2ra-817/21 — cu privire la constatarea faptului incalcarii dreptului la executarea in termen rezonabil a hotaririi judecatoresti, repararea prejudiciului material si prejudiciului moral

Dosarul nr. 2ra-817/21

Prima instanță: Judecătoria Chișinău sediul Centru (jud. S. Dimitriu)

Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (jud. N. Budăi, I. Cotruță, V. Mihaila)

ÎNCHEIERE

26 mai 2021 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție

în componența:

Președintele completului, judecătorul Ala Cobăneanu

Judecătorii Dumitru Mardari

Mariana Pitic

examinând chestiunea privind admisibilitatea recursului declarat de Victor

Nedelcev

în cauza civilă la cererea de chemare în judecată a lui Victor Nedelcev

împotriva Ministerului Justiției al Republicii Moldova cu privire la constatarea

faptului încălcării dreptului la executarea în termen rezonabil a hotărârii

judecătorești, repararea prejudiciului material și prejudiciului moral

împotriva deciziei din 4 februarie 2021 a Curții de Apel Chișinău, prin care a

fost respins apelul declarat de Victor Nedelcev și menținută hotărârea din

2 octombrie 2020 a Judecătoriei Chișinău sediul Centru, prin care acțiunea a fost

respinsă

constată:

La 3 martie 2020, Victor Nedelcev a depus cerere de chemare în judecată

împotriva Ministerului Justiției al Republicii Moldova, intervenient accesoriu

Ministerul Finanțelor al Republicii Moldova cu privire la constatarea faptului

încălcării dreptului la executarea în termen rezonabil a hotărârii judecătorești,

repararea prejudiciului material și prejudiciului moral.

În motivarea acțiunii a invocat că prin hotărârea din 25 noiembrie 2009 a

Judecătoriei Rîșcani mun. Chișinău, au fost încasate de la SRL „Fame-CV

Construction” în beneficiul lui salariul restant în sumă de 11 400 de lei, prejudiciul

pentru neachitarea la timp a salariului în sumă de 1 353,80 de lei, indemnizația

pentru concediul nefolosit în sumă de 722,56 de lei, iar în total suma de 13 476,36

de lei, precum și suma de 404,29 de lei cu titlu de cheltuieli judiciare (taxa de stat).

La 12 ianuarie 2020, documentul executoriu din 25 noiembrie 2009 nr. 2-

4059/2009 a fost depus la executare în conformitate cu procedura descrisă în Codul

de executare.

1

Astfel, respectivul document executoriu a fost remis la executare în adresa

administratorului de insolvabilitate Dumitru Chicu, care la acea etapă era

administratorul companiei debitoare, iar plățile respective au fost validate de instanța

de insolvabilitate.

A menționat că, deși au trecut practic 10 ani din momentul emiterii

documentului executoriu și punerii acestuia în executare, ultimul nu a fost executat

nici măcar parțial, fiind în prezența unei hotărâri iluzorii, datorate faptului că

instanțele naționale nu examinează în termen rezonabil dosarul privind

insolvabilitatea/reorganizarea companiei debitoare SRL „Fame-CV Construction”,

din care cauză nu este posibilă satisfacerea sau stingerea creanței ce rezultă din

documentul executoriu emis față de el.

Așadar, pornind de la faptul că anume instanțele naționale se fac vinovate de

neexaminarea în termen rezonabil a cauzei privind reorganizarea/lichidarea

companiei debitoare, statul Republica Moldova, reprezentat de Ministerul Justiției

al Republicii Moldova se face responsabil de neexecutarea documentului executoriu

și de faptul existenței unei hotărâri iluzorii, în directă legătură cu ce a considerat că

anume acest subiect urmează să dezdăuneze la caz.

Referitor la încasarea daunei morale, a evidențiat că la adresările sale către

toate instanțele implicate sau care ar putea da o finalitate cazului, a primit doar

răspunsuri de direcționare către administratorul de insolvabilitate, iar ultimul în

adresa instanței de judecată, ceia ce i-a provocat o serie de suferințe de ordin

psihologic, fiind în permanentă stare de incertitudine și de stres.

