2r-361/21 — desfacerea casatoriei

Dosarul nr. 2r-361/21

Prima instanță - (Judecătoria Hîncești, sediul central) I. Dadu

Instanța de apel - (Curtea de Apel Chișinău) V. Sîrbu, V. Buhnaci, D. Dulghieru

D E C I Z I E

26 mai 2021 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție,

în componența:

Președintele ședinței, judecătorul Ala Cobăneanu

judecătorii Mariana Pitic

Dumitru Mardari

examinând recursul declarat de avocatul Alexandru Macar în numele și

interesele lui Gheorghe Stropșa,

în cauza civilă intentată la cererea de chemare în judecată depusă de Olesea

Stropșa împotriva lui Gheorghe Stropșa cu privire la desfacerea căsătoriei,

împotriva încheierii din 7 aprilie 2021 a Curții de Apel Chișinău,

c o n s t a t ă:

La 19 august 2020, Olesea Stropșa a depus cerere de chemare în judecată

împotriva lui Gheorghe Stropșa cu privire la desfacerea căsătoriei.

Prin hotărârea din 29 octombrie 2020 a Judecătoriei Hîncești, sediul central, s-a

admis acțiunea.

S-a desfăcut căsătoria încheiată între Olesea Stropșa și Gheorghe Stropșa,

înregistrată de către Serviciul Stare Civilă Hîncești, la 12 octombrie 2018, sub

numărul 340.

S-a încasat de la Olesea Stropșa și Gheorghe Stropșa în beneficiul statului, taxa

de stat la eliberarea certificatului de divorț în mărime a câte 100 lei, de la fiecare

parte.

S-a respins solicitarea avocatului Alexandru Macar în interesele pârâtului

Stropșa Gheorghe, de respingere a pretențiilor părții reclamante privind încasarea

cheltuielilor de judecată.

S-a încasat de la Gheorghe Stropșa în beneficului Olesei Stropșa cheltuielile de

judecată cu titlu de taxă de stat în sumă de 40 de lei, cu titlu de cheltuieli pentru

eliberarea informației de la ASP în sumă de 131,20 de lei și cheltuielilor de asistență

juridică în sumă dc 2 450 de lei.

La 2 martie 2021, Gheorghe Stropșa a declarat apel împotriva hotărârii din 29

octombrie 2020 a Judecătoriei Hîncești, sediul central, solicitând repunerea în

termen a apelului declarat.

Prin încheierea din 7 aprilie 2021 a Curții de Apel Chișinău, s-a respins ca

neîntemeiată cererea apelantului Gheorghe Stropșa cu privire la repunerea apelului

în termen și s-a restituit apelantului cererea de apel pe motiv că apelul a fost depus

1

în afara termenului legal, iar instanța de apel a refuzat să efectueze repunerea în

termen.

S-a remis în adresa apelantului Gheorghe Stropșa cererea de apel cu toate

documentele anexate.

La 24 aprilie 2020, prin intermediul poștei, avocatul Alexandru Macar, în

numele și interesele lui Gheorghe Stropșa, a declarat recurs împotriva încheierii din

7 aprilie 2021 a Curții de Apel Chișinău, solicitând, admiterea recursul, casată

încheierea și repus în termenul de declararea a apelului.

În motivarea recursului a exprimat dezacordul cu încheierea contestată,

invocând că, la 29 octombrie 2020 ora 12:55 avocatul Alexandru Macar a fost

prezent la Judecătoria Hîncești, sediul central în vederea asistării la procedura

pronunțării hotărârii, dar nu a fost citat și anunțat în ce sală urma să aibă loc ședință

de judecată. Motiv pentru care avocatul a mai așteptat 15 de minute, însă iarăși

nefiind citat a fost nevoit să plece, deoarece era antrenat în altă ședință de judecată.

Următoarea zi avocatul s-a apropiat de grefier unde i s-a comunicat că

hotărârea judecătorească urmează să i se remită prin poștă.

