2ra-254/21 — cu privire la constatarea faptului juridic

2ra-254/21 — cu privire la constatarea faptului juridic (Curtea Supremă de Justiție, 2021)

Dosarul nr. 2ra-254/21

Prima instanță: Judecătoria Soroca sediul central (jud. V. Belous)

Instanța de apel: Curtea de Apel Bălți (jud. I. Grosu, A. Garbuz, A. Ciobanu)

DECIZIE

19 mai 2021 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit

al Curții Supreme de Justiție

în componența:

Președintele ședinței, judecătorul Svetlana Filincova

Judecătorii Galina Stratulat

Iurie Bejenaru

Dumitru Mardari

Ala Cobăneanu

examinând recursul declarat de Instituția Publică „Agenția Servicii Publice”

în cauza civilă la cererea petiționarei Natalia Pleșca, persoana interesată

Instituția Publică „Agenția Servicii Publice”, Departamentul înregistrări și evidența

populației cu privire la constatarea faptului juridic

împotriva deciziei din 29 octombrie 2020 a Curții de Apel Bălți, prin care a

fost admis apelul declarat de petiționara Natalia Pleșca, casată hotărârea din 9 martie

2020 a Judecătoriei Soroca sediul central și emisă o hotărâre nouă, prin care cererea

a fost admisă

constată:

La 21 iunie 2019, petiționara Natalia Pleșca a depus cerere cu privire la

constatarea faptului juridic, persoana interesată IP „Agenția Servicii Publice”,

Departamentul înregistrări și evidența populației.

În motivarea acesteia a indicat că s-a născut la XXXXX într-o familie de romi,

tatăl Vasile Pleșca și mama Tamara Pleșca.

Faptul dat i-a fost comunicat la vârsta adolescenței de la mama adoptivă,

Maria Pleșca, de care a fost crescută și educată de la aproximativ 2-3 ani.

A susținut că, din spusele Mariei Pleșca, în ziua când a fost luată de ultima,

mama biologică a lăsat un certificat de naștere pe numele ei, ca fiind Natalia Pleșca.

Astfel, la vârsta de 16 ani a perfectat primele acte de identitate cu certificatul

de naștere indicat.

În anul 2005, actele de identitate menționate i-au fost ridicate din motivul

depistării de către ÎS CRIS „Registru” a faptului că în baza aceluiași certificat au

fost întocmite acte de identitate la două persoane.

Prin răspunsul Serviciului Stare Civilă Soroca din 29 martie 2018, a fost

informată că soluționarea problemei pe cale extrajudiciară nu este posibilă, ci doar

1

în baza hotărârii instanței judecătorești cu privire la stabilirea faptului nașterii de

către o femeie concretă.

Nefiind de acord cu răspunsul primit, a contestat actul în instanța de judecată,

iar prin hotărârea din 10 decembrie 2018 a Judecătoriei Soroca, cererea a fost

respinsă, soluția fiind menținută și de instanța de apel.

Astfel, în motivarea deciziei din 11 aprilie 2019 a Curții de Apel Bălți, instanța

de apel a statuat că înregistrarea nașterii poate avea loc numai în baza unei hotărâri

judecătorești cu privire la constatarea faptului nașterii de către o femeie concretă în

temeiul art. 281 alin. (2) lit. n) CPC.

A declarat că poate dovedi faptul nașterii sale prin mijlocul de probă audierea

martorilor.

Și-a întemeiat pretențiile în baza prevederilor art. 281 alin. (2) lit. n) CPC și

art. 20 alin. (1) din Legea nr. 100 din 2001 privind actele de stare civilă.

A solicitat constatarea faptului nașterii sale, Natalia Pleșca la data de

XXXXX, de către mama Tamara Pleșca.

Prin hotărârea din 9 martie 2020 a Judecătoriei Soroca sediul central, a fost

respinsă cererea petiționarei Nataliei Pleșca ca neîntemeiată.

Prin decizia din 29 octombrie 2020 a Curții de Apel Bălți, a fost admis apelul

declarat de petiționara Natalia Pleșca, casată hotărârea din 9 martie 2020 a

Judecătoriei Soroca sediul central și emisă o hotărâre nouă, prin care acțiunea a fost

admisă.

A fost constatat faptul nașterii petiționarei Nataliei Pleșca la XXXXX în

orașul XXXXX Republica Moldova, de către mama acesteia Tamara Pleșca.

