2ra-351/21 — repararea prejudiciului material

2ra-351/21 — repararea prejudiciului material (Curtea Supremă de Justiție, 2021)

Dosarul nr. 2ra-351/21

Prima instanță: Judecătoria Căușeni, sediul Ștefan Vodă (jud: I. Nașco)

Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (jud: N. Budăi, I. Muruianu, A. Malîi)

Î N C H E I E R E

19 mai 2021 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție

în componența:

Președintele completului, judecătorul Tamara Chișca-Doneva

judecătorii Ala Cobăneanu

Mariana Pitic

examinând chestiunea privind admisibilitatea recursului declarat de Sergiu

Prutean, reprezentat de avocatul Nicolae Ciumac,

în cauza civilă, la cererea de chemare în judecată depusă de Buzulan Vladimir

împotriva lui Prutean Sergiu cu privire la repararea prejudiciului material și

cheltuielilor de judecată,

împotriva deciziei din 24 septembrie 2020 a Curții de Apel Chișinău, prin care s-a

respins apelul declarat de Prutean Sergiu și s-a menținut hotărârea din 23 mai 2019 a

Judecătoriei Căușeni, sediul Ștefan Vodă,

c o n s t a t ă:

La 17 mai 2016 Buzulan Vladimir a depus cerere de chemare în judecată

împotriva lui Prutean Sergiu cu privire la repararea prejudiciului material și

cheltuielilor de judecată.

În motivarea acțiunii reclamantul a indicat că la 08 ianuarie 2016, în garajele cu

acoperiș comun, situate pe str. XXXXX, care aparțin dânsului și lui Prutean Sergiu, s-a

produs un incendiu.

Conform încheierii tehnico-incendiare nr. 4 din 25 ianuarie 2016 privind cauza

izbucnirii incendiului care a avut loc la 08 ianuarie 2016 pe str. XXXXX (cooperativa

de garaje) emisă de inspectorul superior al SAÎI a SSE Ștefan Vodă, T. Cucerovschi, în

urma examinării incendiului s-a stabilit, că focarul inițial de incendiu s-a aflat în

interiorul garajului lui Pruteanu Sergiu la automobilul de model „Skoda Fabia”

nr/înmatriculare XXXXX, în secțiunea motorului. Ca consecință incendiul s-a

răspândit pe orizontală prin acoperișul comun către garajul vecin, fiind distruse multe

bunuri ce se aflau în interiorul garajului.

Conform concluziei inspectorului superior al SAÎI a SSE din încheierea tehnico –

incendiare nr. 4 din 25 ianuarie 2016, cauza incendiului se datorează faptului că a avut

o suprasolicitare a firelor electrice, care a dus la izbucnirea incendiului.

1

A susținut reclamantul că în urma incendiului a suportat un prejudiciu material

considerabil, fiind distrus în întregime automobilul său de model „Opel Astra”, anul

producerii XXXXX, nr./înmatriculare XXXXX, precum și alte bunuri ce se aflau în

garajul său, cum ar fi utilaj de sudare, instrumente, unelte de pescuit, acoperișul

garajului.

Conform devizului local pentru restabilirea acoperișului garajului este necesară

suma de 9.335,62 de lei, inclusiv cheltuieli pentru efectuarea lucrărilor pentru

restabilirea porții garajului în sumă de 11.222,94 de lei, în total 20.675 de lei.

La fel, au fost deteriorate unelte de pescuit: lansetă cu lungimea de 5 m – 5 bucăți

cu costul de 1.000 de lei; lanseta cu lungimea de 4 m – 12 bucăți cu costul de 2.100 de

lei; lanseta cu lungimea de 3,5 m – 6 bucăți cu costul de 720 de lei; lansetă cu

lungimea de 3m – 14 bucăți cu costul de 1.400 de lei; lansetă cu lungimea de 2 m – 11

bucăți cu costul de 935 de lei; mulinetă mare – 37 de bucăți cu costul de 5.365 de lei;

mulinetă mică – 11 bucăți cu costul de 825 de lei; fire – 4 mm cu lungimea de 3100 m

cu costul de 930 de lei, fire de 3mm cu lungimea de 1400 m cu costul de 420 de lei;

fire 1,8 mm cu lungimea de 300 m cu costul de 120 de lei; cârlige nr. 8 – 200 de bucăți

cu costul de 300 de lei; cârlige nr. 6 – 40 de bucăți cu costul de 60 de lei; cârlige nr. 5

