anexate

declarațiile a doi martori Ion Lașcu și Alexei Țurcanu, prezenți în acel moment în biroul

locțiitorului pentru logistică, unde de fapt au și avut loc acțiunile menționate și care au

confirmat faptul fotografierii de către intimatul Liviu Furtună a Registrului de eliberare

a mijloacelor de transmisiuni.

Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al

Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de

Justiție reține că la materialele cauzei sunt anexate raportul și nota explicativă a

locotenentului major Ion Lașcu din 24 august 2018 (f.d.45-54, vol.I), nota explicativă din

24 august 2018 a intimatului Liviu Furtună (f.d.53, vol.I), nota explicativă din 24 august

2018 a șefului militar superior Contingent Militar Forțe de Menținere a Păcii Alexei

Țurcanu (f.d.55, vol.I), raportul intimatului Liviu Furtună (f.d. 123-124, vol.II), din care

contrar afirmațiilor instanțelor de judecată rezultă încălcarea disciplinei militare de către

intimat.

Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al

Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de

Justiție menționează, că actele anexate la materialele cauzei denotă faptul, că cercetarea

administrativă a fost efectuată în temeiul art.57 lit.a) din Regulamentul disciplinei militare,

aprobat prin Legea nr.52-XVI din 02 martie 2007 cu privire la aprobarea Regulamentului

disciplinei militare, urmare a căreia prin ordinul locțiitorului șefului Marelui Stat Major

al Armatei Naționale - șef militar superior Contingent Militar Forțe de Menținere a Păcii

nr.68 din 05 septembrie 2018, intimatului Liviu Furtună i-a fost aplicată sancțiunea

disciplinară „mustrare”. Or, reieșind din specificul și particularitățile specifice serviciului

militar, precum și din faptul că, conform art.4 alin.(l) a Legii nr. 1245 din 18 iulie 2002

privind pregătirea cetățenilor pentru apărarea Patriei, serviciul militar este o formă specială

a serviciului public ce rezidă în îndeplinirea de către cetățeni a datoriei constituționale

privind pregătirea pentru apărare și apărarea Patriei exclusiv în cadrul Forțelor Armate ale

Republicii Moldova, modalitatea de îndeplinire a serviciului militar este reglementată de

norme juridice speciale, care prevăd unele restricții și limitări. Astfel, statul în baza

art.54 din Constituția Republicii Moldova a instituit posibilitatea limitării unor drepturi și

grevarea cu unele obligații, dacă acestea sunt necesare securității naționale.

Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al

Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de

Justiție menționează că este neîntemeiată concluzia instanțelor ierarhic inferioare cu

privire la lipsa motivării actului administrativ, or toate considerentele care ar justifica

emiterea acestuia, temeiurile de drept și de fapt pe care autoritatea publică le-a luat în

considerare la adoptarea ordinului locțiitorului șef - Marelui Stat Major al Armatei

Naționale- șef militar superior Contingent Militar Forțe de Menținere a Păcii nr.68 din 05

septembrie 2018, prin care i-a fost aplicată sancțiune disciplinară „mustrare”, sunt expuse

în conținutul actului administrativ contestat de intimatul Liviu Furtună.

În acest sens, sancțiunea disciplinară „mustrare” face parte din categoria sancțiunilor

care pot fi aplicate ofițerilor și este prevăzută la art.57 lit.a) din Regulamentul disciplinei

militare, aprobat prin Legea nr.52-XVI din 02 martie 2007 cu privire la aprobarea

Regulamentului disciplinei militare, fiind aplicată prin ordinul locțiitorului șefului Marelui

Stat Major al Armatei Naționale - șef militar superior Contingent Militar Forțe de

Menținere a Păcii, care are autoritate disciplinară asupra tuturor militarilor din subordine.

Mai mult, luând în considerare importanța funcțiilor și atribuțiilor exercitate de către

intimatul Liviu Furtună în cadrul Contingentului Militar al Forțelor de Menținere a Păcii,

gravitatea consecințelor care ar putea avea loc prin sustragerea sau diseminarea

neautorizată de date și a informațiilor de serviciu, care au fost fotografiate de către Liviu

Furtună, precum și sensibilitatea zonei în care acesta activează, întemeiat acestuia i s-a

aplicat sancțiune disciplinară sub formă de „mustrare”.

