ÎNAPOI LA REZULTATE Curtea Supremă de Justiție
Sursă originală
CSJ 26.05.2021

3ra-595/21 — anularea actelor administrative, restabilirea la locul de munca, incasarea salariului pentru absenta fortata de la munca, repararea prejudiciului moral

HOTĂRÂRE
26.05.2021
Pe scurt
Instanță
Curtea Supremă de Justiție
Obiect
anularea actelor administrative, restabilirea la locul de munca, incasarea salariului pentru absenta fortata de la munca, repararea prejudiciului moral
Temei legal
Temeiurile inadmisibilitatii recursului
Citează această cauză
3ra-595/21 — anularea actelor administrative, restabilirea la locul de munca, incasarea salariului pentru absenta fortata de la munca, repararea prejudiciului moral (Curtea Supremă de Justiție, 2021)

Dosarul nr. 3ra-595/2021

Prima instanță: Judecătoria Chișinău, sediul Rîșcani (V. Sîrbu)

Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (A. Minciuna, I. Muruianu, E. Palanciuc)

26 mai 2021 mun.Chișinău

Colegiul Civil, Comercial și de Contencios Administrativ

al Curții Supreme de Justiție

în componența:

Președintele completului, judecătorul Maria Ghervas

judecători Nina Vascan

Victor Burduh

examinând admisibilitatea recursului depus de către Teodor Cozlovschi,

în cauza de contencios administrativ, la cererea de chemare în judecată depusă

de Teodor Cozlovschi împotriva Serviciului Vamal cu privire la anularea actelor

administrative, restabilirea la locul de muncă, încasarea salariului pentru absența

forțată de la muncă și repararea prejudiciului moral,

împotriva deciziei din 17 februarie 2021 a Curții de Apel Chișinău,

c o n s t a t ă :

La 30 septembrie 2019, Teodor Cozlovschi a depus acțiune în ordinea

contenciosului administrativ împotriva Serviciului Vamal solicitând anularea

parțială a ordinului directorului Serviciului Vamal nr. 218-p din 11 martie 2019 cu

privire la numirea în funcție a lui Teodor Cozlovschi, în partea ce ține de fixarea

perioadei de probă de 6 luni, anularea procesului-verbal al ședinței Comisiei de

evaluare nr. 03-20-08 din 08 august 2019 și a ordinelor directorului interimar al

Serviciului Vamal nr. 737-p din 08 august 2019 cu privire la preavizarea lui Teodor

Cozlovschi, Biroul Vamal Nord și nr. 799-p din 21 august 2019 cu privire la

încetarea raporturilor de serviciu a lui Teodor Cozlovschi, Biroul Vamal Nord,

obligarea la restabilirea efectivă la funcția și postul ocupat la momentul eliberării

din funcție, încasarea salariului pentru absența forțată de la muncă și repararea

prejudiciului moral.

În motivarea acțiunii reclamantul a indicat că, în temeiul ordinului directorului

Serviciului Vamal nr. 218-p din 11 martie 2019 a fost angajat în funcția de inspector,

Post Vamal Bălți (PVI), Biroul Vamal Nord, în bază de concurs, cu perioadă de

probă de 6 luni, începând cu data de 11 martie 2019, fiindu-i menținut gradul special

conferit anterior de căpitan al Serviciului Vamal. Ordinul directorului Serviciului

Vamal nr. 218-p din 11 martie 2019, întrunea din start trăsăturile unui act

administrativ individual ilegal defavorabil, întrucât, specifica perioada de probă de

1

6 luni pentru Teodor Cozlovschi, care avea o experiență de 21 ani în organele

vamale.