– 40 de bucăți cu costul de 60 de lei; cârlige nr. 4 – 30 de bucăți cu costul de 45 de lei;

cârlige nr. 3 – 90 de bucăți cu costul de 135 de lei; agrafă cu vârtej – 70 de bucăți cu

costul de 350 de lei; jigurari – 80 de bucăți cu costul de 560 de lei; flotoare – 120 de

bucăți cu costul de 900 de lei; lingurițe rotative – 40 de bucăți cu costul de 1.600 de

lei: lingurițe oscilante – 20 de bucăți cu costul de 800 de lei; năluci – 150 de bucăți cu

costul de 750 de lei; clopoței – 25 de bucăți cu costul de 300 de lei; burghiu pentru

gheață cu costul de 800 de lei; brac de cauciuc cu costul de 1.900 de lei, în total 22.660

de lei.

Au mai fost distruse și alte bunuri ce se aflau în garajul său, cum ar fi: mașină de

găurit cu percuție cu costul de 1.250 de lei; ciocan rotopercutor DeWALT cu costul de

23.345 de lei; ciocan rotopercutor MAKITA HR cu costul de 4.896 de lei; polizor

unghiular MAKITA GA cu costul de 5.525 de lei; polizor unghiular MAKITA 9558

HN cu costul de 1.782 de lei; polizor unghiular MAKITA GA cu costul de 1.139 de

lei; aparat de sudat în valoare de 1.894,80 de lei; tăietoare de gaz în sumă de 130 de

Euro, ce constituie 2.860 de lei; un set de filiere în sumă de 700 de lei; ceainic în sumă

de 210 lei; plită electrică în sumă de 230 de lei; aspirator în valoare de 930 de lei;

detalii de schimb auto în valoare de 2.390 de lei, în total bunuri în sumă de 44.151,80

de lei.

Potrivit Raportului de expertiză nr. 241 din 18 aprilie 2016 întocmit de Centrul

Expertize Independente (CEXIN), prețul mediu pe piață al automobilului „Opel

Astra”, anul fabricării XXXXX, cu cilindrul motorului de 2.000 m3, diesel, în stare

satisfăcătoare, la situația din 08 ianuarie 2016, a constituit suma de 52.402 lei.

Consideră reclamantul Buzulan Vladimir că pârâtul Prutean Sergiu i-a cauzat un

prejudiciu material în mărime totală de 139.888,80 de lei.

A reținut reclamantul că prin ordonanța din 01 martie 2016 privind neînceperea

urmării penale și clasarea procesului penal întocmit de procurorul în Procuratura r-lui

2

Ștefan Vodă, Lilian Beșliu, s-a constatat că la 07 ianuarie 2016 Prutean Sergiu a servit

băuturi alcoolice cu prietenii săi în garaj, iar unul din aceștia i-a propus un aparat care

de la încărcătorul automobilului produce curent electric pentru a încălzi vinul, ca

consecință în aceeași zi s-a produs incendiul, fapt ce denotă cu certitudine vinovăția lui

Prutean Sergiu.

A indicat Buzulan Vladimir că Prutean Sergiu în calitate de proprietar era obligat

să îngrijească și să întrețină de bunurile sale într-o stare corespunzătoare conform

normelor tehnice și să nu admită careva intervenții electrice.

Conform art. 1398 alin. (1) din Codul civil, (în redacția legii în vigoare la data

adresării în judecată), cel care acționează față de altul în mod ilicit, cu vinovăție este

obligat să repare prejudiciul patrimonial, iar în cazurile prevăzute de lege, și

prejudiciul moral cauzat prin acțiune sau omisiune.

Prin urmare, Prutean Sergiu, este vinovat de producerea incendiului din 08

ianuarie 2016, și este obligat să-i repare prejudiciul material cauzat în rezultatul

distrugerii bunurilor sale incendiate.

