2ra-659/21 — constatarea dreptului de a nu fi supusi la tratamente degradante si repararea prejudiciului moral

Dosarul nr. 2ra-659/21

Prima instanță: Judecătoria Căușeni, sediul Ștefan Vodă (jud. I. Nașco)

Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (jud. A. Panov, I. Țurcan, L. Pruteanu)

ÎNCHEIERE

02 iunie 2021 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit

al Curții Supreme de Justiție

în componența:

Președintele completului, judecătorul Ala Cobăneanu

judecătorii Dumitru Mardari

Mariana Pitic

examinând chestiunea privind admisibilitatea recursului declarat de către

Gheorghe Străisteanu, Natalia Străisteanu și Vitalie Ceban,

în cauza civilă, la cererea de chemare în judecată depusă de către Gheorghe

Străisteanu, Natalia Străisteanu și Vitalie Ceban împotriva lui Mihail Gondobescu

cu privire la constatarea dreptului de a nu fi supuși la tratamente degradante și

repararea prejudiciului moral,

împotriva deciziei din 04 februarie 2021 a Curții de Apel Chișinău, prin care

a fost respins apelul declarat de către Gheorghe Străisteanu, Natalia Străisteanu și

Vitalie Ceban și a fost menținută hotărârea din 23 iunie 2020 a Judecătoriei Chișinău,

sediul Centru,

constată:

La 24 septembrie 2019 Gheorghe Străisteanu, Natalia Străisteanu și Vitalie

Ceban au depus cerere de chemare în judecată împotriva lui Mihail Gondobescu cu

privire la constatarea încălcării dreptului de a nu fi supuși la tratamente degradante

și repararea prejudiciului moral.

În motivarea acțiunii reclamanții au indicat că la 28 mai 2019, aproximativ la

ora 16:00, pârâtul, aflându-se în stare de ebrietate avansată, pe teritoriul „Terasei de

Vară” din parcul „La Izvor”, sect. Buiucani, mun. Chișinău, care aparține SRL

„Inima Codrului”, s-a urcat pe mese, pe gardul de protecție și a sărit în lac, acțiune

interzisă categoric, fapt despre care este scris și plasată informația pe teritoriul

întreprinderii.

Au menționat că, la observațiile lui Gheorghe Străisteanu, în funcția de

administrator, Vitalie Ceban, în funcția de agent de pază și ale Nataliei Străisteanu,

în funcția de casier, pârâtul a devenit foarte agresiv, a început să-i amenințe pe toți

cu moartea, cu aplicarea forței fizice, i-a înjurat cu cuvinte necenzurate, i-a umilit,

înjosit în loc public, în prezenta mai multor persoane, i-a înjurat chiar în prezenta

polițiștilor.

Au susținut că, au fost nevoiți să apeleze butonul de alarmă și la fața locului

s-au prezentat angajații Serviciului Pază al MAI, care l-au scos pe pârât de pe

teritoriul și l-au transmis poliției.

1

Au afirmat că, la 03 iunie 2019 agentul constatator din cadrul Inspectoratului

de poliție Buiucani a întocmit în privința lui Mihail Gondobescu procesul-verbal cu

privire la contravenție nr. MAI04671384 din 03 iunie 2019, în baza cărui a fost

sancționat cu o amendă în mărime de 500 de lei conform prevederilor art. 354 din

Codul contravențional.

Au relevat că, pârâtul a recunoscut fapta ilegală comisă, însă a refuzat să

repare prejudiciul material și moral cauzat.

Au notat că, în rezultatul acțiunilor ilegale comise de către pârât, ei au fost

supuși la tratamente degradante, au fost numiți cu diferite cuvinte necenzurate, au

fost umiliți, înjosiți în loc public în prezența mai multor persoane, au suferit psihic,

suferințe manifestate prin sentimentul de anxietate, stres, neliniște, perturbare a

vieții, disconfort și retrăire, imposibilitatea savurării modului obișnuit de trai,

sentimente de incapacitate de a se bucura în modul cuvenit de garanțiile prescrise de

lege, sentimente de frustrare, nedreptate și umilință, nervi, griji, afectare sufletească.

Au declarat că, la 20 iulie 2019 au expediat în adresa pârâtului o somație, prin

care au solicitat repararea benevolă a prejudiciului material și moral cauzat prin

contravenție, însă nu au primit nici un răspuns.

Au solicitat constatarea încălcării dreptului lor de a nu fi supuși la tratamente

degradante și încasarea de la pârât a cîte 2 000 de lei pentru fiecare, cu titlu de

prejudiciu moral cauzat prin încălcarea dreptului de a nu fi supuși la tratamente

degradante.

La 19 iunie 2020 Gheorghe Străisteanu, Natalia Străisteanu și Vitalie Ceban

au depus o cerere, prin care au solicitat suplimentar încasarea de la pârâți a

cheltuielilor pentru citarea publică a pârâților în sumă de 200 de lei.

Prin hotărârea din 23 iunie 2020 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru, a fost

respinsă acțiunea depusă de către Gheorghe Străisteanu, Natalia Străisteanu și

Vitalie Ceban ca neîntemeiată.

