2ra-980/20 — cu privire la repararea prejudiciului material si incasarea cheltuielilor de judecata

Dosarul nr. 2ra-980/20 Prima instanță: Judecătoria Căușeni sediul Ștefan Vodă (jud. I. Nașco) Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (jud. L. Bulgac, V. Sîrbu, V. Buhnaci) ÎNCHEIERE 8 iulie 2020 mun.

Chișinău Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție în componența: Președintele completului, judecătorul Ala Cobăneanu Judecătorii Mariana Pitic Nicolae Craiu examinând chestiunea privind admisibilitatea recursului declarat de Iurie Guțan, reprezentat de avocatul Valeriu Caușnean în cauza civilă la cererea de chemare în judecată a lui Iurie Guțan, reprezentat de avocatul Valeriu Caușnean împotriva lui Marin Morozan cu privire la repararea prejudiciului și încasarea cheltuielilor de judecată împotriva deciziei din 4 martie 2020 a Curții de Apel Chișinău, prin care a fost respins apelul declarat de Iurie Guțan și menținută hotărârea din 2 mai 2019 a Judecătoriei Căușeni sediul Ștefan Vodă, prin care acțiunea a fost respinsă constată: La 21 decembrie 2018, Iurie Guțan, reprezentat de avocatul Valeriu Caușnean a depus cerere de chemare în judecată împotriva lui Marin Morozan cu privire la repararea prejudiciului.

În motivarea acțiunii a invocat că în primăvara anului 2018, dorind să-și înnoiască acoperișul de la casa de locuit situată în sat. XXXXX r-nul XXXXX, ce-i aparține cu dreptul de proprietate, printr-o înțelegere verbală cu Marin Morozan s- au înțeles ca ultimul să efectueze lucrările de înnoire a acoperișului. A menționat că odată ce a început lucrările, pârâtul lipsea neîntemeiat de la locul executării obligațiunilor asumate, întrerupând repetat lucrările, fiind admise și alte încălcări. Pe parcursul executării lucrărilor de reînnoire a acoperișului, casa a fost descoperită pentru a fi înnoit acoperișul, iar în urma neglijenței în serviciu și executarării defectuoase a lucrărilor, Marin Morozan nu a protejat casa descoperită.

Astfel, în urma ploilor a căzut podul casei, fiind astfel prejudiciat, conform devizului local din 6 noiembrie 2018, în mărime de 33 636,29 de lei. 1 În urma celor petrecute, a inițiat de mai multe ori negocieri asupra cazului dat, pentru a fi ameliorat litigiul pe cale amiabilă, însă Marin Morozan a fost categoric împotrivă, fapt ce l-a determinat de a se adresa în judecată. La 12 decembrie 2018, în adresa pârâtului a fost trimisă, prin scrisoare cu aviz recomandat, cererea prealabilă în vederea aplanării litigiului pe cale amiabilă extrajudiciară, dar corespondența menționată a fost returnată cu mențiunea „schimbat locul de trai”. Și-a întemeiat pretențiile în baza dispozițiilor art. 8, 513, 514, 572, 602, 603, 617, 668 Cod civil.

A solicitat admiterea acțiunii, încasarea din contul lui Marin Morozan în beneficiul lui a prejudiciului cauzat în valoare de 33 636,29 de lei. La 22 ianuarie 2019, Iurie Guțan, reprezentat de avocatul Valeriu Caușnean a depus cerere de concretizare a acțiunii, prin care a solicitat încasarea din contul lui Marin Morozan în beneficiul lui a cheltuielilor de judecată în sumă de 7 015 de lei. Prin hotărârea din 2 mai 2019 a Judecătoriei Căușeni sediul Ștefan Vodă, a fost respinsă acțiunea ca neîntemeiată. Prin decizia din 4 martie 2020 a Curții de Apel Chișinău, a fost respins apelul declarat de Iurie Guțan și menținută hotărârea primei instanțe.

