2ra-1117/20 — constatarea faptului nasterii

Dosarul nr. 2ra-1117/2020

prima instanță: Judecătoria Ungheni (jud. M. Stratan)

instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (jud. N. Budăi, A. Malîi, I. Muruianu)

ÎNCHEIERE

23 septembrie 2020 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al

Curții Supreme de Justiție,

în componența:

Președintele completului, judecătorul Svetlana Filincova

judecătorii Galina Stratulat

Iurie Bejenaru

examinând chestiunea privind admisibilitatea recursului declarat de Instituția

Publică „Agenția Servicii Publice”,

în cauza civilă, în procedură specială la cererea depusă de Nicanor Smerea,

persoană interesată Agenția Servicii Publice privind constatarea faptului nașterii,

împotriva deciziei din 23 ianuarie 2020 a Curții de Apel Chișinău, prin care a

fost respins apelul declarat de Instituția Publică „Agenția Servicii Publice” și a fost

menținută hotărârea din 28 iunie 2019 a Judecătoriei Ungheni, prin care cererea a

fost admisă,

c o n s t a t ă:

La 04 martie 2019 petiționarul Nicanor Smerea a depus cerere privind

constatarea faptului înregistrării nașterii.

În motivarea cererii petiționarul a indicat că la 19 iunie 2018, s-a adresat cu o

cerere către OSC Ungheni pentru eliberarea extrasului de pe actul de naștere a

mamei Lidia Cebaniuc, născută la xxxxxx.

A susținut că, ulterior a primit avizul privind solicitarea actului de naștere, prin

care se indică faptul că în arhivele OSC și DPSC Registru, actul de naștere lipsește,

și i-au sugerat să se adreseze cu o cerere în judecată privind constatarea faptului

juridic, și anume, să fie constată nașterea mamei Lidia Cebaniuc.

A indicat că, din datele pe care le deține, mama Lidia Cebaniuc a fost născută

la xxxxxx, acest fapt se confirmă și prin certificatul de deces al ei, unde este

indicată data, luna și anul nașterii.

De drept și-a întemeiat cerințele pe prevederile art. 279, 281 alin. (1), 281

alin.(2) lit. c) Cod de procedură civilă.

A solicitat petiționarul constatarea faptului nașterii Lidiei Cebaniuc, născută la

data de xxxxxx, cu indicarea la rubrica ,,mamă”- Cebaniuc Elena și la rubrica

,,tată” – Cebaniuc Vasilii.

Prin hotărârea din 28 iunie 2019 a Judecătoriei Ungheni a fost admisă integral

cererea depusă de Nicanor Smerea, a fost constatat faptul înregistrării actului de

naștere pe numele Lidia Cebaniuc, născută la xxxxxx, cu indicarea la rubrica

„mama” – Cebaniuc Elena și la rubrica „tata” – Cebaniuc Vasilii.

La 11 iulie 2019 și la 24 septembrie 2019, ÎP „Agenția Servicii Publice” a

declarat apel împotriva hotărârii primei instanțe solicitând admiterea acestuia,

casarea hotărârii contestate cu emiterea unei noi hotărâri de respingere a cererii.

Prin decizia din 23 ianuarie 2020 a Curții de Apel Chișinău a fost respins

apelul declarat de ÎP „Agenția Servicii Publice” și a fost menținută hotărârea primei

instanțe.

Pentru a decide astfel, instanța de apel a stabilit că, Nicanor Smerea s-a adresat

cu cerere privind constatarea faptului nașterii Lidiei Cebaniuc, la data de xxxxxx, cu

indicarea la rubrica ,,mamă”- Cebaniuc Elena și la rubrica ,,tată” – Cebaniuc Vasilii.

Colegiul instanței de apel a reținut că în certificatul de naștere a petiționarului

I-MP № 018665, la rubrica „părinți”, este înscris tata – Smerea Cristofor și mama

Smerea Lidia (f.d. 7).