La 03 iulie 2020 Gheorghe Străisteanu, Natalia Străisteanu și Vitalie Ceban

au declarat apel împotriva hotărârii primei instanțe, solicitând admiterea apelului,

casarea integrală a hotărârii primei instanțe și pronunțarea unei noi hotărâri cu privire

la admiterea acțiunii.

Prin decizia din 04 februarie 2021 a Curții de Apel Chișinău, a fost respins

apelul declarat de către Gheorghe Străisteanu, Natalia Străisteanu și Vitalie Ceban

și a fost menținută hotărârea primei instanțe.

Instanța de apel a reținut că, prima instanță corect a ajuns la concluzia că,

apelanții nu și-au justificat nici printr-o probă pretențiile invocate în acțiune. Copia

procesului-verbal cu privire la contravenție nr. MAI04671384 din 03 iunie 2019 și

copia raportului inspectorului principal din cadrul OSS al SP-2 a Inspectoratului de

poliție Buiucani, Alexandru Scrinciuc din 03 iunie 2019, anexate cu titlu de probă la

cererea de chemare în judecată, nu justifică pretențiile apelanților.

În acest sens, instanța de apel a notat că, procesul-verbal cu privire la

contravenție întocmit în privința lui Mihail Gondobescu nu poate fi reținut ca o probă

ce ar confirma cauzarea apelanților a unor sentimente de frică, angoasă și

inferioritate, așa cum din conținutul procesului-verbal cu privire la contravenție

nr.MAI04671384 din 03 iunie 2019 nu rezultă că, apelanții au fost supuși la

2

tratamente degradante și aceste tratamente degradante au fost aplicate de către pârât.

Totodată, instanța de apel a mai notat că, din raportul inspectorului principal

din cadrul OSS al SP-2 a Inspectoratului de poliție Buiucani, Alexandru Scrinciuc

din 03 iunie 2019 nu rezultă că, Mihail Gondobescu a fost foarte agresiv, i-a

amenințat pe apelanți cu moartea, cu aplicarea forței fizice, i-a înjurat cu cuvinte

necenzurate, i-a umilit, înjosit în loc public, în prezența mai multor persoane și i-a

înjurat chiar în prezența polițiștilor, au fost supuși la tratamente degradante și aceste

tratamente degradante au fost aplicate de către pârât (f. d. 21).

Respectiv, instanța de apel a accentuat că, în condițiile probatoriului

administrat la dosarul cauzei, tratamentul, descris de apelanți, la care ar fi fost supuși

și care i-a vizat, a fost compatibil cu respectarea demnității lor umane și nu a atins

pragul necesar de severitate pentru a se încadra în domeniul de aplicare a art. 3 din

Convenție.

Mai mult ca atât, instanța de apel a menționat că, intimatul a încălcat ordinea

publică, manifestând un comportament neadecvat, la fața locului fiind solicitată

intervenția unui echipaj al poliției. Venind la fața locului, agenții statului au constatat

fapta și la 03 iunie 2019 l-au sancționat pe Mihail Gondobescu în baza art. 354 din

Codul contravențional, aplicându-i amendă în mărime de 500 de lei.

La 23 februarie 2021, prin intermediul oficiului poștal, Gheorghe Străisteanu,

Natalia Străisteanu și Vitalie Ceban au declarat recurs împotriva deciziei instanței

de apel, solicitând admiterea acestuia, casarea deciziei instanței de apel și hotărârii

primei instanțe și emiterea unei noi hotărâri cu privire la admiterea acțiunii.

În motivarea recursului au indicat că, hotărârile judecătorești sunt ilegale,

deoarece au fost aplicate eronat normele de drept material și, anume, nu a fost

aplicată legea care trebuia să fie aplicată și a fost interpretată în mod eronat legea.

Au menționat că, au prezentat instanței de judecată probe incontestabile, care

confirmă faptul că, le-a fost încălcat dreptul de a nu fi supuși la tratamente

degradante și dreptul la respectarea onoarei, demnității și reputației profesionale și,

anume, încheierea, decizia și procesul-verbal cu privire la contravenție, întocmite de

agentul constatator în privința intimatului.

Au susținut că, instanțele judecătorești urmau să aplice direct Constituția RM,

Convenția Europeană pentru Apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților

Fundamentale, recomandările Curții Europene a Drepturilor Omului făcute în

hotărâri, emise pe situații similare și recomandările Plenului Curții Supreme de

Justiție.

Au afirmat că, mărimea prejudiciului moral cauzat și solicitat în speța dată

este cu mult mai mică decît mărimea sumelor oferite de către Curtea Europeană a

Drepturilor Omului.

Au relevat că, în cazul constatării încălcării dreptului de a nu fi supus la

tratamente degradante și a dreptului la respectarea onoarei, demnității și reputației

profesionale, în mod obligatoriu se repară și prejudiciul moral cauzat prin acordarea

unei satisfacții morale echitabile. Or, încasarea acestuia constituie o obligație impuse

prin lege.