În contextul enunțat, Buzulan Vladimir a solicitat admiterea acțiunii, încasarea

din contul lui Prutean Sergiu în beneficiul său a sumei de 139.888,80 de lei cu titlu de

prejudiciu material și 580 de lei cheltuieli pentru efectuarea expertizei tehnico-

științifice din 18 aprilie 2016.

Prin hotărârea din 23 mai 2019 a Judecătoriei Căușeni, sediul Ștefan Vodă,

acțiunea depusă de Buzulan Vladimir a fost integral admisă. S-a încasat din contul lui

Sergiu Prutean în beneficiul lui Buzulan Vladimir suma de 139.888,80 de lei cu titlu

de prejudiciu material și 580 de lei cheltuieli de judecată. S-a încasat din contul lui

Sergiu Prutean în bugetul de stat suma de 4.213,82 de lei taxa de stat.

La 28 mai 2019 Prutean Sergiu a depus cerere de apel nemotivată împotriva

hotărârii primei instanțe, iar la 24 octombrie 2019 a prezentat apelul motivat,

solicitând casarea hotărârii din 23 mai 2019 a Judecătoriei Căușeni, sediul Ștefan

Vodă, cu emiterea unei hotărâri noi de respingere a acțiunii.

Prin decizia din 28 noiembrie 2019 a Curții de Apel Chișinău, a fost admis apelul

declarat de Prutean Sergiu, s-a casat hotărârea din 23 mai 2019 a Judecătoriei Căușeni,

sediul Ștefan Vodă și s-a emis o hotărâre nouă de respingere a acțiunii. S-a încasat din

contul lui Buzulan Vladimir în beneficiul lui Prutean Sergiu suma de 4.213,82 de lei

taxa de stat pentru examinarea cauzei în prima instanță și 3.148 de lei taxa de stat

pentru examinarea cauzei în instanța de apel.

La 26 februarie 2020 Buzulan Vladimir, reprezentat de avocatul Cîrlig Ion, a

declarat recurs împotriva deciziei instanței de apel.

Prin decizia din 10 iunie 2020 a Curții Supreme de Justiție, a fost admis recursul

declarat de Vladimir Buzulan, reprezentat de avocatul Ion Cîrlig, s-a casat decizia din

28 noiembrie 2019 a Curții de Apel Chișinău, cu remiterea cauzei spre rejudecare la

Curtea de Apel Chișinău, în alt complet de judecată.

Prin decizia din 24 septembrie 2020 a Curții de Apel Chișinău, a fost respins

apelul declarat de Prutean Sergiu și s-a menținut hotărârea din 23 mai 2019 a

Judecătoriei Căușeni, sediul Ștefan Vodă.

3

Pentru a decide astfel, prima instanță și instanța de apel au stabilit că la 08

ianuarie 2016 în garajele cu acoperișul comun, situate pe str. XXXXX, ce aparțin lui

Buzulan Vladimir și Prutean Sergiu, s-a produs un incendiu. În urma examinării

incendiului conform încheierii tehnico-incendiare din 25 ianuarie 2016 s-a stabilit că

focarul inițial de incendiu s-a aflat în interiorul garajului ce aparținea lui Prutean

Sergiu. S-a constatat că focarul s-a răspândit pe orizontală prin acoperișul comun către

garajul lui Buzulan Vladimir, astfel ultimului i-au fost distruse multe bunuri și anume:

a ars automobilul de model „Opel Astra” anul producerii XXXXX, n/î XXXXX, a

cărui proprietar este, lucrurile personale ce se aflau în garaj, au fost distruse utilaje de

sudare, instrumente, unelte de pescuit.

Conform devizului local pentru repararea acoperișului și porții garajului, Buzulan

Vladimir urmează să suporte cheltuieli în mărime de 20.675 de lei.

Au fost deteriorate unelte de pescuit ale reclamantului în sumă de 22.660 de lei.

La fel, au fost distruse bunuri (mașina de găurit cu percuție, ciocan rotopercutor,

polizor unghiular, aparat de sudat, tăietoare de gaz, un set de filiere, ceainic, plită

electrică, aspirator, detalii de schimb auto) în sumă totală de 44.151,80 de lei.

