2ra-531/21 — repararea prejudiciului moral si încasarea dobânzii de întârziere

Dosarul nr. 2ra-531/21

Prima instanță: Judecătoria Chișinău, sediul Centru (jud. I. Dutca)

Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (jud. N. Budăi, I. Muruianu, A. Malîi)

ÎNCHEIERE

26 mai 2021 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție

în componența:

Președintele completului, judecătorul Ala Cobăneanu

judecătorii Nina Vascan

Mariana Pitic

examinând chestiunea privind admisibilitatea recursului declarat de către

Ecaterina Șepelevici, reprezentată de către avocatul Eugeniu Bujoreanu,

în cauza civilă, la cererea de chemare în judecată depusă de către Ecaterina

Șepelevici împotriva lui Vadim Biușchin, intervenient accesoriu Pavel Corepanov

cu privire la repararea prejudiciului moral și încasarea dobânzii de întârziere,

împotriva deciziei din 08 octombrie 2020 a Curții de Apel Chișinău, prin care

a fost respins apelul declarat de către Irina Burca, reprezentant legal al minorei

Ecaterinei Șepelevici, reprezentată de către avocatul Eugeniu Bujoreanu și a fost

menținută hotărârea din 27 iunie 2019 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru,

constată:

La 19 iunie 2018, prin intermediul oficiului poștal, Irina Burca, reprezentant

legal al minorei Ecaterina Șepelevici a depus cerere de chemare în judecată

împotriva lui Vadim Biușchin cu privire la repararea prejudiciului moral și încasarea

dobânzii de întârziere.

În motivarea acțiunii reclamanta a indicat că, în baza deciziei din 18

septembrie 2015 a Curții de Apel Chișinău, Pavel Corepanov a fost recunoscut

vinovat de comiterea infracțiunii prevăzute de art. 2011 alin. (3) lit. c) din Codul

penal, fiind dispusă încasarea de la acesta în beneficiul minorei a sumei de 100000

de lei, cu titlu de prejudiciu moral.

A menționat că, la 05 mai 2016 a fost intentată procedura de executare nr.019-

2805/16 în baza documentului executoriu nr. 1-447/2013 (1a-1107/2015) din 18

septembrie 2015 privind încasarea prejudiciului moral în mărime de 100000 de lei

de la Pavel Corepanov în beneficiul minorei Ecaterina Șepelevici, însă până în

prezent, documentul executoriu nu a fost executat, deoarece debitorul Pavel

Corepanov este deținut, iar conform răspunsurilor de la instituțiile financiare,

ultimul nu deține mijloace bănești sau alte bunuri în proprietate.

A susținut că, în cadrul procedurii de executare și în procesul efectuării

acțiunilor de urmărire silită a datoriei de la Pavel Corepanov s-a constatat că, prin

hotărârea din 04 martie 2014 a Judecătoriei Botanica, mun. Chișinău, a fost partajat

1

apartamentul nr. 22 din str. N. Zelinski,12, mun. Chișinău, prin atribuirea lui Vadim

Biușchin a întregului apartament în schimbul unei sulte bănești în mărime de 217550

de lei, în favoarea lui Pavel Corepanov. Sulta în mărime de 217550 de lei, datorată

de către Vadim Biușchin lui Pavel Corepanov nu a fost achitată. Astfel, executorul

judecătoresc a inițiat procedura de urmărire a creanțelor debitorului.

A afirmat că, la 20 mai 2016 Vadim Biușchin a fost somat despre obligația de

a achita în contul executorului judecătoresc suma de 100000 de lei, cu titlu de

prejudiciu moral și 11270 de lei, cu titlu de cheltuieli de executare, însă a rămas fără

executare.

Pornind de la faptul că, debitorul Pavel Corepanov îi datorează suma de

100000 de lei, fiind o creanța certă, lichidă și exigibilă, conform documentului

executoriu nr.1-447/2013 din 18 septembrie 2015, a solicitat încasarea de la Vadim

Biușchin, care este dator lui Pavel Corepanov, a sumei de 100000 de lei, cu titlu de

prejudiciul moral și a dobânzii de întârziere în sumă de 54043,84 de lei.