Au declarat că, hotărârile judecătorești nu corespund cerințelor art. 241

alin.(5) CPC.

3

Prin notificarea din 19 martie 2021 Curtea Supremă de Justiție a expediat în

adresa intimatului copia recursului, înștiințându-l despre necesitatea depunerii

referinței (f. d. 146), însă ultimul nu și-a valorificat acest drept și nu a depus referință.

În conformitate cu art. 434 alin. (1) din Codul de procedură civilă, recursul se

declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau deciziei integrale,

dacă legea nu prevede altfel.

Din materialele dosarului rezultă că, Curtea de Apel Chișinău a expediat în

adresa părților copia deciziei contestate la 15 februarie 2021 (f. d. 122).

Astfel, recursul declarat la 23 februarie 2021 este în termen.

Examinând temeiurile recursului în raport cu materialele cauzei civile,

completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție consideră că, recursul este inadmisibil din următoarele motive.

În conformitate cu art. 432 din Codul de procedură civilă, părțile și alți

participanți la proces sunt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă

încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a

normelor de drept procedural.

Se consideră că normele de drept material au fost încălcate sau aplicate eronat

în cazul în care instanța judecătorească:

a) nu a aplicat legea care trebuia să fie aplicată;

b) a aplicat o lege care nu trebuia să fie aplicată;

b1) a aplicat o lege care a fost declarată neconstituțională;

c) a interpretat în mod eronat legea;

d) a aplicat în mod eronat analogia legii sau analogia dreptului.

Se consideră că normele de drept procedural au fost încălcate sau aplicate

eronat în cazul în care:

a) cauza a fost judecată de un judecător care nu avea dreptul să participe la

judecarea ei;

b) cauza a fost judecată în absența unui participant la proces căruia nu i s-a

comunicat locul, data și ora ședinței de judecată;

c) în judecarea cauzei au fost încălcate regulile privind limba de desfășurare a

procesului;

d) instanța a soluționat problema drepturilor unor persoane care nu au fost

implicate în proces;

e) în dosar lipsește procesul-verbal al ședinței de judecată;

f) hotărârea a fost pronunțată cu încălcarea competenței jurisdicționale.

Săvârșirea altor încălcări decât cele indicate la alin. (3) constituie temei de

declarare a recursului doar în cazul și în măsura în care acestea au dus sau ar fi putut

duce la soluționarea greșită a cauzei sau în cazul în care instanța de recurs consideră

că aprecierea probelor de către instanța judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul

în care erorile comise au dus la încălcarea drepturilor și libertăților fundamentale ale

omului.

Temeiurile prevăzute la alin. (3) se iau în considerare de către instanță din

oficiu.

În conformitate cu art. 433 lit. a) din Codul de procedură civilă, cererea de

recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în

4

temeiurile prevăzute la art.432 alin.(2), (3) și (4).

Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție consideră că, recursul declarat de către Gheorghe Străisteanu,

Natalia Străisteanu și Vitalie Ceban nu se încadrează în temeiurile prevăzute la

art.432 alin. (2), (3) și (4) CPC.

Prin urmare, argumentele invocate în recurs nu denotă încălcarea esențială sau

aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural

de către instanța de apel, respectiv, nu constituie temei de casare a deciziei recurate.

Or, recursul exercitat asupra deciziilor instanței de apel are caracter

nedevolutiv și controlul judiciar se circumscrie doar asupra problemelor de drept

material și procedural, verificându-se în exclusivitate doar legalitatea deciziei, dar

nu și temeinicia ei în fapt.

În acest context, completul Colegiului civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție menționează și faptul că, procedura

admisibilității constă în verificarea faptului dacă motivele invocate în recurs se

încadrează în cele prevăzute în art. 432 alin. (2), (3) și (4) CPC.

Totodată, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție relevă că, conform jurisprudenței CEDO, recursurile

trebuie să fie efective, adică să fie capabile să ofere îndreptarea situației prezentate

în cerere, la fel recursul trebuie să posede puterea de a îndrepta în mod direct starea

de lucruri (cauza Rebai și alții contra Franței, 25 februarie 1995), pe când în recursul

declarat de către Gheorghe Străisteanu, Natalia Străisteanu și Vitalie Ceban,

asemenea aspecte nu se regăsesc.

Astfel, din considerentele menționate, completul Colegiului civil, comercial

și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a

considera recursul declarat de către Gheorghe Străisteanu, Natalia Străisteanu și

Vitalie Ceban ca inadmisibil.

În conformitate cu art. 270, 431 alin. (2), 433 lit. a), art. 440 alin. (1) Cod de

procedură civilă, completul Colegiului civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție

dispune:

Recursul declarat de către Gheorghe Străisteanu, Natalia Străisteanu și Vitalie

Ceban se consideră inadmisibil.

Încheierea este irevocabilă.

Președintele completului,

judecătorul Ala Cobăneanu

judecătorii Dumitru Mardari

Mariana Pitic

5