Și-a întemeiat pretențiile în baza dispozițiilor art. 6 paragraful 1 din CEDO,

Legii nr. 87 din 21 aprilie 2011 privind repararea de către stat a prejudiciului cauzat

prin încălcarea dreptului ca judecarea în termen rezonabil a cauzei sau a dreptului la

executarea în termen rezonabil a hotărârii judecătorești, art. 166, 167 CPC.

A solicitat constatarea încălcării dreptului la executarea în termen rezonabil a

hotărârii judecătorești din 25 noiembrie 2009 dosarul nr. 2-4059/2009, încasarea în

beneficiul lui de la bugetul de stat, prin intermediul Ministerului Finanțelor al

Republicii Moldova, a prejudiciului material în sumă de 13 880,65 de lei și a

prejudiciului moral în sumă de 10 000 de lei.

Prin încheierea protocolară din 1 septembrie 2020 a Judecătoriei Chișinău

sediul Centru, au fost atrași în proces în calitate de intervenienți accesorii executorul

judecătoresc Olga Buzadji și SRL „Fame-CV Construction”.

Prin hotărârea din 2 octombrie 2020 a Judecătoriei Chișinău sediul Centru, a

fost respinsă acțiunea ca fiind neîntemeiată.

Prin decizia din 4 februarie 2021 a Curții de Apel Chișinău, a fost respins

apelul declarat de Victor Nedelcev și menținută hotărârea primei instanțe.

Întru consolidarea soluției adoptate, instanțele de judecată ierarhic inferioare

au reținut că la moment debitorul SRL „Fame-CV Construction” se află în proces de

insolvabilitate, motiv pentru care documentul executoriu emis de către instanța de

judecată nu se află în procedura de executare, dar a fost remis administratorului

insolvabilității, iar instanța de insolvabilitate a validat creanța reclamantului, aceasta

urmând a fi satisfăcută în cadrul procesului de insolvabilitate.

2

Astfel, instanțele de judecată ierarhic inferioare au conchis că statul repară

prejudiciul cauzat prin încălcarea dreptului la executarea în termen rezonabil a

hotărârii judecătorești de către de o autoritate publică sau de o autoritate căreia statul

i-a delegat atribuții de autoritate publică, în cazul din speță neexecutarea hotărârii

judecătorești nu se datorează neîntreprindeii tuturor măsurilor necesare de către

acești subiecți, dar insolvabilității debitorului privat.

Prin urmare, în circumstanțele în care s-a constatat netemeinicia pretenției cu

privire la constatarea faptului încălcării dreptului la executarea în termen rezonabil

a hotărârii judecătorești, subsecvent urmează a fi respinse și pretențiile reclamantului

privind încasarea prejudiciului material în sumă de 13 880,65 de lei și a celui moral

în sumă de 10 000 de lei.

La 22 martie 2021, prin intermediul oficiului poștal, Victor Nedelcev a

declarat recurs împotriva deciziei din 4 februarie 2021 a Curții de Apel Chișinău,

solicitând admiterea acestuia, casarea hotărârii primei instanțe și a deciziei instanței

de apel, cu remiterea cauzei la rejudecare în prima instanță.

În susținerea recursului a invocat dezacordul cu actele judecătorești recurate,

considerându-le ilegale și pasibile de a fi casate, deoarece instanțele de judecată

ierarhic inferioare au interpretat eronat prevederile art. 6 paragraful 1 din CEDO și

Legii nr. 87 din 21 aprilie 2011 privind repararea de către stat a prejudiciului cauzat

prin încălcarea dreptului ca judecarea în termen rezonabil a cauzei sau a dreptului la

executarea în termen rezonabil a hotărârii judecătorești.

La 14 aprilie 2021, în adresa Ministerului Justiției al Republicii Moldova și

Ministerului Finanțelor al Republicii Moldova a fost expediată copia cererii de

recurs depusă de Victor Nedelcev, cu înștiințarea despre necesitatea depunerii

referinței, fapt ce se confirmă prin scrisoarea de însoțire anexată la materialele

dosarului (f. d. 139).

Până la data stabilită pentru examinarea chestiunii privind admisibilitatea

recursului, în adresa Curții Supreme de Justiție nu a parvenit referința prin care

Ministerul Justiției al Republicii Moldova și Ministerul Finanțelor al Republicii

Moldova să-și expună poziția față de temeiurile recursului.