La 24 decembrie 2020, prin intermediul poștei electronice și ulterior, la

28 decembrie 2020, prin intermediul Secției Documentare Procesuală a Cauzelor

Civile din cadrul Curții Supreme de Justiție, IP „Agenția Servicii Publice” a declarat

recurs împotriva deciziei din 29 octombrie 2020 a Curții de Apel Bălți, solicitând

casarea integrală a deciziei instanței de apel, cu menținerea hotărârii primei instanțe.

În motivarea recursului a invocat că instanța nu a aplicat legea care trebuia să

fie aplicată, a interpretat eronat legea și că în cadrul examinării cauzei, au fost

atestate multiple contradicții din datele indicate atât de instanță, cât și de petiționară.

A menționat că în vederea tentativei de a executa decizia din

29 octombrie 2020 a Curții de Apel Bălți de către Departamentul înregistrare și

evidență a populației a survenit nota nr. 02-1/38956 din 15 decembrie 2020, prin

care a fost informat că datele personale cu care instanța a constatat faptul nașterii

persoanei vizate sunt identice cu datele înscrise în actul de naștere nr. 43 din

24 februarie 1972 înregistrat la OSC Edineț pe numele Nataliei Pleșca, născută la

XXXXX, având ca mamă pe Tamara Pleșca.

Astfel, pe baza aceluiași act de naștere, petiționara s-a documentat cu acte de

identitate false prin furt de identitate al altei persoane, documentele respective fiind

anulate în temeiul încheierii Direcției generale de documentare a populației din

5 septembrie 2005, conform căreia a fost constatat că buletinul de identitate deținut

de petiționară a fost declarat nevalabil din motivul stabilirii faptului că a fost eliberat

unei persoane cu identități false.

De asemenea, în urma ridicării actelor de stare civilă pentru perioada indicată

a fost constatată existența și a unei alte persoane cu numele identic, dată de naștere

2

identică, născută de la aceeași mamă și cu alte date ce corespund faptului constatat,

ceea ce este imposibil, or ar trebui să fie două persoane gemene, inclusiv care să

poarte același nume.

A subliniat că instanța a constatat faptul nașterii de către o femeie care de fapt

nu este mama biologică, invocând că aceasta este mama ce a înfiat petiționara.

Totodată, instanța a interpretat eronat legea, or termenul de mamă biologică

aplicabil faptului constatării nașterii de către o femeie concretă nu este identic celui

de mamă-adoptivă, în acest sens instanța interpretând extensiv, atribuind o altă

accepție prevederilor Codului de procedură civilă prin care se constată faptul juridic

de naștere de către o femeie concretă.

În același timp, prin decizia recurată tangențial a fost anulată și încheierea din

2005, prin care a fost constatat falsul de identitate a Nataliei Pleșca, or prin această

încheiere a fost stabilit faptul că petiționara ilegal deținea certificatul de naștere în

baza căruia și-a perfectat documentele.

La 16 februarie 2021, prin intermediul oficiului poștal, Natalia Pleșca a depus

referință la recursul declarat de IP „Agenția Servicii Publice”, solicitând declararea

inadmisibilității acestuia.

În conformitate cu art. 434 alin. (1) CPC, recursul se declară în termen de

2 luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei integrale, dacă legea nu prevede

altfel.

Astfel, se constată că recurenta s-a conformat prevederilor legale și a declarat

recursul la 24 decembrie 2020 împotriva deciziei din 29 octombrie 2020 a Curții de

Apel Bălți în termenul legal.

În conformitate cu art. 444 CPC, recursul se examinează fără înștiințarea

participanților la proces.

Studiind materialele dosarului, Colegiul civil, comercial și de contencios

administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție consideră recursul întemeiat și care

urmează a fi admis cu casarea integrală a deciziei instanței de apel și menținerea în

vigoare a hotărârii primei instanțe din considerentele ce urmează.

În conformitate cu art. 445 alin. (1) lit. f) CPC, instanța, după ce judecă

recursul, este în drept să admită recursul, să caseze decizia instanței de apel și să

mențină hotărârea primei instanțe.

În conformitate cu art. 432 alin. (2) lit. a) și c) CPC, se consideră că normele

de drept material au fost încălcate sau aplicate eronat în cazul în care instanța

judecătorească nu a aplicat legea care trebuia să fie aplicată și a interpretat în mod

eronat legea.

În conformitate cu art. 432 alin. (4) CPC, săvârșirea altor încălcări decât cele

indicate la alin. (3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul și în

măsura în care acestea au dus sau ar fi putut duce la soluționarea greșită a cauzei sau

în cazul în care instanța de recurs consideră că aprecierea probelor de către instanța

judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la încălcarea

drepturilor și libertăților fundamentale ale omului.