La fel, Colegiul instanței de apel a observat că, din extrasul de pe actul de

căsătorie (f.d. 8) reiese, că la data de 09 noiembrie 1961, Smerea Cristofor născut

xxxxx, în satul Petrești, r-nul Ungheni și Cebaniuc Lidia, numele după soț Smerea

născută la xxxxxx, au încheiat căsătoria în satul Petrești, r-nul Ungheni.

Din certificatul de deces al Lidiei Smerea reiese că aceasta s-a născut la

xxxxxxx și a decedat la data de xxxxxx în sat. Petrești, r-nul Ungheni (f.d. 9).

Potrivit extrasului de pe actul de căsătorie (f.d. 11), se constată că, la data de

11 februarie 1934, Cebaniuc Vasilii născut xxxxxx, în sat. Medeleni, r-nul Ungheni

și Chiriliuc Elena, numele după soț Smerea născută la xxxxxxx, în satul Todirești, r-

nul Ungheni, au încheiat căsătoria la primăria Petrești, județul Bălți.

Din adeverința nr. 272 din 01 martie 2019 eliberată de primarul satului

Petrești- r-nul Ungheni, rezultă într-adevăr Cebaniuc Vasilii, a.n. 1912, domiciliat în

satul Medeleni, r-nul Ungheni, decedat la xxxxxx și Cebaniuc Elena Nicolae, a.n.

1912, domiciliată în satul Medeleni, r-nul Ungheni, decedată la xxxxxx, au avut în

componența familiei fiica Cebaniuc Lidia Vasile născută la xxxxxx, decedată

xxxxxx (f.d.15).

În același timp, din cererea nr.605, depusă către OSC Ungheni, se atestă că,

cererea petiționarului nu a fost admisă din motivul că în arhivele OSC Ungheni

actul de naștere pe numele Lidiei Cebaniuc lipsește și că a fost verificată perioada

anilor 1942-1946, iar registrul pe perioada anului 1944 este incomplet (f.d. 10).

Astfel, Colegiul instanței de apel a constatat că din toate probele prezentate de

petiționar denotă faptul că, Lidia Cebaniuc a fost născută la xxxxxx, în satul

Medeleni, com. Petrești, mun. Ungheni, în familia formată din ,,mama”- Cebaniuc

Elena și ,,tata” – Cebaniuc Vasilii.

Totodată, instanța de apel a stabilit că petiționarul s-a adresat în instanța de

judecată cu cerere prin care a solicitat constatarea faptului nașterii și nu constatarea

faptul înregistrării actului de naștere pe numele Lidiei Cebaniuc, cum a hotărât

prima instanță, însă acest fapt nu duce la casarea hotărârii contestate.

La 18 iunie 2020, prin intermediul oficiului poștal, ÎP „Agenția Servicii

Publice” a declarat recurs împotriva deciziei instanței de apel, solicitând admiterea

acestuia, casarea deciziei instanței de apel și a hotărârii primei instanțe cu

excluderea părții din dispozitivul hotărârii prin care instanța dispune cu indicarea la

rubrica „mama”- Cebaniuc Elena și la rubrica „tata” – Cebaniuc Vasilii.

În motivarea recursului a indicat că nu este de acord cu decizia instanței de

apel și hotărârea primei instanțe, le consideră neîntemeiate, în partea unde se

2

dispune cu indicarea la rubrica „mama”- Cebaniuc Elena și la rubrica „tata” –

Cebaniuc Vasilii, deoarece existența actelor de stare civilă cu informația respectivă

nu necesită a fi supusă examinării, or, intimatul a solicitat doar constatarea unui fapt

juridic.

Prin notificarea din 08 iulie 2020, Curtea Supremă de Justiție în conformitate

cu art. 439 alin. (2) CPC a expediat intimatului copia recursului și l-a înștiințat

despre necesitatea depunerii obligatorii a referinței timp de o lună de la data primirii

acesteia. La 17 iulie 2020, Nicanor Smerea a recepționat copia recursului declarat

de ÎP „Agenția Servicii Publice”, însă nu s-a folosit de dreptul de a depune referință.

