2ra-980/20 — cu privire la repararea prejudiciului material si incasarea cheltuielilor de judecata
- Instanță
- Curtea Supremă de Justiție
- Obiect
- cu privire la repararea prejudiciului material si incasarea cheltuielilor de judecata
- Temei legal
- Temeiurile declararii recursului
2ra-980/20 — cu privire la repararea prejudiciului material si incasarea cheltuielilor de judecata (Curtea Supremă de Justiție, 2020)
Dosarul nr. 2ra-980/20
Prima instanță: Judecătoria Căușeni sediul Ștefan Vodă (jud. I. Nașco)
Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (jud. L. Bulgac, V. Sîrbu, V. Buhnaci)
ÎNCHEIERE
8 iulie 2020 mun. Chișinău
Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ
al Curții Supreme de Justiție
în componența:
Președintele completului, judecătorul Ala Cobăneanu
Judecătorii Mariana Pitic
Nicolae Craiu
examinând chestiunea privind admisibilitatea recursului declarat de Iurie
Guțan, reprezentat de avocatul Valeriu Caușnean
în cauza civilă la cererea de chemare în judecată a lui Iurie Guțan, reprezentat
de avocatul Valeriu Caușnean împotriva lui Marin Morozan cu privire la repararea
prejudiciului și încasarea cheltuielilor de judecată
împotriva deciziei din 4 martie 2020 a Curții de Apel Chișinău, prin care a
fost respins apelul declarat de Iurie Guțan și menținută hotărârea din 2 mai 2019 a
Judecătoriei Căușeni sediul Ștefan Vodă, prin care acțiunea a fost respinsă
constată:
La 21 decembrie 2018, Iurie Guțan, reprezentat de avocatul Valeriu Caușnean
a depus cerere de chemare în judecată împotriva lui Marin Morozan cu privire la
repararea prejudiciului.
În motivarea acțiunii a invocat că în primăvara anului 2018, dorind să-și
înnoiască acoperișul de la casa de locuit situată în sat. XXXXX r-nul XXXXX, ce-i
aparține cu dreptul de proprietate, printr-o înțelegere verbală cu Marin Morozan s-
au înțeles ca ultimul să efectueze lucrările de înnoire a acoperișului.
A menționat că odată ce a început lucrările, pârâtul lipsea neîntemeiat de la
locul executării obligațiunilor asumate, întrerupând repetat lucrările, fiind admise și
alte încălcări.
Pe parcursul executării lucrărilor de reînnoire a acoperișului, casa a fost
descoperită pentru a fi înnoit acoperișul, iar în urma neglijenței în serviciu și
executarării defectuoase a lucrărilor, Marin Morozan nu a protejat casa descoperită.
Astfel, în urma ploilor a căzut podul casei, fiind astfel prejudiciat, conform
devizului local din 6 noiembrie 2018, în mărime de 33 636,29 de lei.
1
În urma celor petrecute, a inițiat de mai multe ori negocieri asupra cazului dat,
pentru a fi ameliorat litigiul pe cale amiabilă, însă Marin Morozan a fost categoric
împotrivă, fapt ce l-a determinat de a se adresa în judecată.
La 12 decembrie 2018, în adresa pârâtului a fost trimisă, prin scrisoare cu aviz
recomandat, cererea prealabilă în vederea aplanării litigiului pe cale amiabilă
extrajudiciară, dar corespondența menționată a fost returnată cu mențiunea
„schimbat locul de trai”.
Și-a întemeiat pretențiile în baza dispozițiilor art. 8, 513, 514, 572, 602, 603,
617, 668 Cod civil.
A solicitat admiterea acțiunii, încasarea din contul lui Marin Morozan în
beneficiul lui a prejudiciului cauzat în valoare de 33 636,29 de lei.
La 22 ianuarie 2019, Iurie Guțan, reprezentat de avocatul Valeriu Caușnean a
depus cerere de concretizare a acțiunii, prin care a solicitat încasarea din contul lui
Marin Morozan în beneficiul lui a cheltuielilor de judecată în sumă de 7 015 de lei.
Prin hotărârea din 2 mai 2019 a Judecătoriei Căușeni sediul Ștefan Vodă, a
fost respinsă acțiunea ca neîntemeiată.
Prin decizia din 4 martie 2020 a Curții de Apel Chișinău, a fost respins apelul
declarat de Iurie Guțan și menținută hotărârea primei instanțe.