Prin încheierea protocolară din 18 martie 2019 a Judecătoriei Chișinău, sediul

Centru, a fost atras în proces Pavel Corepanov în calitate de intervenient accesoriu.

La 07 mai 2019, în cadrul ședinței de judecată, reprezentantul reclamantei,

avocatul Eugeniu Bujoreanu a depus cerere de concretizare a cerințelor, solicitând

încasarea de la pârât a sumei de 100000 de lei, cu titlu de prejudiciu moral, a dobânzii

de întârziere în sumă de 68567,12 lei și a cheltuielilor de executare în sumă de 11270

de lei.

În cadrul ședinței de judecată din 27 iunie 2019, reprezentantul reclamantei,

avocatul Eugeniu Bujoreanu a depus cerere de concretizare a cerințelor, solicitând

încasarea de la pârât a sumei de 100000 de lei, cu titlu de prejudiciu moral, a dobânzii

de întârziere în mărime de 70654,79 de lei și a cheltuielilor de executare în sumă de

11270 de lei.

Prin hotărârea din 27 iunie 2019 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru, a fost

respins ca fiind neîntemeiată acțiunea depusă de către Irina Burca în interesele

minorei Ecaterina Șepelevici.

La 04 iulie 2019 Irina Burca, reprezentant legal al minorei Ecaterinei

Șepelevici, reprezentată de către avocatul Eugeniu Bujoreanu, a declarat apel

nemotivat, iar la 19 septembrie 2019 a declarat apel motivat împotriva hotărârii

primei instanțe, solicitând admiterea acestuia, casarea integrală a hotărârii primei

instanțe și emiterea unei noi hotărâri.

Prin decizia din 21 noiembrie 2019 a Curții de Apel Chișinău, a fost respins

apelul declarat de către Irina Burca, reprezentantul legal al minorei Ecaterina

Șepelevici, reprezentată de către avocatul Eugeniu Bujoreanu și a fost menținută

hotărârea primei instanțe.

Prin decizia din 24 iunie 2020 a Curții Supreme de Justiție, a fost admis

recursul declarat de către Ecaterina Șepelevici, reprezentată de către avocatul

Eugeniu Bujoreanu, a fost casată decizia instanței de apel și a fost trimisă cauza spre

rejudecare în instanța de apel, în alt complet de judecată.

Prin decizia din 08 octombrie 2020 a Curții de Apel Chișinău, a fost respins

apelul declarat de către Irina Burca, reprezentantul legal al minorei Ecaterina

Șepelevici, reprezentată de către avocatul Eugeniu Bujoreanu și a fost menținută

hotărârea primei instanțe.

Făcând trimitere la art. 598, 599, 600 și 601 din Codul civil (în redacția în

vigoare până la 01 martie 2019), instanța de apel a reținut că, Ecaterina Șepelevici,

2

înaintând prezenta acțiune în instanța de judecată, de fapt, a exercitat o acțiune

directă, solicitând încasarea sumei în mărime de 100000 de lei din contul lui Vadim

Biușchin în beneficiul său. Deși, în cazul acțiunii oblice, reclamantul procesual –

Ecaterina Șepelevici nu exercită un drept propriu, dreptul de creanță față de Vadim

Biușchin fiind al debitorului Pavel Corepanov și astfel, acțiunea urma să fie făcută

în numele și pe contul debitorului Pavel Corepanov, cu solicitarea încasării sumei în

contul ultimului.

Prin urmare, instanța de apel a apreciat ca fiind întemeiată concluzia primei

instanțe cu privire la necesitatea respingerii pretenției înaintate de către Ecaterina

Șepelevici împotriva lui Vadim Biușchin cu privire la încasarea sumei de 100000 de

lei, cu titlu de prejudiciu moral, întrucât prin depunerea acțiunii, aceasta nu a

exercitat drepturile și acțiunile în numele debitorului său, dar le-a exercitat în nume

propriu, contrar esenței acțiunii oblice.