A considerat reclamantul că, ordinul directorului Serviciului Vamal nr. 218-p

din 11 martie 2019, în partea ce ține de fixarea perioadei de probă de 6 luni, este

ilegal, întrucât, o asemenea stipulare contravenea prevederilor art. 33 alin. (6) din

Legea cu privire la Serviciul Vamal. Chiar dacă reclamantul a fost atribuit, în mod

ilegal, la categoria funcționarilor vamali debutanți, acesta s-a conformat ordinului

directorului Serviciului Vamal nr. 218-p din 11 martie 2019, considerând că va fi

evaluat la sfârșitul perioadei de probă în mod obiectiv.

A menționat că, la 20 august 2019, a depus cerere prealabilă prin care a solicitat

anularea parțială a ordinului directorului Serviciului Vamal nr. 218-p din 11 martie

2019, în partea ce ține de fixarea perioadei de probă de 6 luni, întrucât poartă un

caracter vădit ilegal, însă prin răspunsul din 03 septembrie 2019, cererea a fost lăsată

fără examinare, ca fiind depusă tardiv.

Reclamantul a specificat că, nu este de acord cu mențiunea că cererea prealabilă

a fost depusă tardiv, întrucât, drepturile sale profesionale au fost încălcate în mod

efectiv nu la data emiterii ordinului directorului Serviciului Vamal nr. 218-p din 11

martie 2019, dar la data de 08 august 2019, când Aparatul Central al Serviciului

Vamal a organizat o evaluare intempestivă și arbitrară a funcționarilor vamali

debutanți.

Mai mult, reclamantul a obținut o copie a ordinului din 11 martie 2019, abia la

19 august 2019. Astfel, Teodor Cozlovschi a susținut că, a respectat termenul de 30

de zile pentru depunerea cererii prealabile, acest termen urmând a fi calculat de la

data de 08 august 2019.

În ceea ce privește procesul de evaluare a activității profesionale, reclamantul

a arătat că, potrivit procesului-verbal al ședinței Comisiei de evaluare nr. 03-20-08

din 08 august 2019, i s-a atribuit calificativul „nesatisfăcător” și imediat, în aceeași

zi, directorul interimar al Serviciului Vamal a emis ordinul nr. 737-p din 8 august

2019, prin care s-a stabilit termenul de preavizare de 15 zile calendaristice și s-a

redus programul de muncă cu 2 ore zilnic, fără reducerea salariului cuvenit, pe

perioada preavizării.

Ulterior, la 22 august 2019, directorul interimar al Serviciului Vamal a emis

ordinul nr. 799-p din 21 august 2019, în temeiul căruia a operat ilegal eliberarea din

funcție a lui Teodor Cozlovschi în baza art. 63 alin. (1) lit. c) din Legea cu privire la

funcția publică și statutul funcționarului public nr. 158-XVI din 04.07.2008, ca

urmare a obținerii de către funcționarul vamal debutant a calificativului

„nesatisfăcător” la evaluarea activității profesionale.

În opinia reclamantului, la evaluarea activității profesionale din 08 august 2019

și disponibilizarea lui Teodor Cozlovschi în baza art. 63 alin. (1) lit. e) din Legea cu

privire la funcția publică și statutul funcționarului public nr. 158-XVI din

04.07.2008, au fost operate o serie de încălcări grave ale legislației în vigoare, aceste

încălcări fiind descrise în cererea prealabilă.

S-a menționat, că în baza ordinului nr. 218-p din 11 martie 2019, a fost aprobat

programul individual de desfășurare a perioadei de probă, potrivit căruia au fost

menționate o serie de activități specifice locului de muncă care urmează să fie

desfășurate pe perioada perioadei de probă. Astfel, în corespundere cu ordinul

Biroului Vamal Nord nr. 902-o din 31 iulie 2019, reclamantul a fost repartizat în

2

luna august, pentru acumularea cunoștințelor teoretice și abilităților practice după

cum urmează: în perioada 01 august 2019 – 11 august 2019 în cadrul Secției

proceduri vamale, în perioada 12 august 2019 – 19 august 2019 în cadrul Secției

juridice și executare silită, în perioada 19 august 2019 – 21 august 2019 în cadrul

Serviciului originea mărfurilor SRTN, în perioada 22 august 2019 – 01 septembrie

2019, în cadrul Postului Vamal Costești (PVFI, rutier).