Conform încheierii tehnico-incendiare nr. 4 din 25 ianuarie 2016 privind cauza

izbucnirii incendiului care a avut loc la 08 ianuarie 2016 pe str. XXXXX (cooperativa

de garaje), emisă de inspectorul superior al SAÎI a SSE Ștefan Vodă, examinând locul

incendiului, s-a stabilit că în urma acțiunii focului și a temperaturilor înalte este o

distrugere mai esențială a tuturor materialelor și bunurilor din interiorul garajului

Prutean Sergiu precum și automobilul de model „Școda Fabia”, nr/î înmatriculare

XXXXX, fapt ce demonstrează despre locul generării incendiului precum și direcția de

răspândire a focului pe orizontală prin acoperiș către garajul vecinului Buzulan

Vladimir. Luând în considerație urmele, viteza și intensitatea de răspândire a focului

pe verticală și orizontală, gradului de afectare a materialelor combustibile, focarul

inițial de incendiu s-a aflat în interiorul garajului ce aparține lui Sergiu Prutean, la

automobilul de model „Skoda Fabia” nr./înmatriculare XXXXX, în secțiunea

motorului. Ca urmare a avut loc o suprasolicitare a firelor electrice care a condus la

izbucnirea incendiului la materialele ușor infamabile, care ușor s-a propagat asupra

întregului autoturism. Luând în considerare cele expuse, s-a ajuns la concluzia că

cauza probabilă de producere a incendiului este scurtcircuitul în firele electrice a

transportului auto.

Totodată, conform raportului de expertiză nr. 241 din 18 aprilie 2016 întocmit de

Centrul Expertize Independente („Cexin”), s-a stabilit că costul mediu pe piață al

automobilului de model „Opel Astra”, anul producerii XXXXX, nr. XXXXX, distrus

totalmente în incendiu, a fost evaluat în mărime de 52.402 lei.

Prin ordonanța din 01 martie 2016 privind neînceperea urmării penale și clasarea

procesului penal emisă de procurorul în Procuratura r-lui Ștefan Vodă, Lilian Beșliu, s-

a constatat că, fiind audiat, Prutean Sergiu a declarat că la 07 ianuarie 2016 a servit

băuturi alcoolice cu prietenii săi în garajul în litigiu, iar unul din aceștia i-a propus să

încălzească vinul cu un aparat care de la încărcătorul automobilului, ca consecință în

4

aceeași zi s-a produs incendiul, fapt ce denotă cu certitudine vinovăția lui Prutean

Sergiu.

În contextul enunțat au concluzionat instanțele de judecată ierarhic inferioare că

incendiul a izbucnit din vina lui Prutean Sergiu, în garajul ce aparține acestuia, care s-a

răspândit spre garajul vecin ce aparține lui Buzulan Vladimir, în rezultatul căruia au

fost distruse bunurile ce aparțineau ultimului, cauzându-i acestuia un prejudiciu

material considerabil.

Cu referire la prevederile art. 1389 alin. (1) din Codul civil, instanțele de judecată

au concluzionat că Prutean Sergiu, acționând față de Buzulan Vladimir în mod ilicit,

cu vinovăție, este obligat să reparare reclamantului prejudiciul patrimonial cauzat.

Au notat instanțele de judecată că prejudiciul cauzat lui Buzulan Vladimir a fost

demonstrat prin raportul de expertiză din 18 aprilie 2016, devizul local, actul comisiei

de lucru al Primăriei or. Ștefan Vodă și facturile de plată.

La fel, s-a ținut cont de încheierea tehnico-incendiară din 25 ianuarie 2016 prin

care cert s-a stabilit că focarul inițial de incendiu s-a aflat în interiorul garajului ce

aparținea lui Prutean Sergiu.

De asemenea, la cazul speței au fost reținute dispozițiile pct. 7.32 din

Reglementarea tehnică „Regulile generale de apărare împotriva incendiilor în

Republica Moldova”, aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 1159 din 24 octombrie

2007, care reglementează că responsabilitatea privind asigurarea apărării împotriva

incendiilor la obiectivele private (case individuale, vile, garaje, construcții auxiliare

etc.) o poartă proprietarii.