Făcând trimitere la art. 619 alin. (1) și (2) din Codul civil și art. 36 alin. (1),

(2) și (5) din Codul de executare, instanța de apel a conchis că, sunt pasibile

respingerii și pretențiile înaintate de către Ecaterina Șepelevici împotriva lui Vadim

Biușchin cu privire la încasarea dobânzii de întârziere în mărime de 70654,79 de lei

și a cheltuielilor de executare în mărime de 11270 de lei. Or, adjudecarea sumelor

solicitate spre încasare direct în contul Ecaterinei Șepelevici ar contraveni

prevederilor statuate la art. 601 din Codul civil, potrivit cărora bunurile obținute în

baza acțiunii oblice intră în patrimoniul debitorului și beneficiază tuturor creditorilor

acestuia.

La 23 decembrie 2020, prin intermediul oficiului poștal, Ecaterina Șepelevici,

reprezentată de către avocatul Eugeniu Bujoreanu, a declarat recurs împotriva

deciziei instanței de apel, solicitând admiterea acestuia, casarea deciziei instanței de

apel și hotărârii primei instanțe și emiterea unei noi hotărâri cu privire la încasarea

de la intimat în beneficiul său a sumei de 100000 de lei, cu titlu de prejudiciu moral

și a dobânzii de întârziere în sumă de 54043,84 de lei.

În motivarea recursului a indicat că, nu este de acord cu decizia instanței de

apel și hotărârea primei instanțe.

A menționat că, Ecaterina Șepelevici, având un interes serios și legitim, a fost

impusă ca în locul debitorului Pavel Corepanov să înainteze prezenta acțiune

împotriva lui Vadim Biușchin.

A susținut că, Vadim Biușchin are o datorie față de debitorul Pavel Corepanov

în sumă de 217550 de lei, pe care nu o restituie în mod benevol.

A afirmat că, având în vedere că, conform art. 415 alin. (3) CPC, decizia

instanței de apel este susceptibilă de a fi pusă în executare din momentul adoptării,

intimatului i-a fost calculată, conform art. 585 și 619 din Codul civil, dobânda de

întârziere în sumă de 54043,84 de lei.

A relevat că, conform art. 598 din Codul civil, creditorul care are un interes

serios și legitim poate să ia toate măsurile pentru conservarea drepturilor sale, iar

conform art. 599 din Codul civil, creditorul a cărui creanță este certă, lichidă și

exigibilă poate, în numele debitorului său, exercita drepturile și acțiunile acestuia în

cazul în care debitorul, în dauna creditorului, refuză sau omite să le exercite.

Creditorul nu poate exercita drepturile și acțiunile care sunt exclusiv personale ale

debitorului. Creanța trebuie să fie lichidă și exigibilă cel târziu la momentul

examinării acțiunii. Totodată, a făcut trimitere și la art. 22 și 99 din Codul de

executare și art. 619 alin. (2) din Codul civil.

3

Prin referința depusă la 29 martie 2021 Vadim Biușchin a solicitat declararea

recursului inadmisibil.

În conformitate cu art. 434 alin. (1) din Codul de procedură civilă, recursul se

declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau deciziei integrale,

dacă legea nu prevede altfel.

Din materialele dosarului rezultă că, Curtea de Apel Chișinău a expediat în

adresa participanților la proces copia deciziei contestate la 19 octombrie 2020 (f.d.

213, vol. I), însă la materialele dosarului lipsesc date, ce ar confirma recepționarea

acesteia de către recurentă.

Astfel, recursul declarat la 23 decembrie 2020 este în termen.

Examinând temeiurile recursului în raport cu materialele cauzei civile,

completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție consideră că, recursul este inadmisibil din următoarele motive.

În conformitate cu art. 432 din Codul de procedură civilă, părțile și alți

participanți la proces sunt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă

încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a

normelor de drept procedural.