Cu toate acestea, încălcând programul individual de desfășurare a perioadei de

probă și totodată, prevederile art. 33 alin. (1), (4) din Legea cu privire la Serviciul

Vamal, Aparatul Central al Serviciului Vamal a organizat intempestiv, pe 08 august

2019, un interviu de evaluare or, evaluarea urma să fie organizată potrivit legii, mult

mai târziu, în luna septembrie 2019.

A menționat că, contrar prevederilor pct. 26 din Regulamentul cu privire la

perioada de probă pentru funcționarul vamal debutant, Anexa nr.1 la Hotărîrea

Guvernului nr. 201 din 11 martie 2009, lui Teodor Cozlovschi i s-a adus la cunoștință

data interviului de evaluare în formă verbală, la data de 07 august 2019, fără a fi

emis în acest sens și ulterior adus la cunoștință, contra semnătură sau în alt mod,

ordinul directorului interimar al Serviciului Vamal.

Reclamantul a invocat că, tematica subiectelor abordate în cadrul interviului,

nu i-a fost comunicată în prealabil, iar majoritatea întrebărilor formulate de Comisia

de evaluare nu țineau de atribuțiile sale funcționale.

Așadar, reclamantul a susținut că, interviul de evaluare s-a desfășurat în mod

superficial, având un caracter subiectiv, fiind organizat la comandă. De altfel, în

perioada de după angajare, reclamantul a ținut un curs de formare profesională cu o

durată de 4 săptămâni la Centrul de instruire al Serviciului Vamal, cu tematica

„Studiul desfășurat al legislației vamale”.

Pe perioada cursului, au fost organizate 3 evaluări, la care reclamantul a

acumulat nota medie de 7,87, confirmată prin certificatul eliberat de Centrul de

Instruire.

La fel, pe 06 august 2019, reclamantul a fost evaluat de către comisia Biroului

Vamal Nord, compusă din șefi de secții, iar răspunsurile reclamantului la întrebări

din toate domeniile activității vamale au fost apreciate cu nota medie 8,6, fapt

consemnat în procesul-verbal al respectivei comisii.

A remarcat că, dacă administrația Serviciului Vamal intenționa să recurgă la o

evaluare obiectivă și legală, urma să aplice în privința reclamantului prevederile

Regulamentului cu privire la dezvoltarea profesională a funcționarilor vamali, și cele

cuprinse în ordinul directorului Serviciului Vamal nr. 67-p/i din 15 mai 2019.

Prin încheierea din 05 iunie 2020 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani, s-au

declarat inadmisibile pretențiile înaintate de Teodor Cozlovschi împotriva

Serviciului Vamal privind anularea parțială a ordinului nr. 218-p din 11 martie 2019

și repararea prejudiciului moral în sumă de 50 000 de lei.

Prin hotărârea din 05 iunie 2020 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani, s-a

respins ca fiind neîntemeiată acțiunea înaintată de Teodor Cozlovschi împotriva

Serviciului Vamal cu privire la anularea actelor administrative, restabilirea la locul

de muncă, încasarea salariului pentru absența forțată de la muncă.

La 19 iunie 2020, Teodor Cozlovschi a declarat apel motivat, completat la 19

octombrie 2020, împotriva hotărârii din 05 iunie 2020 a Judecătoriei Chișinău, sediul

3

Rîșcani, solicitând casarea hotărârii instanței de fond, cu emiterea unei hotărâri noi

de admitere a acțiunii.

Prin decizia din 17 februarie 2021 a Curții de Apel Chișinău, a fost respins

apelul declarat de către Teodor Cozlovschi împotriva hotărârii din 05 iunie 2020 a

Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani.