Totodată conform pct. 54 din Reglementarea tehnică menționată, la exploatarea

instalațiilor electrice se interzice: utilizarea aparatelor electrice și dispozitivelor în

condiții care nu corespund recomandărilor (instrucțiunilor) întreprinderilor-furnizoare,

sau cu defecte, care pot conduce la izbucnirea incendiilor, precum și exploatarea

conductoarelor și cablurilor electrice cu izolație defectată sau cu izolatei ce și-a pierdut

capacitățile de protecție, utilizarea prizelor, întrerupătoarelor și a altor mijloace și

dispozitive electrice deteriorate.

În condițiile expuse, au conchis instanțele de judecată că Prutean Sergiu a neglijat

„Regulile generale de apărare împotriva incendiilor în Republica Moldova”. De altfel,

Sergiu Prutean, având calitatea de proprietar, nu a asigurat integritatea inclusiv

securitatea tehnică incendiară a bunului ce-i aparține din str. XXXXX, cauzând

proprietarului Buzulan Vladimir un prejudiciu material în sumă de 139.888,80 de lei.

La 30 decembrie 2020 Sergiu Prutean, reprezentat de avocatul Nicolae Ciumac, a

declarat recurs împotriva deciziei instanței de apel, solicitând admiterea acestuia,

casarea integrală a deciziei din 24 septembrie 2020 și hotărârii din 23 mai 2019 a

Judecătoriei Căușeni, sediul Ștefan Vodă, cu restituirea cauzei spre rejudecare în prima

instanță.

În motivarea recursului Sergiu Prutean a invocat ilegalitatea și netemeinicia

deciziei instanței de apel, declarând că Curtea de Apel Chișinău a examinat superficial

prezenta speță, apreciind arbitrar probele administrate, cu încălcarea și aplicarea

eronată a normelor de drept material și procedural.

5

A indicat recurentul că atât în cererea de chemare în judecată, cât și în hotărârile

judecătorești contestate, nu s-a indicat care anume prevederi legale sunt aplicabile

prezentului litigiu. Nu s-a făcut nicio referire la norma de drept care prevede

răspunderea civilă delictuală.

A notat că răspunderea civilă delictuală presupune cumularea mai multor condiții

și anume, să existe fapta ilicită, însă el nu a fost tras la răspundere penală sau

administrativă pentru încălcarea normelor imperative, ba dimpotrivă, prin ordonanța

din 01 martie 2016 a procurorului în Procuratura r-nul Ștefan Vodă, s-a dispus

neînceperea urmăririi penale în privința sa în baza materialelor acumulate pe faptul

incendiului produs la 08 ianuarie 2016 în garajele situate pe str. XXXXX, ce aparțin

lui și Buzulan Vladimir, din motiv că fapta nu întrunește elementele infracțiunii

prevăzute la art. 197 și art. 268 din Codul penal, cu clasarea procesului penal.

Instanțele de judecată au încasat suma prejudiciului solicitată de Buzulan

Vladimir în baza a unor certificate eliberate de persoane juridice, a căror gen de

activitate nu este clar.

Intimatul Buzulan Vladimir nu a prezentat probe care să demonstreze cauza

incendiului.

Mai mult ca atât, în ședința de judecată Buzulan Vladimir a confirmat că și-a

acoperit garajul cu stuf, fără prelucrare cu soluție antiincendiară, ca rezultat s-a

constatat că incendiul s-a produs prin aprinderea acoperișului, care era din stuf

neprelucrat.

De asemenea, în cadrul examinării cauzei a fost numită o expertiză tehnico-

incendiară care a dat răspuns la mai multe întrebări inclusiv la cauza incendiului și

anume, că incendiul a izbucnit de la un scurt circuit în sistemul de electricitate, acest

incident putea fi de la uzura cablajului.