Ulterior, la fiecare apel efectuat de avocat, i se comunica că hotărârea o să fie

remisă prin poștă, fapt care și s-a întîmplat la 20 februarie 2021.

În această perioadă fiind instituite și 3 regimuri speciale de activitate, fapt ce a

făcut imposibilă comunicare în vederea ridicării hotărârii respective.

Mai mult ca atât, de pe pagina web a instanței se denotă că hotărârea respectivă

a fost înregistrată la 17 februarie 2021, dar publicată la 10 martie 2021.

Astfel, consideră că nu din vina avocatului s-au recurentului nu s-a putut

depune apelul în termenul legal, ci altor circumstanțe de ordin ce nu pot fi imputate

acestora.

În conformitate cu art. 425 din Codul de procedură civilă, termenul de declarare

a recursului împotriva încheierii este de 15 zile de la comunicarea încheierii.

Materialele dosarului atestă că copia încheierii contestate a fost expediată

reprezentantului recurentului, avocatul Alexandru Macar, prin intermediul poștei

electronice, la 14 aprilie 2021 (f.d. 79).

Din aceste motive, Colegiul constată că recursul declarat la 24 aprilie 2021 este

depus în termen.

În conformitate cu art. 426 alin. (3) din Codul de procedură civilă, recursul

împotriva încheierii se examinează în termen de 2 luni într-un complet din 3

judecători, pe baza copiei certificate sau electronice a dosarului, pe baza recursului

și a referinței la recurs, fără examinarea admisibilității și fără participarea părților.

În conformitate cu art. 427 lit. a) din Codul de procedură civilă, instanța de

recurs, după ce examinează recursul împotriva încheierii, este în drept să respingă

recursul și să mențină încheierea.

Examinând recursul declarat, Colegiul civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție îl consideră neîntemeiat și care urmează a

fi respins, cu menținerea încheierii contestate, din următoarele motive.

La caz, din actele dosarului se constată că la 29 octombrie 2020 a fost

pronunțat dispozitivul hotărârii. (f.d. 58)

La 2 martie 2021, avocatul Alexandru Macar, acționând în numele și interesele

lui Gheorghe Stropșa, a declarat apel împotriva hotărârii din 29 octombrie 2020 a

Judecătoriei Hîncești, sediul central, solicitând admiterea apelului, casarea parțială a

hotărârii și repunerea în termen a apelului declarat.

2

Examinând chestiunea privind acceptarea spre examinare a apelului, instanța de

apel, prin încheierea din 7 aprilie 2021, a respins cererea apelantului cu privire la

repunerea apelului în termen și a restituit apelantului cererea de apel cu toate

documentele anexate.

Instanța de apel și-a fundamentat soluția în baza prevederilor art. 369 alin. (1)

lit. b) din Codul de procedură civilă, concluzionând că actele cauzei certifică că

apelantul și reprezentantul acestuia au cunoscut despre examinarea cauzei.

Avocatul Alexandru Macar a fost prezent la ședința de judecată din 21

octombrie 2020 și a semnat recipisa pentru ședința din 29 octombrie 2020, pentru

care a fost anunțată deliberarea și pronunțarea hotărârii, însă a depus apel abia la 2

martie 2021.

Astfel, instanța de apel a reținut că, argumentele invocate de reprezentantul

apelantului în vederea repunerii în termen a apelului, sunt neîntemeiate și neprobate.

Apelantul a solicitat declarativ repunerea în termen a apelului, fără invocarea

vreunui motiv întemeiat în acest sens, considerent din care, instanța de apel a refuzat

să efectueze repunerea în termen al apelantului.

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de

Justiție consideră încheierea recurată legală și întemeiată din următoarele

considerente.

Conform art. 362 alin. (1), (3) din Codul de procedură civilă, termenul de

declarare a apelului este de 30 de zile de la data pronunțării dispozitivului hotărârii,

dacă legea nu prevede altfel.

Repunerea în termen de apel se face de către instanța de apel în cazurile și în

ordinea prevăzute de art.116.