A fost respins recursul declarat de către Teodor Cozlovschi împotriva încheierii

din 05 iunie 2020 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani, prin care s-a declarat

inadmisibile pretențiile înaintate de către Teodor Cozlovschi împotriva Serviciului

Vamal privind anularea parțială a ordinului nr. 218-p din 11.03.2019 și încasarea

prejudiciului moral în sumă de 50000 lei, ca neîntemeiat.

Pentru a decide astfel, instanța de apel a reținut că, în cazul angajării persoanei

în cadrul Serviciului Vamal, acesta va fi încadrat în funcție, cu stabilirea unui termen

de probă, în interiorul căruia, angajatul va fi obligat să respecte graficul stabilit de

angajator. Astfel, în vederea respectării prevederilor legale, la 11 martie 2019, cînd

Teodor Cozlovschi a fost angajat în cadrul Serviciului Vamal, în privința acestuia a

fost elaborat programul individual de desfășurare a perioadei de probă, în care s-a

specificat locul desfășurării perioadei de probă, acțiunile planificate pentru

desfășurare, termenul de executare și mențiunile mentorului referitor la executare.

Acest plan, a fost adus la cunoștință lui Teodor Cozlovschi, care nu a obiectat

împotriva obiectivelor stabilite pentru perioada termenului de probă, dar s-a

conformat acestui grafic, a participat la toate activitățile stabilite de angajator.

Ținând cont de faptul, că pretenția lui Teodor Cozlovschi cu privire la anularea

parțială a ordinului nr. 218-p din 11 martie 2019, a fost declarată inadmisibilă, din

motivul omiterii termenului de depunere a cererii prealabile, dar și având în vedere

faptul, că apelantul s-a conformat programului individual de desfășurare a perioadei

de probă, completul judiciar a considerat necesar să verifice legalitatea procedurii

de evaluare a funcționarului vamal debutant și legalitatea actelor emise de către

angajator ca rezultat al evaluării apelantului.

Astfel, completul judiciar a reținut că angajatorul, Serviciul Vamal, la 05 august

2019, cu respectarea dispozițiilor normative, a notificat șeful Biroului Vamal Nord

că interviul de evaluare a activității funcționarului vamal debutant Teodor

Cozlovschi, în fața Comisiei de evaluare a funcționarilor vamali, va avea loc în

incinta Aparatului Central în data de 08 august 2019.

La fel, a stabilit că, în vederea respectării procedurii de evaluare a lui Teodor

Cozlovschi, șeful Biroului vamal Nord a întocmit Fișa de evaluare a activității

funcționarului public vamal debutant, din conținutul căruia se desprinde că,

mentorul a evaluat activitatea funcționarului public debutant Tedorov Cozlovschi,

cu nota medie 8,6.

La 08 august 2019, a avut loc ședința Comisiei de evaluare a Serviciului Vamal,

în cadrul căreia, a fost evaluat Teodor Cozlovschi, iar în rezultatul evaluării

răspunsurilor și aprecierii cunoștințelor, abilităților necesare pentru exercitarea

funcției deținute, a decis acordarea calificativului „nesatisfăcător”.

S-a evidențiat că, în apelul declarat s-a invocat precum că, Comisia de evaluare

nu și-a motivat calificativul acordat funcționarului public debutant Teodor

Cozlovschi, însă aceste argumente ale apelantului au fost apreciate de către instanța

de apel ca nefondate, în condițiile în care, nici o dispoziție normativă nu obligă

Comisia de evaluare să insereze în procesul-verbal întrebările acordate de membrii

4

comisiei, răspunsurile oferite de funcționarul vamal debutant și motivarea

calificativului acordat.