În conformitate cu art. 434 alin. (1) Codul de procedură civilă, recursul se

declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei integrale,

dacă legea nu prevede altfel.

Materialele dosarului atestă că decizia Curții de Apel Chișinău din 23 ianuarie

2020 a fost expediată părților la 12 mai 2020, dar la actele cauzei lipsesc date prin

care s-ar confirma recepționarea acesteia de către recurent.

Astfel, recursul declarat la 18 iunie 2020 de către IP „Agenția Servicii

Publice”, se consideră a fi depus în termen.

Examinând temeiurile recursului, completul Colegiului civil, comercial și de

contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră că recursul este

inadmisibil din considerentele ce urmează.

În conformitate cu art. 432 alin. (1) CPC, părțile și alți participanți la proces

sunt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă încălcarea esențială sau

aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural.

Alineatele (2) și (3) ale aceluiași articol prevăd exhaustiv cazurile în care se

consideră că normele de drept material sau de drept procedural au fost încălcate sau

aplicate eronat, iar alin. (4) stabilește că săvârșirea altor încălcări decât cele indicate

la alin. (3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul și în măsura în

care acestea au dus sau ar fi putut duce la soluționarea greșită a cauzei sau în cazul

în care instanța de recurs consideră că aprecierea probelor de către instanța

judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la

încălcarea drepturilor și libertăților fundamentale ale omului.

Conform prevederilor art. 433 lit. a) CPC, cererea de recurs se consideră

inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art.

432 alin. (2), (3) și (4) CPC.

Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție consideră că recursul declarat de IP „Agenția Servicii Publice”

nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4) CPC.

Prin urmare, argumentele recursului nu indică la încălcarea esențială sau

aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural

de către instanța de apel, respectiv nu constituie temei de casare a deciziei recurate.

Or, recursul exercitat conform secțiunii a II-a are caracter devolutiv numai

asupra problemelor de drept material și procedural, verificându-se doar legalitatea

deciziei, dar nu și temeinicia în fapt.

În acest context, completul Colegiului civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție reiterează și faptul că procedura

admisibilității constă în verificarea faptului dacă motivele invocate în recurs se

încadrează în cele prevăzute în art. 432 alin. (2), (3) și (4) CPC.

3

Astfel, în sensul dat, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a relevat în

jurisprudența sa constantă, rezultînd din prevederile art. 6 § 1 al Convenției

Europene pentru Apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale, că nu

se impune motivarea în detaliu a unei decizii prin care o instanță de recurs,

întemeindu-se pe dispoziții legale specifice, respinge recursul declarat împotriva

sentinței pronunțate de o instanță inferioară, ca fiind lipsit de șanse de succes (cauza

Rebai și alții contra Franței, Comisia Europeană a Drepturilor Omului, 25 februarie

1995, nr.26561/1995).

Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție ține să menționeze că potrivit jurisprudenței CEDO, recursul

trebuie să fie efectiv, adică să fie capabil să ofere îndreptarea situației prezentate în

cerere, la fel recursul trebuie să posede puterea de a îndrepta în mod direct starea de

lucruri (cauza Asito vs Republica Moldova, 10 iulie 2010, Meyer vs Germania, 22

martie 2016), însă motivele recursului, invocare în speță sunt similare celor invocate

în cadrul judecării pricinii, care au fost apreciate corespunzător.

Astfel, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al

Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a considera recursul declarat de IP

„Agenția Servicii Publice” ca inadmisibil.

În conformitate cu art. 270, 431 alin. (2), 433 lit. a) și 440 alin. (1) Codul de

procedură civilă, completul Colegiului civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție

d i s p u n e:

Recursul declarat de Instituția Publică „Agenția Servicii Publice” se consideră

inadmisibil.

Încheierea este irevocabilă.

Președintele completului,

judecătorul Svetlana Filincova

Judecătorii Galina Stratulat

Iurie Bejenaru

4