Colegiul reține că, termenul declarării apelului se calculează nu de la momentul

comunicării hotărârii, dar de la data pronunțării dispozitivului hotărârii.

Aceste prevederi legale sunt aplicabile atât pentru partea care a fost prezentă la

pronunțarea dispozitivului hotărârii, cât și pentru partea care a fost absentă.

Deci, în speță, termenul de declarare a apelului a început să curgă de la 30

octombrie 2020, ziua imediat următoare datei pronunțării dispozitivului hotărârii

primei instanțe, și a expirat la 30 noiembrie 2020, ultima zi pentru depunerea cererii

de apel.

În corespundere cu art. 110 din Codul de procedură civilă, termen de procedură

este intervalul, stabilit de lege sau de judecată (judecător), în interiorul căruia

instanța (judecătorul), participanții la proces și alte persoane legate de activitatea

instanței trebuie să îndeplinească anumite acte de procedură ori să încheie un

ansamblu de acte.

Art. 111 alin. (3) din Codul de procedură civilă prevede că, termenul de

procedură stabilit în ani, luni sau zile începe să curgă în ziua imediat următoare datei

calendaristice stabilite, datei comunicării actului de procedură sau producerii

evenimentului ori momentului care a condiționat începutul lui.

În conformitate cu art. 113 din Codul de procedură civilă, dreptul de a efectua

actul de procedură încetează odată cu expirarea termenului prevăzut de lege or

stabilit de instanța de judecată. Nerespectarea termenului atrage după sine decăderea

din dreptul de a efectua actul de procedură, dacă legea nu prevede altfel.

Conform art. 116 alin. (1), (3) și (4) din Codul de procedură civilă, persoanele

care, din motive întemeiate, au omis termenul de îndeplinire a unui act de procedură

pot fi repuse în termen de către instanță.

3

La cererea de repunere în termen se anexează probele ce dovedesc

imposibilitatea îndeplinirii actului. Totodată, trebuie efectuat actul de procedură care

nu a fost îndeplinit în termen (să fie depusă cererea, să fie prezentate documentele

respective etc.)

Repunerea în termen nu poate fi dispusă decât în cazul în care partea și-a

exercitat dreptul la acțiune înainte de împlinirea termenului de 30 de zile, calculat

din ziua în care a cunoscut sau trebuia să cunoască încetarea motivelor care justifică

depășirea termenului de procedură.

Instanța de recurs notează că, deși dispozitivul hotărârii primei instanțe a fost

pronunțat în lipsa pârâtului și reprezentantului acestuia, faptul dat nu influențează

termenul de depunere a apelului în termenul prevăzut de art. 362 alin. (1) din Codul

de procedură civilă.

Or, legiuitorul, prin dispozițiile articolului menționat, nu condiționează

termenul de 30 de zile pentru depunerea apelului de data recepționării copiei

dispozitivului hotărârii sau a hotărârii motivate, dar de data pronunțării

dispozitivului hotărârii.

De altfel, se va menționa că actele cauzei denotă indubitabil că apelantul

Gheorghe Stropșa și reprezentantul lui, avocatul Alexandru Macar, cunoșteau despre

existența și examinarea cauzei în prima instanță.

Deci instanța de apel întemeiat a concluzionat că în astfel de circumstanțe,

calea de atac a fost epuizată, iar temeiuri de repunere în termen a apelului lipsesc.

Cât privesc argumentele din recurs, Colegiul le consideră neîntemeiate și care

urmează a fi respinse.

Or, cele menționate mai sus confirmă faptul că Gheorghe Stropșa și avocatul

Alexandru Macar au cunoscut despre existența prezentului litigiu și examinarea lui,

astfel că acesta trebuia să întreprindă toate măsurile necesare, după cum sugerează

atât jurisprudența națională, cât și CEDO, de a proteja drepturile sale de acces la

instanță prin efectuarea în termen legal a tuturor acțiunilor procedurale, inclusiv și

prin depunerea în termenul legal a cererii de apel.