În acest sens, instanța de apel a enunțat că, ordinul nr. 799-p din 21 august 2019,

a fost emis în urma obținerii calificativului „nesatisfăcător” la evaluarea activității

profesionale a lui Teodor Cozlovschi, iar conform pct. 14 al Regulamentului cu

privire la perioada de probă pentru funcționarul vamal debutant, procesul de evaluare

a activității funcționarului vamal debutant, se inițiază cu cel puțin 30 zile lucrătoare

înainte de expirarea perioadei de probă. Corespunzător, ținând cont de faptul că,

termenul de probă al lui Teodor Cozlovschi urma să expire la 11 septembrie 2019,

procedura de evaluare în privința acestuia a fost inițiată conform prevederilor legale,

de către Serviciul Vamal fiind respectate întocmai rigorile legii.

De asemenea, instanța de apel a reținut că, Teodor Cozlovschi a respectat

Programul individual al funcționarului public debutant, realizând cu succes toate

activitățile stabilite de angajator, nu a formulat obiecții asupra Programului

individual și nici nu a invocat la etapa angajării și realizării programului că urma a

fi încadrat în funcție, fără stabilirea termenului de probă. Cu aceste considerente,

Colegiul a respins argumentele apelantului referitoare la ilegalitatea procedurii de

evaluare a funcționarului vamal debutant Teodor Cozlovschi.

Instanța ierarhic inferioară a conchis că, procedurile de evaluare aplicate

ulterior în privința apelantului, sunt valabile or, ordinul nr. 737-p din 08 august 2019

și ordinul nr. 799-p din 21 august 2019, au fost emise ca urmare a obținerii de către

apelant a calificativului „nesatisfăcător” în urma evaluării activității desfășurate în

perioada de probă.

La fel, a considerat că prima instanță întemeiat a stabilit că, procesul-verbal al

ședinței Comisiei de evaluare nr. 03-20-08 din 08 august 2019, ordinul directorului

interimar al Serviciului Vamal al RM nr. 737-p cu privire la preavizarea lui Teodor

Cozlovschi, Biroul Vamal Nord din 08 august 2019 și nr. 799-p cu privire la

încetarea raporturilor de serviciu cu Teodor Cozlovschi, Biroul Vamal Nord din 21

august 2019, sunt legale. Or, înscrisurile cauzei, denotă că angajatorul a respectat

procedura, actele fiind emise în conformitate cu competențele și legislația în vigoare.

Colegiul a subliniat că, prin apelul declarat, Teodor Cozlovschi și-a manifestat

dezacordul cu oportunitatea procedurii de evaluare și rezultatele evaluării, însă,

aceste argumente nu pot fi reține, deoarece, în cazul în care instanța se va expune

asupra oportunității actelor administrative, aceasta ar constitui o subrogare în

competențele autorității publice.

În final, instanța de apel a conchis că, la emiterea actelor administrative

individuale defavorabile în privința lui Teodor Cozlovschi, Serviciul Vamal a

respectat limitele dreptului discreționar. Or, în procesul de evaluare a funcționarului

vamal debutant Teodor Cozlovschi, Serviciul Vamal și-a exercitat dreptul

discreționar atribuit, cu respectarea scopului pentru care acest drept i-a fost atribuit,

în sensul, că a optat pentru aplicarea unei soluții legale de încetare a raporturilor de

muncă cu apelantul-reclamant. Astfel, având în vedere că, termenul de probă al lui

Teodor Cozlovschi urma să expire la data de 11 septembrie 2019, procedura de

evaluare în privința acestuia a fost inițiată conform prevederilor legale, de către

Serviciul Vamal fiind respectate întocmai rigorile legii.

La 18 martie 2021, Teodor Cozlovschi, a depus recurs nemotivat împotriva

deciziei din 17 februarie 2021 a Curții de Apel Chișinău, ulterior la 30 aprilie 2021

5

a depus recursul motivat, solicitând casarea deciziei contestate și emiterea unei

decizii noi prin care se va anula parțial ordinul directorului Serviciului Vamal nr.