După cum denotă actele cauzei, prin încheierea Direcției generale de

documentare a populației al DGDP din 5 septembrie 2005, buletinul de identitate cu

seria A 14041270, eliberat la 17 octombrie 2003, pe numele Nataliei Pleșca, a fost

considerat nevalabil, pe motiv că în urma investigațiilor efectuate a fost stabilit că

3

persoana adevărată Natalia Pleșca născută la XXXXX, originară din or. XXXXX, a

fost documentată cu buletinul de identitate XXXXX (f. d. 4-5).

Prin răspunsul Agenției Servicii Publice a RM, Departamentul înregistrare și

evidență a populației din 1 martie 2018, la cererea petiționarei Natalia Pleșca cu

privire la eliberarea buletinului de identitate al cetățeanului Republicii Moldova, i-a

fost comunicat că dânsa nu deține o identitate stabilită (f. d. 7).

Este cert și faptul că procurorul raionului Soroca, în interesele petiționarei

Natalia Pleșca a înaintat în instanța de judecată o cerere cu privire la declararea

nulității actului de naștere pe numele Nataliei Pleșca, întocmit de OSC Edineț și

constatarea faptului înregistrării nașterii Nataliei Pleșca, care prin încheierea din

28 octombrie 2011 a Judecătoriei Soroca, a fost scoasă de pe rol, din considerentul

existenței unui litigiu ce ține de competența instanței de judecată de drept comun

(f. d. 9).

Prin scrisoarea Serviciului stare civilă Soroca nr. 2048 din 29 martie 2018,

petiționara Natalia Pleșca a fost informată despre imposibilitatea soluționării

problemei cu privire la înregistrarea actului de naștere pe cale administrativă, din

motivul imposibilității prezentării de către aceasta a certificatului medical

constatator al nașterii, cât și a actelor de identitate, conform art. 20 din Legea

nr. 100-XV din 26 aprilie 2001 privind actele de stare civilă (f. d. 8).

La 27 aprilie 2018, petiționara Natalia Pleșca s-a adresat cu cerere în instanța

de judecată împotriva Serviciului Stare Civilă Soroca, intervenient accesoriu

IP „Agenția Servicii Publice”, prin care a solicitat obligarea OSC Soroca să

identifice persoana sa în baza declarației depuse de dânsa în condițiile prevederilor

pct. 34 din Regulamentul privind eliberarea actelor de identitate și evidența

locuitorilor RM, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 125 din 18 februarie 2013,

iar prin hotărârea din 10 decembrie 2018, menținută prin decizia din 11 aprilie 2019

a Curții de Apel Bălți, cererea a fost respinsă, ca fiind înaintată împotriva unui pârât

necorespunzător (f. d. 14-22).

Înaintând prezenta cerere în instanța de judecată, petiționara Natalia Pleșca a

solicitat constatarea faptulului nașterii sale, Natalia Pleșca la data de XXXXX, de

către mama Tamara Pleșca.

Fiind învestită cu judecarea cauzei, prima instanță a respins cererea

petiționarei Nataliei Pleșca ca neîntemeiată.

Judecând apelul declarat de către petiționara Natalia Pleșca, instanța de apel a

admis apelul, a casat casată hotărârea primei instanțe și a emis o hotărâre nouă, prin

care a admis cererea și a constatat faptul nașterii Nataliei Pleșca la XXXXX, în

orașul XXXXX Republica Moldova, de către mama acesteia Tamara Pleșca.

La adoptarea unei asemenea soluții, instanța de apel a stabilit că din

declarațiile petiționarei rezultă că Natalia Pleșca este născută la XXXXX în or.

XXXXX Republica Moldova, de către mama acesteia Tamara Pleșca, iar faptul dat

urmează a fi constatat pentru a da identitate petiționarei, care este lipsită total de

drepturile sale în lipsa certificatului de naștere.

Instanța de recurs constată, însă, că instanța de apel la adoptarea deciziei a

interpretat eronat legea și a dat o apreciere greșită materialului probator anexat la

dosar, pe când prima instanță, justificat, pronunțându-se asupra aspectelor

4

importante, având în susținere cadrul legal aplicabil în speță, a ajuns la concluzia

netemeiniciei cererii pe care a respins-o.