Este eronată concluzia instanței de apel că suma prejudiciului a fost probată prin

raportul de expertiză din 18 aprilie 2016, devizul local, actul comisiei de lucru al

Primăriei or. Ștefan Vodă și facturi de consum, or, la 10 ianuarie 2016 de către

inspectorul Sergiu Gîrleanu a fost efectuată cercetarea la fața locului producerii

incendiului la garajele din str. XXXXX și în procesul-verbal nu au fost indicate

bunurile materiale descrise în cererea de chemare în judecată depusă de Buzulan

Vladimir în afară de automobilul de model „Opel Astra”, care imediat după incendiu a

fost evacuat și deplasat la un depozit fără a fi examinat pe loc.

Cât privește bonurile de consum în rezultatul căruia a fost efectuată evaluarea

prejudiciului material al bunurilor mobile, acestea au fost eronat apreciate ca probe

concludente, deoarece nu este prevăzută o răspundere penală pentru evaluarea greșită a

acestor bunuri, or, fiecare bun deteriorat (ars) trebuia să fie probat prin bonul fiscal

care să confirme procurarea lui, sau să fie efectuată o expertiză de către specialiști care

să fie preîntâmpinați de răspundere penală pentru concluzii false, adică pentru evaluare

greșită.

Cu atât mai mult, la momentul producerii incendiului deținea garajul în folosință

și nu în proprietate, prin urmare prevederile Hotărârii Guvernului nr. 1159 din 24

6

octombrie 2007 „Reglementarea tehnică de prevenire a incendiilor” nu sunt aplicabile

speței, deoarece nu este proprietar al garajului.

A menționat recurentul că instanța de apel nu a ținut cont de prevederile pct. 322

din „Reglementarea tehnică de prevenire a incendiilor”, care stipulează că se interzice

păstrarea mobilei, obiectelor de uz casnic executate din materialele combustibile etc.,

precum și rezerve de combustibil care depășesc cantitatea de LUI-201, LC-51, la

momentul incendiului în garajul lui Buzulan Vladimir s-a aflat plită electrică, aparat de

sudat, aspirator și acoperiș inflamabil.

La data de 08 ianuarie 2016, când a avut loc incendiul, automobilul său de model

„Skoda Fabia” nr./înmatriculare XXXXX, avea testare tehnică, iar la 28 februarie 2015

a încheiat cu compania de asigurări „Transelit” contract de asigurare obligatorie,

valabilă până la 27 februarie 2016, adică la momentul producerii incendiului

autoturismul avea asigurare obligatorie de răspundere civilă pentru pagube produse de

autovehicule. Însă atât compania care a efectuat testarea tehnică a autoturismului de

model „Skoda Fabia” nr./înmatriculare XXXXX, cât și compania de asigurări

„Transelit”, cu care are încheiat contract de răspundere civilă auto, nu au fost introduși

în procesul dat de judecată, fiind încălcate prevederile art. 432 alin. (3) din Codul de

procedură civilă, adică instanța a soluționat problema drepturilor unor persoane care

nu au fost implicate în proces.

În conformitate cu art. 434 alin. (1) din Codul de procedură civilă, recursul se

declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei integrale,

dacă legea nu prevede altfel.

Curtea de Apel Chișinău a pronunțat decizia la 24 septembrie 2020.

Din actele cauzei rezultă că decizia motivată a instanței de apel a fost expediată în

adresa lui Prutean Sergiu și avocatului acestuia Nicolae Ciumac prin intermediul

oficiului poștal la 06 noiembrie 2020 (f.d. 12, vol. II), însă nu se atestă date când a fost

recepționată de către aceștia.

Astfel, recursul declarat la 30 decembrie 2020, este în termen.

La 27 ianuarie 2021 în adresa lui Buzulan Vladimir a fost expediată copia

recursului declarat de Prutean Sergiu, cu înștiințarea despre necesitatea depunerii

referinței (f.d. 41, vol. II).

La 11 februarie 2021 Buzulan Vladimir, reprezentat de avocatul Ion Cîrlig, a

depus referință, solicitând să fie considerat inadmisibil recursul declarat Prutean

Sergiu, cu menținerea deciziei instanței de apel și hotărârea primei instanțe, pe care o

consideră legală și întemeiată.

A indicat intimatul că recursul declarat de Prutean Sergiu nu se încadrează în

temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4) din Codul de procedură civilă.