218-p „Cu privire la numirea în funcție a dlui Teodor Cozlovschi” din 11.03.2019

în partea ce ține de fixarea perioadei de probă de 6 luni (începând cu data de

11.03.2019), a procesului-verbal al ședinței Comisiei de evaluare nr. 03-20-08 din

08.08.2019 și a ordinelor directorului interimar al Serviciului Vamal nr. 737-p „Cu

privire la preavizarea dlui Teodor Cozlovschi, Biroul Vamal Nord” din 08.08.2019

și nr. 799-p „Cu privire la încetarea raporturilor de serviciu ale dlui Teodor

Cozlovschi, Biroul Vamal Nord” din 21.08.2019, precum și obligarea intimatului la

restabilirea efectivă a subsemnatului la funcția și postul ocupat la momentul

eliberării din serviciu (f.d. 212-214, vol. I și f.d. 1-10, vol. II).

În motivarea recursului și-a exprimat dezacordul cu decizia instanței de apel,

reiterându-și argumentele indicate atât în cererea de chemare în judecată precum și

în cererea de apel.

Suplimentar, recurentul a evidențiat că, drepturile profesional i-au fost

încălcate în mod efectiv nu la data emiterii ordinului nr. 218-p din 11 martie 2019,

dar la data de 08 august 2019, când Aparatul Central al Serviciului Vamal a organizat

o evaluare intempestivă și arbitrară a funcționalilor publici debutanți.

A invocat, că toate actele administrative individuale ale Serviciului Vamal, care

îl au drept destinatar pe Teodor Cozlovschi, au fost contestate la timp, cu respectarea

limitelor temporare stabilite în art. 165 alin. (3), art. 209 alin. (2) din Codul

administrativ. Insistă, că angajatorul a admis mai multe încălcări de procedură la

evaluarea lui Teodor Cozlovschi, iar aceste încălcări duc la nulitatea actelor

administrative contestate de apelant.

Recurentul și-a exprimat dezacordul și cu faptul că, în procesul evaluării

activității profesionale, angajatorul intimat nu a perfectat vreun act juridic al

Comisiei de evaluare în care să fie trecute în revistă subiectele formulate apelantului,

răspunsurile acestuia, precum și justificarea calificativului „nesatisfăcător”, obținut

de acesta, precum și nu a solicitat salariatului prezentarea raportului privind

activitatea realizată în perioada de probă.

A notat că, Serviciul Vamal nu a fost în drept să instituie perioada de probă lui

Teodor Cozlovschi, deoarece, angajatorul, a cărei activitate trebuie să fie bazată pe

principiul legalității, a neglijat norma imperativă prevăzută la art. 33 alin. (6) din

Legea cu privire la Serviciul Vamal.

A susținut că, lipsa motivării actului administrativ care a stat la baza eliberării

din funcție a apelantului, nu oferă garanții de protecție împotriva arbitrariului or, în

situația în care, potrivit legii, sarcina probațiunii faptului evaluării profesionale a

apelantului revine intimatului, iar ultimul nu a probat în cadrul procesului judiciar

nici într-un mod calificativul acordat, sancționarea apelantului nu poate fi

considerată legală, nici din acest punct de vedere. În cazul dat, atunci când actul

administrativ nu este motivat, acțiunea în judecată reprezintă unicul mijloc de

apărare, care trebuie să acorde o protecție efectivă și nu iluzorie, în scopul

neadmiterii încălcării dreptului apelantului la un recurs efectiv combinat cu obligația

autorităților de a-și motiva decizia.

Conform art. 245 din Codul administrativ, recursul se depune la instanța de apel

în termen de 30 de zile de la notificarea deciziei instanței de apel, dacă legea nu

6

stabilește un termen mai mic. Instanța de apel transmite neîntîrziat Curții Supreme

de Justiție recursul împreună cu dosarul judiciar.

Motivarea recursului se prezintă Curții Supreme de Justiție în termen de 30 de

zile de la notificarea deciziei instanței de apel. Dacă se depune împreună cu cererea

de recurs, mtivarea recursului se depune la instanța de apel.