În susținerea opiniei enunțate, instanța de recurs reține prevederile art. 281

alin. (1) CPC, potrivit cărora instanța judecătorească constată faptele de care depinde

apariția, modificarea sau încetarea drepturilor personale sau patrimoniale ale

persoanelor fizice și ale organizațiilor.

Iar alin. (2) al aceluiași articol, enumeră categoriile de cauze care urmează a

fi judecate de instanță, la lit. n) fiind prevăzut că instanța judecă cauzele în care i se

cere să constate și alte fapte cu valoare juridică.

Totodată, dispozițiile art. 282 alin. (1) CPC, prevăd că instanța judecătorească

constată faptul cu valoare juridică în cazul în care:

a) acesta generează, în virtutea legii, următoarele efecte juridice: apariția,

modificarea sau încetarea unor drepturi personale sau patrimoniale ale

petiționarului;

b) petiționarul nu are o altă posibilitate de a obține sau de a restabili

documentele care ar certifica faptul juridic a cărui constatare o solicită;

c) constatarea faptului nu este legată de soluționarea unui litigiu de drept ce

ține de competența instanțelor judecătorești.

Din textul normei citate rezultă două condiții obligatorii pentru constatarea

faptului cu valoare juridică și anume că, petiționarul nu are o altă posibilitate de a

obține documentele care ar certifica faptul juridic și că petiționarul nu are o altă

posibilitate de a restabili documentele care ar certifica faptul juridic.

Prin prisma acestor prevederi legale, la caz, se constată că la data de

5 septembrie 2005, de către Direcția generală de documentare a populației al DGDP

a fost declarat nevalabil buletinul de identitate cu seria XXXXX, eliberat la

17 octombrie 2003, pe numele Nataliei Pleșca, soldată cu ridicarea actelor de

identitate, iar încercările petiționarei Natalia Pleșca de a soluționa problema cu

privire la actele de identitate ridicate, prin intermediul instanțelor de resort și

judecătorești, nu s-au soldat cu succes, împrejurare ce a făcut depunerea prezentei

cereri în instanța de judecată.

În conformitate cu art. 118 alin. (1) CPC, fiecare parte trebuie să dovedească

circumstanțele pe care le invocă drept temei al pretențiilor și obiecțiilor sale dacă

legea nu dispune altfel.

În speță, reieșind din obligația probațiunii în judecată, reglementată de norma

legală suscitată, instanța de recurs constată că probele prezentate de către petiționara

Natalia Pleșca nu demonstrează cu certitudine faptul că dânsa ar fi fost născută la

data de XXXXX, de către Tamara Pleșca.

Astfel, instanța de recurs conchide că scrisorile nr. 1784 din 16 noiembrie

2015 și nr. 1356 din 14 august 2017 eliberate de către Direcția asistență socială și

protecție a familiei Soroca, anexate la cerere, din care rezultă că familia petiționarei

Natalia Pleșca se află la evidența ATL Soroca și Direcției asistență socială și

protecție a familiei Soroca ca familie numeroasă, social vulnerabilă, care nu

beneficiază de prestații sociale din cauza lipsei documentelor de identitate a Nataliei

Pleșca, nu constituie în sine probe pertinente și concludente pentru constatarea

faptului nașterii petiționarei Nataliei Pleșca, de către Tamara Pleșca (f. d. 6-12).

5

De altfel, după cum corect a constatat și prima instanță, nici declarațiile

martorilor Natalia Cojocari, care deține funcția de specialist în cadrul Primăriei

mun. Soroca, precum și a concubinului petiționarei, Daniel Pleșca, audiați în cadrul

ședinței de judecată a primei instanțe din 27 februarie 2020, nu pot constitui probe

întru stabilirea faptului că Natalia Pleșca s-a născut la XXXXX de la o femeie

concretă pe nume Tamara Pleșca, dat fiind faptul că aceștia nu sunt martori direcți

ai evenimentului, mai cu seamă că nu au oferit date concrete referitor la momentul

și locul nașterii petiționarei.

Față de toate aceste considerente, instanța de recurs atestă că instanța de apel

neîntemeiat a pus la baza deciziei sale de admitere a cererii petiționarei Natalia

Pleșca doar declarațiile acesteia, precum că dânsa este născută la XXXXX în

or. XXXXX Republica Moldova, de către mama Tamara Pleșca, motivând că faptul

dat este necesar de a fi constatat pentru a da identitate petiționarei, care este lipsită

total de drepturile sale în lipsa certificatului de naștere.

Or, declarațiile petiționarei Natalia Pleșca, urmează a fi confirmate prin probe

concludente care să justifice faptul nașterii sale, la data de XXXXX, de către Tamara

Pleșca.