Se consideră că normele de drept material au fost încălcate sau aplicate eronat

în cazul în care instanța judecătorească:

a) nu a aplicat legea care trebuia să fie aplicată;

b) a aplicat o lege care nu trebuia să fie aplicată;

b1) a aplicat o lege care a fost declarată neconstituțională;

c) a interpretat în mod eronat legea;

d) a aplicat în mod eronat analogia legii sau analogia dreptului.

Se consideră că normele de drept procedural au fost încălcate sau aplicate

eronat în cazul în care:

a) cauza a fost judecată de un judecător care nu avea dreptul să participe la

judecarea ei;

b) cauza a fost judecată în absența unui participant la proces căruia nu i s-a

comunicat locul, data și ora ședinței de judecată;

c) în judecarea cauzei au fost încălcate regulile privind limba de desfășurare a

procesului;

d) instanța a soluționat problema drepturilor unor persoane care nu au fost

implicate în proces;

e) în dosar lipsește procesul-verbal al ședinței de judecată;

f) hotărârea a fost pronunțată cu încălcarea competenței jurisdicționale.

Săvârșirea altor încălcări decât cele indicate la alin. (3) constituie temei de

declarare a recursului doar în cazul și în măsura în care acestea au dus sau ar fi putut

duce la soluționarea greșită a cauzei sau în cazul în care instanța de recurs consideră

că aprecierea probelor de către instanța judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul

în care erorile comise au dus la încălcarea drepturilor și libertăților fundamentale ale

omului.

Temeiurile prevăzute la alin. (3) se iau în considerare de către instanță din

oficiu.

În conformitate cu art. 433 lit. a) din Codul de procedură civilă, cererea de

recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în

temeiurile prevăzute la art.432 alin.(2), (3) și (4).

4

Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție consideră că, recursul declarat de către Ecaterina Șepelevici,

reprezentată de către avocatul Eugeniu Bujoreanu, nu se încadrează în temeiurile

prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4) CPC.

Prin urmare, argumentele invocate în recurs nu denotă încălcarea esențială sau

aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural

de către instanța de apel, respectiv, nu constituie temei de casare a deciziei recurate.

Or, recursul exercitat asupra deciziilor instanței de apel are caracter

nedevolutiv și controlul judiciar se circumscrie doar asupra problemelor de drept

material și procedural, verificându-se în exclusivitate doar legalitatea deciziei, dar

nu și temeinicia ei în fapt.

În acest context, completul Colegiului civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție menționează și faptul că, procedura

admisibilității constă în verificarea faptului dacă motivele invocate în recurs se

încadrează în cele prevăzute în art. 432 alin. (2), (3) și (4) CPC.

Totodată, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție relevă că, conform jurisprudenței CEDO, recursurile

trebuie să fie efective, adică să fie capabile să ofere îndreptarea situației prezentate

în cerere, la fel recursul trebuie să posede puterea de a îndrepta în mod direct starea

de lucruri (cauza Rebai și alții contra Franței, 25 februarie 1995), pe când în recursul

declarat de către Ecaterina Șepelevici, reprezentată de către avocatul Eugeniu

Bujoreanu, asemenea aspecte nu se regăsesc.

Astfel, din considerentele menționate, completul Colegiului civil, comercial

și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a

considera recursul declarat de către Ecaterina Șepelevici, reprezentată de către

avocatul Eugeniu Bujoreanu, ca inadmisibil.

În conformitate cu art. 270, 431 alin. (2), 433 lit. a), art. 440 alin. (1) Cod de

procedură civilă, completul Colegiului civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție

dispune:

Recursul declarat de către Ecaterina Șepelevici, reprezentată de către avocatul

Eugeniu Bujoreanu, se consideră inadmisibil.

Încheierea este irevocabilă.

Președintele completului,

judecătorul Ala Cobăneanu

judecătorii Nina Vascan

Mariana Pitic

5