În conformitate cu art. 434 alin. (1) CPC, recursul se declară în termen de

2 luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei integrale, dacă legea nu prevede

altfel.

Astfel, se constată că recurentul s-a conformat prevederilor legale și a declarat

recursul la 22 martie 2021 împotriva deciziei din 4 februarie 2021 a Curții de Apel

Chișinău în termenul legal.

Examinând temeiurile recursului declarat de Victor Nedelcev, completul

Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de

Justiție consideră recursul drept inadmisibil din următoarele considerente.

În conformitate cu art. 432 alin. (1) CPC, părțile și alți participanți la proces

sunt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă încălcarea esențială sau

aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural.

Alineatele (2) și (3) ale aceluiași articol prevăd exhaustiv cazurile în care se

consideră că normele de drept material sau de drept procedural au fost încălcate sau

aplicate eronat, iar alin. (4) stabilește că săvârșirea altor încălcări decât cele indicate

3

la alin. (3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul și în măsura în

care acestea au dus sau ar fi putut duce la soluționarea greșită a cauzei sau în cazul

în care instanța de recurs consideră că aprecierea probelor de către instanța

judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la încălcarea

drepturilor și libertăților fundamentale ale omului.

Conform prevederilor art. 433 lit. a) CPC, cererea de recurs se consideră

inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la

art. 432 alin. (2), (3) și (4) CPC.

Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție consideră că recursul declarat de Victor Nedelcev, nu se

încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4) CPC.

Astfel, argumentele invocate în recursul declarat se referă la dezacordul

recurentului cu soluția pronunțată de către instanța de apel, însă nu relevă încălcarea

esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material, respectiv nu constituie

temei de casare a deciziei contestate.

Totodată, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție reține că recursul exercitat conform secțiunii a II-a are

caracter devolutiv numai asupra problemelor de drept material și procedural,

verificându-se doar legalitatea deciziei, dar nu și temeinicia ei în fapt.

În acest context, completul Colegiului civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție reiterează și faptul că procedura

admisibilității constă în verificarea faptului, dacă motivele invocate în recurs se

încadrează în cele prevăzute în art. 432 alin. (2), (3) și (4) CPC.

Distinct de aceste constatări, completul Colegiului civil, comercial și de

contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție precizează că, în contextul

normelor procedurale din Secțiunea a II-a, Capitolul XXXVIII CPC, instanța de

recurs nu verifică modul de apreciere a probelor de către instanțele de fond și de

apel. Forța atribuită unei probe sau alteia, coraportul dintre probe, suficiența

probelor și concluziile făcute în urma probațiunii sunt în afara controlului instanței

de recurs.

Prin prisma art. 432 alin. (4) CPC, instanța de recurs poate interveni în materia

probațiunii doar sub aspect procedural și anume dacă se invocă că instanța de apel a

apreciat în mod arbitrar probele, încălcând în mod flagrant regulile de apreciere a

probelor stabilite în art. 130 CPC, însă, din recursul declarat nu rezultă argumentul

privind încălcarea flagrantă a regulilor de apreciere a probelor.

În acest sens, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a relevat în

jurisprudența sa constantă, rezultând din prevederile art. 6 § 1 din Convenția

Europeană pentru Apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale, că

nu se impune motivarea în detaliu a unei decizii prin care o instanță de recurs,

întemeindu-se pe dispoziții legale specifice, respinge recursul declarat împotriva

sentinței pronunțate de o instanță inferioară, ca fiind lipsit de șanse de succes (cauza

Rebai și alții contra Franței, Comisia Europeană a Drepturilor Omului, 25 februarie

1995, nr. 26561/1995).

4

În circumstanțele menționate, completul Colegiului civil, comercial și de

contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție conchide că recursul declarat

de Victor Nedelcev urmează a fi considerat ca inadmisibil.

În conformitate cu art. 433 lit. a), 440 alin. (1) CPC, completul Colegiului

civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție

dispune:

Se consideră inadmisibil recursul declarat de Victor Nedelcev.

Încheierea este irevocabilă.

Președintele completului,

judecătorul Ala Cobăneanu

Judecătorii Dumitru Mardari

Mariana Pitic

5