În situația dată, potrivit pct. 34 din Regulamentul privind eliberarea actelor de

identitate și evidența locuitorilor Republicii Moldova, aprobat prin Hotărârea

Guvernului nr. 125 din 18 februarie 2013, identificarea persoanelor care au atins

vârsta majoratului și până la momentul adresării nu au fost identificate sau

identificarea anterioară a acestora nu poate fi probată, se face în temeiul declarației

în scris pe propria răspundere a solicitantului și a soțului (soției) sau a solicitantului

și a unei rude de gradul I-III.

La caz, asemenea probe nu au fost prezentate, solicitanta invocând din nou,

ca temei de admitere a cererii, certificatul de naștere, în baza căruia în Registrul stării

civile există înregistrată o altă persoană, cu nume identic, dată de naștere identic,

născută de la aceeși mamă.

Mai cu seamă că în anul 2003, în baza aceluiași certificat de naștere, pe

numele persoanei care se declară a fi Tamara Pleșca a fost eliberat buletinul de

identitate și pașaportul cetățeanului Republicii Moldova, însă la 5 septembrie 2005,

au fost anulate, prin încheierea Direcției generale de documentare a populației cu

motivul „identitate falsă”.

Ca urmare, prima instanță corect a concluzionat că petiționara Natalia Pleșca

nu a prezentat dovezi care să confirme faptul nașterii sale, de către Tamara Pleșca,

nefiind probate nici împrejurările cu privire la locul și data nașterii petiționarei,

inclusiv a certificatului medical de constatare a nașterii acesteia.

Sintetizând cele reliefate supra, instanța de recurs reține drept justă concluzia

primei instanțe cu privire la respingerea cererii petiționarei Natalia Pleșca cu privire

la constatarea faptului nașterii sale, la data de XXXXX, de către mama Tamara

Pleșca, prin urmare netemeinicia deciziei instanței de apel.

Or, admiterea de către instanța de apel a cererii depusă de Natalia Pleșca în

baza invocărilor declarative a solicitantei în sensul că ea este Natalia Pleșca, născută

la XXXXX de către mama Tamara Pleșca, numai pentru motivul de a da identitate

petiționarei, care este lipsită de drepturile sale în lipsa adeverinței de naștere, este

6

totalmente contrară prevederilor legale, în lipsa probelor care ar permite

identificarea acesteia.

Pe cale de consecință, instanța de recurs va nota că, Agenția Servicii Publice

a RM, Departamentul înregistrare și evidență a populației, în răspunsul din 1 martie

2018 și ÎS „CRIS Registru” în răspunsul nr. 01/1808 din 19 iunie 2017 remise în

adresa petiționarei au menționat că în lipsa probelor necesare în condițiile legislației

în vigoare, restabilirea dreptului petiționarei la identitate sa, poate avea loc prin

inițierea altor proceduri, în conformitate cu Regulamentul privind eliberarea actelor

de identitate și evidență a locuitorilor Republicii Moldova, aprobat prin Hotărârea

Guvernului nr.125 din 18 februarie 2013, cum ar fi depunerea la serviciul stare civilă

a cererii de înregistrare ulterioară (când nașterea nu a fost înregistrată niciodată în

registrul de stare civilă) sau de reconstiture a actului de naștere (când nașterea a fost

înregistrată însă registrul de stare civilă a fost pierdut integral sau parțial) (f. d. 7,

13).

Distinct de aceste constatări, Colegiul civil, comercial și de contencios

administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție consideră recursul întemeiat, care

urmează a fi admis cu casarea integrală a deciziei instanței de apel și menținerea

hotărârii primei instanțe.

În conformitate cu art. 445 alin. (1) lit. f) CPC, art. 445 alin. (3) Colegiul civil,

comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție

decide:

Se admite recursul declarat de Instituția Publică „Agenția Servicii Publice”.

Se casează integral decizia din 29 octombrie 2020 a Curții de Apel Bălți și se

menține hotărârea din 9 martie 2020 a Judecătoriei Soroca sediul central, în cauza

civilă la cererea Nataliei Pleșca, persoana interesată Instituția Publică „Agenția

Servicii Publice”, Departamentul înregistrări și evidența populației cu privire la

constatarea faptului juridic.

Decizia este irevocabilă.

Președintele ședinței,

judecătorul Svetlana Filincova

Judecătorii Galina Stratulat

Iurie Bejenaru

Dumitru Mardari

Ala Cobăneanu

7