Decizia Curții de Apel Chișinău a fost emisă la 17 februarie 2021, dispozitivul

fiind recepționat de către recurent la 18 februarie 2021, iar decizia motivată la 09

aprilie 2021 (f.d. 211, 216, vol. I).

Prin urmare, recursul depus de către Teodor Cozlovschi la 18 martie 2021

nemotivat și ulterior la 30 aprilie 2021 motivat, este în termen.

La 04 mai 2021, Curtea Supremă de Justiție a expediat intimatului copia cererii

de recurs, fiind recepționată de către Serviul Vamal la 07 mai 2021, fiindu-i explicat

dreptul de a depune referință asupra recursului declarat (f.d. 32, 34, vol. II).

La 25 mai 2021, Serviul Vamal a depus referință, solicitând declararea

recursului ca fiind inadmisibil sau respingerea acestuia cu menținerea deciziei

instanței de apel.

Examinând temeiurile invocate în recurs în raport cu materialele cauzei,

completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al

Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de

Justiție îl consideră drept inadmisibil, din următoarele motive.

Prin prisma art.246 alin. (l) din Codul administrativ, Curtea Supremă de Justiție

examinează din oficiu admisibilitatea cererii de recurs. Dacă este inadmisibil,

recursul se declară ca atare printr-o încheiere, în acord cu alin. (2) din art. 246 Codul

administrativ, recursul se declară inadmisibil în special în cazurile enumerate la

literele a)-f).

Din analiza acestor prevederi, rezultă că admisibilitatea/inadmisibilitatea

recursului, în special, nu se limitează doar la temeiurile menționate ci urmează să

însușească în condițiile Codului administrativ exercitarea efectivă a unui control de

legalitate, veritabil bazat pe temeiuri concludente și serioase.

Completul specializat în examinarea acțiunilor în contencios administrativ al

Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de

Justiție reține cu valoare de principiu jurisprudențial, că sintagma „în special” denotă

caracterul neexhaustiv al temeiurilor de inadmisibilitate și în același timp oferă un

drept exclusiv al instanței de recurs de a filtra cererile de recurs care nu prezintă o

motivare suficient de serioasă și care pe cale de consecință nu pot însuși un eventual

succes rezultat din examinarea cererii în completul de 5 judecători.

În această ordine de idei, instanța de recurs reține că din Codul administrativ

dezvoltă nu doar caracterul nedevolutiv al recursului dar și cerința de seriozitate a

cererii din perspectiva invocării unor veritabile și esențiale încălcări de drept

procedural și material capabile să răstoarne deciziile instanței de apel contestate,

într-o eventuală examinare în fond și invocare ex officio a erorilor de drept.

Instanța de recurs reține că pentru a trece testul de admisibilitate, cererea de

recurs trebuie să conțină o motivare convingătoare și întemeiată în condițiile

nominalizate mai sus. Acest argument rezultă și din particularitățile de formă ale

reglementării recursului în Codul administrativ și anume din sintagma „motivarea

recursului” de la art. 245, alin. (2) din Codul administrativ.

7

În context, motivarea cererii de recurs în circumstanțele expuse se referă la

formalitățile pe care trebuie să le întrunească cererea în vederea rezistării testului și

filtrului de admisibilitate.

De asemenea, Completul specializat în examinarea acțiunilor în contencios

administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție accentuează că admisibilitatea recursului trebuie privită și în

contextul rolului și funcției legale a instanței judecătorești supreme care constă, în

special în asigurarea și interpretarea uniformă a legilor la examinarea cauzelor de

contencios administrativ. Astfel, motivarea oricărei cereri de recurs trebuie să țină

cont pentru a trece filtrul de admisibilitate și a avea succes, de aceste însușiri de

ordin legal fundamental.