În vederea consolidării soluției adoptate, instanțele de judecată ierarhic
inferioare au reținut că Iurie Guțan și Marin Morozan urmau să încheie un contract
referitor la efectuarea lucrărilor de reînnoire a acoperișului, din care să decurgă un
raport juridic în baza contractului sinalagmatic în care fiecare dintre părți s-a obligat
reciproc, astfel încât obligația fiecăreia din ele să fie corelativă obligației celeilalte.
Astfel, cu referire la netemeinicia acțiunii, prima instanță și instanța de apel
au conchis că nerespectarea formei scrise a actului juridic face să decadă părțile din
dreptul de a cere.
Totodată, instanțele de judecată au relevat că, contrar prevederilor art. 118
alin. (1) CPC, Iurie Guțan nu a prezentat probe care ar confirma că între el și Marin
Morozan a avut loc înțelegerea cu privire la reparația acoperișului casei de locuit, în
ce condiții și la ce preț.
La 6 aprilie 2020, prin intermediul Oficiului Poștal, Iurie Guțan, reprezentat
de avocatul Valeriu Caușnean a declarat recurs împotriva deciziei din 4 martie 2020
a Curții de Apel Chișinău, solicitând admiterea acestuia, casarea integrală a deciziei
instanței de apel, cu emiterea unei hotărâri de admitere integrală a acțiunii.
În motivarea recursului a invocat dezacordul cu decizia recurată, considerând-
o neîntemeiată și lipsită de suport probatoriu.
Prima instanță, în apreciere a făcut trimitere la art. 8 alin. (1) și (2) lit. a) Cod
civil, însă paralel, a ignorat conținutul art. 8 alin. (2) lit. f) Cod civil, care prevede
că drepturile și obligațiile civile apar în urma cauzării de prejudicii unei alte
persoane, ceea ce denotă faptul nemijlocit din pricina dată, unde intimatul cu
desăvârșire i-a adus prejudiciu (material) în cazul dat.
În ceea ce privește referirea instanței la conținutul art. 208 Cod civil, fiind
descris doar superficial conținutul articolului menționat, a evidențiat că condițiile
articolului au fost îndeplinite și anume, relațiile juridice dintre el și intimat cad
2
nemijlocit sub incidența alin. (1) al aceluiași articol care prevede că actul juridic
poate fi încheiat verbal, în scris sau în formă autentică, în speță se regăsește recipisa
în original, pe fonul copiei buletinului de identitate, întocmită personal de către Igor
Mușcinschi, care întrunește condițiile necesare din art. 208 Cod civil.
Totodată, prima instanță, făcând trimitere la prevederile art. 512 alin. (3) Cod
civil, a ignorat celelalte alineate ale acestui articol.
A relevat că din ordonanța procurorului din cadrul Procuraturii Ștefan Vodă
din 2 ianuarie 2019, rezultă că la 3 decembrie 2018, Marin Moroza a depus plângere
la IP Ștefan Vodă, prin care a solicitat organelor de Poliție de a-l trage la răspundere,
deoarece de la începutul lunii aprilie și până la sfârșitul lunii mai 2018, i-au efectuat
lucrări la schimbatul acoperișului de pe casă și precum că dânsul nu i-a achitat toți
banii cum a fost înțelegerea.
Deci, cele conținute în ordonanța menționată confirmă cu certitudine faptul că
între el și Marin Morozan a existat înțelegere privind schimbarea acoperișului de la
casa de locuit ce-i aparține, fapt recunoscut de către însuși Marin Morozan odată cu
depunerea plângerii, însă prima instanță a ignorat cu desăvârșire această realitate
severă.
La 3 iunie 2020, în adresa intimatului Marin Morozan a fost expediată copia
cererii de recurs depusă de Iurie Guțan, cu înștiințarea despre necesitatea depunerii
referinței, fapt ce se confirmă prin scrisoarea de însoțire anexată la materialele
dosarului (f. d. 101), însă corespondența menționată a fost returnată de către Oficiul
Poștal cu mențiunea „plecat” (f. d. 107).
Până la data stabilită pentru examinarea chestiunii privind admisibilitatea
recursului, în adresa Curții Supreme de Justiție nu a parvenit referința prin care
intimatul Marina Morozan să-și expună poziția față de temeiurile recursului.
În conformitate cu art. 434 alin. (1) CPC, recursul se declară în termen de
2 luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei integrale, dacă legea nu prevede
altfel.