Examinând temeiurile recursului în raport cu materialele cauzei civile și obiecțiile

din referința depusă, completul Colegiului civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră că recursul este inadmisibil, din

următoarele motive.

În conformitate cu art. 432 din Codul de procedură civilă, părțile și alți

participanți la proces sunt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă

7

încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor

de drept procedural.

Se consideră că normele de drept material au fost încălcate sau aplicate eronat în

cazul în care instanța judecătorească:

a) nu a aplicat legea care trebuia să fie aplicată;

b) a aplicat o lege care nu trebuia să fie aplicată;

b1) a aplicat o lege care a fost declarată neconstituțională;

c) a interpretat în mod eronat legea;

d) a aplicat în mod eronat analogia legii sau analogia dreptului.

Se consideră că normele de drept procedural au fost încălcate sau aplicate eronat

în cazul în care:

a) cauza a fost judecată de un judecător care nu avea dreptul să participe la

judecarea ei;

b) cauza a fost judecată în absența unui participant la proces căruia nu i s-a

comunicat locul, data și ora ședinței de judecată;

c) în judecarea cauzei au fost încălcate regulile privind limba de desfășurare a

procesului;

d) instanța a soluționat problema drepturilor unor persoane care nu au fost

implicate în proces;

e) în dosar lipsește procesul-verbal al ședinței de judecată;

f) hotărârea a fost pronunțată cu încălcarea competenței jurisdicționale.

Săvârșirea altor încălcări decât cele indicate la alin. (3) constituie temei de

declarare a recursului doar în cazul și în măsura în care acestea au dus sau ar fi putut

duce la soluționarea greșită a cauzei sau în cazul în care instanța de recurs consideră că

aprecierea probelor de către instanța judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care

erorile comise au dus la încălcarea drepturilor și libertăților fundamentale ale omului.

Temeiurile prevăzute la alin. (3) se iau în considerare de către instanță din oficiu.

În conformitate cu art. 433 lit. a) din Codul de procedură civilă, cererea de recurs

se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile

prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4).

Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție consideră că recursul declarat de Sergiu Prutean, reprezentat de

avocatul Nicolae Ciumac, nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2),

(3) și (4) din Codul de procedură civilă.

Prin urmare, argumentele invocate în recurs nu denotă încălcarea esențială sau

aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural de

către instanța de apel, respectiv, nu constituie temei de casare a deciziei recurate.

Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție reține că recursul exercitat asupra deciziilor instanțelor de apel are

caracter nedevolutiv și controlul judiciar se circumscrie doar asupra problemelor de

drept material și procedural, verificându-se în exclusivitate doar legalitatea deciziei,

dar nu și temeinicia ei în fapt.

8

În acest context, completul Colegiului civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție menționează și faptul că procedura

admisibilității constă în verificarea faptului dacă motivele invocate în recurs se

încadrează în cele prevăzute în art. 432 alin. (2), (3) și (4) din Codul de procedură

civilă.

Totodată, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al

Curții Supreme de Justiție notează că conform jurisprudenței Curții Europene a

Drepturilor Omului recursurile trebuie să fie efective, adică să fie capabile să ofere

îndreptarea situației prezentate în cerere, la fel recursul trebuie să posede puterea de a

îndrepta în mod direct starea de lucruri (cauza Rebai și alții contra Franței, nr.

26561/1995 din 25 februarie 1995), pe când în recursul depus de Sergiu Prutean,

reprezentat de avocatul Nicolae Ciumac, asemenea aspecte nu se regăsesc.

În circumstanțele menționate, completul Colegiului civil, comercial și de

contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a

considera recursul declarat de Sergiu Prutean, reprezentat de avocatul Nicolae

Ciumac, ca inadmisibil.

În conformitate cu art. 431 alin. (2), 433 lit. a) și art. 440 alin. (1) din Codul de

procedură civilă, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție

d i s p u n e:

Recursul declarat de Sergiu Prutean, reprezentat de avocatul Nicolae Ciumac, se

consideră inadmisibil.

Încheierea este irevocabilă.

Președintele completului,

judecătorul Tamara Chișca-Doneva

judecătorii Ala Cobăneanu

Mariana Pitic

9