În această privință, instanța de apel a explicat cu suficientă putere de

convingere că pe durata întregului proces, părțile sunt obligate să se intereseze

despre dosarul aflat în examinare și să întreprindă toate măsurile necesare de a

proteja drepturile sale de acces la instanță (cauza Van Harn vs Germania nr. 7557/03

din 11 septembrie 2007).

Or, în conformitate cu art. 56 alin. (3) și 61 alin. (1) din Codul de procedură

civilă, participanții la proces sunt obligați să se folosească cu bună-credință de

drepturile lor procedurale. Instanța judecătorească pune capăt oricărui abuz de aceste

drepturi dacă prin abuz se urmărește tergiversarea procesului sau inducerea sa în

eroare.

Folosirea cu buna-credință a drepturilor procedurale, prezumă că partea este

obligată la interval rezonabil de timp să manifeste diligență și să se intereseze despre

dosarul care se află pe rolul instanței și să respecte termenele prevăzute de lege.

În această ordine de idei, este cert că apelantul și avocatul Alexandru Macar au

demonstrat o neglijență a drepturilor sale procedurale și contrar prevederilor legale,

nu a depus diligența necesară în vederea exercitării căii de atac în termen.

Articolele 113 alin. (1) și 10 alin. (1) din Codul de procedură civilă coroborate

expres prevăd că dreptul de a efectua actul de procedură încetează o dată cu

4

expirarea termenului prevăzut de lege ori stabilit de instanța judecătorească

(judecător).

Sancțiunile procedurale sunt urmările nefavorabile, stabilite de normele de

drept procedural civil, care survin pentru subiectul obligat în raport procedural în caz

de neîndeplinire sau de îndeplinire defectuoasă a unui act de procedură, precum și în

caz de exercitare abuzivă a unui drept procedural.

În acest context, instanța de recurs apreciază critic argumentele invocate în

cererea de recurs, deoarece acestea nu constituie temei de admitere a recursului și nu

indică la ilegalitatea încheierii atacate.

Instanța de recurs nu poate reține ca fiind întemeiate argumentele invocate în

recurs precum că apelantul a omis termenul de apel din motiv că, acesta nu a fost

citat și anunțat în ce sală urma să aibă loc ședință de judecată, deși la 29 octombrie

2020 ora 12:55 avocatul Alexandru Macar s-a prezentat la Judecătoria Hîncești,

sediul central în vederea asistării la procedura pronunțării hotărârii.

Totodată, nu constituie motiv de casare a încheierii nici argumentele precum

că, avocatul s-a apropiat de grefier unde i s-a comunicat că hotărârea judecătorească

urmează să i se remită prin poștă, or acesta a avut posibilitatea de a solicita o copie

de pe hotărâre la acel moment.

Astfel, Colegiul trage concluzia că, cererea de repunere în termen a apelului

este nejustificată și corect a fost respinsă de către instanța de apel.

Luând în considerare cele menționate, Colegiul civil, comercial și de

contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție apreciază recursul declarat de

avocatul Alexandru Macar în numele și interesele lui Gheorghe Stropșa ca fiind

neîntemeiat și care necesită a fi respins, cu menținerea încheierii din 7 aprilie 2021 a

Curții de Apel Chișinău.

În conformitate cu art. 427 lit. a), art. 428 din Codul de procedură civilă,

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție

d e c i d e:

Se respinge recursul declarat de avocatul Alexandru Macar în numele și

interesele lui Gheorghe Stropșa.

Se menține încheierea din 7 aprilie 2021 a Curții de Apel Chișinău, în cauza

civilă intentată la cererea de chemare în judecată depusă de Olesea Stropșa

împotriva lui Gheorghe Stropșa cu privire la desfacerea căsătoriei.

Decizia este irevocabilă.

Președintele ședinței,

judecătorul Ala Cobăneanu

judecătorii Mariana Pitic

Dumitru Mardari

5