Astfel, se constată că recurentul s-a conformat prevederilor legale și a declarat
recursul la 6 aprilie 2020 împotriva deciziei din 4 martie 2020 a Curții de Apel
Chișinău în termenul legal.
Examinând temeiurile recursului declarat de Iurie Guțan, reprezentat de
avocatul Valeriu Caușnean, completul Colegiului civil, comercial și de contencios
administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră recursul drept inadmisibil din
următoarele considerente.
În conformitate cu art. 432 alin. (1) CPC, părțile și alți participanți la proces
sunt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă încălcarea esențială sau
aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural.
Alineatele (2) și (3) ale aceluiași articol prevăd exhaustiv cazurile în care se
consideră că normele de drept material sau de drept procedural au fost încălcate sau
aplicate eronat, iar alin. (4) stabilește că săvârșirea altor încălcări decât cele indicate
la alin. (3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul și în măsura în
care acestea au dus sau ar fi putut duce la soluționarea greșită a cauzei sau în cazul
în care instanța de recurs consideră că aprecierea probelor de către instanța
3
judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la încălcarea
drepturilor și libertăților fundamentale ale omului.
Conform prevederilor art. 433 lit. a) CPC, cererea de recurs se consideră
inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la
art. 432 alin. (2), (3) și (4) CPC.
Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții
Supreme de Justiție consideră că recursul declarat de Iurie Guțan, reprezentat de
avocatul Valeriu Caușnean, nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432
alin. (2), (3) și (4) CPC.
Astfel, argumentele invocate în recursul declarat se referă la dezacordul
recurentului cu soluția pronunțată de către instanța de apel, însă nu relevă încălcarea
esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material, respectiv nu constituie
temei de casare a deciziei contestate.
Totodată, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ
al Curții Supreme de Justiție reține că recursul exercitat conform secțiunii a II-a are
caracter devolutiv numai asupra problemelor de drept material și procedural,
verificându-se doar legalitatea deciziei, dar nu și temeinicia ei în fapt.
În acest context, completul Colegiului civil, comercial și de contencios
administrativ al Curții Supreme de Justiție reiterează și faptul că procedura
admisibilității constă în verificarea faptului, dacă motivele invocate în recurs se
încadrează în cele prevăzute în art. 432 alin. (2), (3) și (4) CPC.
Distinct de aceste constatări, completul Colegiului civil, comercial și de
contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție precizează că, în contextul
normelor procedurale din Secțiunea a II-a, Capitolul XXXVIII CPC, instanța de
recurs nu verifică modul de apreciere a probelor de către instanțele de fond și de
apel. Forța atribuită unei probe sau alteia, coraportul dintre probe, suficiența
probelor și concluziile făcute în urma probațiunii sunt în afara controlului instanței
de recurs.
Prin prisma art. 432 alin. (4) CPC, instanța de recurs poate interveni în materia
probațiunii doar sub aspect procedural și anume dacă se invocă că instanța de apel a
apreciat în mod arbitrar probele, încălcând în mod flagrant regulile de apreciere a
probelor stabilite în art. 130 CPC, însă, din recursul declarat nu rezultă argumentul
privind încălcarea flagrantă a regulilor de apreciere a probelor.
În acest sens, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a relevat în
jurisprudența sa constantă, rezultând din prevederile art. 6 § 1 din Convenția
Europeană pentru Apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale, că
nu se impune motivarea în detaliu a unei decizii prin care o instanță de recurs,
întemeindu-se pe dispoziții legale specifice, respinge recursul declarat împotriva
sentinței pronunțate de o instanță inferioară, ca fiind lipsit de șanse de succes (cauza
Rebai și alții contra Franței, Comisia Europeană a Drepturilor Omului, 25 februarie
1995, nr. 26561/1995).
În circumstanțele menționate, completul Colegiului civil, comercial și de
contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție conchide că recursul declarat
4
de Iurie Guțan, reprezentat de avocatul Valeriu Caușnean urmează a fi considerat ca
inadmisibil.
În conformitate cu art. 433 lit. a), 440 alin. (1) CPC, completul Colegiului
civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție
dispune:
Se consideră inadmisibil recursul declarat de Iurie Guțan, reprezentat de
avocatul Valeriu Caușnean.
Încheierea este irevocabilă.
Președintele completului,
judecătorul Ala Cobăneanu
Judecătorii Mariana Pitic
Nicolae Craiu
5