În acest sens, CtEDO în jurisprudența sa constantă statuează că dreptul de acces

la instanțe nu este absolut. Există limitări implicit admise (Golder împotriva

Regatului Unit, pct. 38; Stanev împotriva Bulgariei (MC), pct. 230). Acesta este în

special cazul condițiilor de admisibilitate a unui recurs, întrucât prin însăși natura sa

necesită o reglementare din partea statului, care se bucură în această privință de o

anumită marjă de apreciere (Luordo împotriva Italiei, pct. 85). Condițiile de

admisibilitate ale unui recurs pot fi mai stricte decât pentru un apel (Levages

Prestations Services împotriva Franței, pct. 45). Curtea a mai reiterat că modul de

aplicare a articolului 6 procedurilor în fața instanțelor ierarhic superioare depinde de

caracteristicile speciale ale procedurilor respective; trebuie ținut cont de totalitatea

procedurilor în sistemul de drept național și de rolul instanțelor ierarhic superioare

în acest sistem. (Botten v. Norway, hotărâre din 19 februarie 1996, Reports 1996-1,

p. 141, § 39). La fel, conform jurisprudenței CtEDO, procedurile cu privire la

admisibilitatea căii de atac și procedurile care implică doar chestiuni de drept, și nu

chestiuni de fapt, pot fi conforme cu cerințele articolului 6 § 1 (a se vedea Helmers

c. Suediei 9 octombrie 1991, § 31, Seria A, nr. 212-A).

Completul specializat în examinarea acțiunilor în contencios administrativ al

Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de

Justiție conchide că cererea de recurs depusă de Teodor Cozlovschi, este

inadmisibilă.

În conformitate cu prevederile art. art. 230, 246 din Codul administrativ,

completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al

Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de

Justiție

d i s p u n e :

Recursul depus de Teodor Cozlovschi, se declară inadmisibil.

Încheierea este irevocabilă.

Președintele completului,

judecătorul Maria Ghervas

judecători Nina Vascan

Victor Burduh

8

§ Cauze similare

Grupate prin similitudine semantică

5 cauze
CSJ 2021-04-21
0,95
3r-143/21 — constatarea nulitatii actului administrativ individual, restabilirea in functie
Dosarul nr. 3r-143/2021 Prima instanță: Judecătoria Chișinău, sediul Rîșcani (L. Holevițcaia) Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (I. Muruianu, V. Negru, A. Bostan) D E C I Z I E 21 aprilie 2021 mun.Chișinău Colegiul civil, comercial
CSJ 2021-11-17
0,94
3ra-931/21 — cu privire la contestarea actului administrativ individual defavorabil, obligarea emiterii actului administrativ individual favorabil, repararea prejudiciului
Dosarul nr. 3ra-931/21 Prima instanță: Judecătoria Chișinău, sediul Rîșcani – L. Holevițcaia Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău – V. Clima, E. Palanciuc, I. Muruianu Î N C H E I E R E 17 noiembrie 2021 mun. Chișinău Colegiul civil, c
CSJ 2021-11-24
0,94
3ra-1070/21 — constatarea nulitatii actului administrativ individual
Dosarul nr.3ra-1070/2021 Prima instanță: Judecătoria Chișinău, sediul Rîșcani (L. Holeviţcaia) Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (A. Bostan, V. Negru, G. Daşchevici) Î N C H E I E R E 24 noiembrie 2021 mun. Chișinău Colegiul Civil,
CSJ 2023-06-21
0,94
3ra-1332/22 — Anularea actului administrativ
Dosarul nr.3ra-1332/22 2-20128563-01-3ra-28122022 Prima instanță: Judecătoria Chișinău, sediul Râșcani (jud.: G. Ciobanu) Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (jud.: A. Minciuna, V. Negru, E. Palanciuc) Î N C H E I E R E 21 iunie 2023
CSJ 2023-03-01
0,94
2ac-52/23 — contestarea actelor administrative
Dosarul nr.2ac-52/23 2-22011331-01-2cc-14022023 Î N C H E I E R E 01 martie 2023 mun. Chişinău Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție în componența: Preşedintele ședinței, judecătorul Tamara C
Sursă