Instanța de recurs subliniază, că sancțiunea disciplinară „mustrare” în privința lui

Liviu Furtună a fost aplicată de către Marele Stat Major al Armatei Naționale cu

respectarea procedurii legale și a termenului de desfășurare a cercetării administrative, iar

actul administrativ a fost emis în baza notei explicative, declarațiilor, rapoartelor, toate

acestea fiind anexate la materialele cauzei.

Astfel, Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios

administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții

Supreme de Justiție reține că la caz, actul administrativ privind aplicarea sancțiunii

disciplinare intimatului Liviu Furtună a fost emis în strictă conformitate cu cerințele

legale.

Cu referire la achitarea drepturilor salariale reținute prin ordinul șefului Centrului

gestionare resurse de mobilizare și al efectivului Armatei Naționale nr.45 din 24

septembrie 2018 și achitarea premiului, de care intimatul Liviu Furtună a fost privat prin

ordinul șefului Centrului gestionare resurse de mobilizare și al efectivului Armatei

Naționale nr.49 din 24 septembrie 2018, Completul specializat pentru examinarea

acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios

administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție reiterează, că aceste pretenții au un

caracter accesoriu în raport cu pretenția de bază privind anularea ordinului de sancționare

disciplinară.

Având în vedere constatarea legalității și temeiniciei ordinului locțiitorului șef-

Marelui Stat Major al Armatei Naționale- șef militar superior Contingent Militar Forțe de

Menținere a Păcii nr.68 din 05 septembrie 2018, în partea ce ține de aplicarea sancțiunii

disciplinare sub formă de mustrare, instanța de recurs consideră neîntemeiate pretențiile

intimatului Liviu Furtună privind repararea prejudiciului material în sumă de 16438,70 de

lei, cauzat în urma neachitării drepturilor salariale, reținute prin ordinul șefului Centrului

gestionare resurse de mobilizare și al efectivului Armatei Naționale nr.49 din 24

septembrie 2018 cu privire la achitarea indemnizației unice bănești militarilor prin contract

pentru luna septembrie 2018, precum și în urma neachitării premiilor bănești și sporurilor

pentru performanță ratate, care nu au fost acordate prin ordinele șefului Centrului

gestionare resurse de mobilizare și al efectivului Armatei Naționale, din motivul

sancționării disciplinare sub formă de mustrare, prin ordinul locțiitorului șefului Marelui

Stat Major al Armatei Naționale - șef militar superior Contingent Militar Forțe de

Menținere a Păcii nr.68 din 05 septembrie 2018, după cum urmează: ordinul șefului

Centrului gestionare resurse de mobilizare și al efectivului Armatei Naționale nr.45 din 24

septembrie 2018 „Cu privire la stimularea efectivului Centrului gestionare resurse de

mobilizare și al efectivului Armatei Naționale cu prilejul aniversării a XVII-a de la

formarea Armatei Naționale”; ordinul șefului Centrului gestionare resurse de mobilizare

și al efectivului Armatei Naționale nr.51 din 25 octombrie 2018 „Cu privire la stimularea

efectivului Centrului gestionare resurse de mobilizare și al efectivului Armatei Naționale

cu prilejul sărbătorii Ziua Hramului Bisericii din municipiul Chișinău și a altor localități”;

ordinul șefului Centrului gestionare resurse de mobilizare și al efectivului Armatei

Naționale nr.61 din 29 noiembrie 2018 „Cu privire la stimularea efectivului Centrului

gestionare resurse de mobilizare și al efectivului Armatei Naționale cu prilejul sărbătorii

de Crăciun”; ordinul șefului Centrului gestionare resurse de mobilizare și al efectivului

Armatei Naționale nr. 65 din 30 noiembrie 2018 „Cu privire la stimularea efectivului

Centrului gestionare resurse de mobilizare și al efectivului Armatei Naționale cu prilejul

sărbătorii de Anul Nou”; ordinul șefului Centrului gestionare resurse de mobilizare și al

efectivului Armatei Naționale nr.66 din 30 noiembrie 2018 „Cu privire la stimularea

efectivului Centrului gestionare resurse de mobilizare și al efectivului Armatei Naționale

cu prilejul sărbătorilor de iarnă„; ordinul șefului Centrului gestionare resurse de mobilizare

și al efectivului Armatei Naționale nr. 71 din 26 decembrie 2018 „Cu privire la stabilirea