În vederea consolidării soluției adoptate, instanțele de judecată ierarhic inferioare au reținut că Iurie Guțan și Marin Morozan urmau să încheie un contract referitor la efectuarea lucrărilor de reînnoire a acoperișului, din care să decurgă un raport juridic în baza contractului sinalagmatic în care fiecare dintre părți s-a obligat reciproc, astfel încât obligația fiecăreia din ele să fie corelativă obligației celeilalte. Astfel, cu referire la netemeinicia acțiunii, prima instanță și instanța de apel au conchis că nerespectarea formei scrise a actului juridic face să decadă părțile din dreptul de a cere. Totodată, instanțele de judecată au relevat că, contrar prevederilor art. 118 alin. (1) CPC, Iurie Guțan nu a prezentat probe care ar confirma că între el și Marin Morozan a avut loc înțelegerea cu privire la reparația acoperișului casei de locuit, în ce condiții și la ce preț.

La 6 aprilie 2020, prin intermediul Oficiului Poștal, Iurie Guțan, reprezentat de avocatul Valeriu Caușnean a declarat recurs împotriva deciziei din 4 martie 2020 a Curții de Apel Chișinău, solicitând admiterea acestuia, casarea integrală a deciziei instanței de apel, cu emiterea unei hotărâri de admitere integrală a acțiunii. În motivarea recursului a invocat dezacordul cu decizia recurată, considerând- o neîntemeiată și lipsită de suport probatoriu. Prima instanță, în apreciere a făcut trimitere la art. 8 alin. (1) și (2) lit. a) Cod civil, însă paralel, a ignorat conținutul art. 8 alin. (2) lit. f) Cod civil, care prevede că drepturile și obligațiile civile apar în urma cauzării de prejudicii unei alte persoane, ceea ce denotă faptul nemijlocit din pricina dată, unde intimatul cu desăvârșire i-a adus prejudiciu (material) în cazul dat.

În ceea ce privește referirea instanței la conținutul art. 208 Cod civil, fiind descris doar superficial conținutul articolului menționat, a evidențiat că condițiile articolului au fost îndeplinite și anume, relațiile juridice dintre el și intimat cad 2 nemijlocit sub incidența alin. (1) al aceluiași articol care prevede că actul juridic poate fi încheiat verbal, în scris sau în formă autentică, în speță se regăsește recipisa în original, pe fonul copiei buletinului de identitate, întocmită personal de către Igor Mușcinschi, care întrunește condițiile necesare din art. 208 Cod civil. Totodată, prima instanță, făcând trimitere la prevederile art. 512 alin. (3) Cod civil, a ignorat celelalte alineate ale acestui articol.

A relevat că din ordonanța procurorului din cadrul Procuraturii Ștefan Vodă din 2 ianuarie 2019, rezultă că la 3 decembrie 2018, Marin Moroza a depus plângere la IP Ștefan Vodă, prin care a solicitat organelor de Poliție de a-l trage la răspundere, deoarece de la începutul lunii aprilie și până la sfârșitul lunii mai 2018, i-au efectuat lucrări la schimbatul acoperișului de pe casă și precum că dânsul nu i-a achitat toți banii cum a fost înțelegerea. Deci, cele conținute în ordonanța menționată confirmă cu certitudine faptul că între el și Marin Morozan a existat înțelegere privind schimbarea acoperișului de la casa de locuit ce-i aparține, fapt recunoscut de către însuși Marin Morozan odată cu depunerea plângerii, însă prima instanță a ignorat cu desăvârșire această realitate severă.

La 3 iunie 2020, în adresa intimatului Marin Morozan a fost expediată copia cererii de recurs depusă de Iurie Guțan, cu înștiințarea despre necesitatea depunerii referinței, fapt ce se confirmă prin scrisoarea de însoțire anexată la materialele dosarului (f. d. 101), însă corespondența menționată a fost returnată de către Oficiul Poștal cu mențiunea „plecat” (f. d. 107). Până la data stabilită pentru examinarea chestiunii privind admisibilitatea recursului, în adresa Curții Supreme de Justiție nu a parvenit referința prin care intimatul Marina Morozan să-și expună poziția față de temeiurile recursului. În conformitate cu art. 434 alin. (1) CPC, recursul se declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei integrale, dacă legea nu prevede altfel.

Astfel, se constată că recurentul s-a conformat prevederilor legale și a declarat recursul la 6 aprilie 2020 împotriva deciziei din 4 martie 2020 a Curții de Apel Chișinău în termenul legal. Examinând temeiurile recursului declarat de Iurie Guțan, reprezentat de avocatul Valeriu Caușnean, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră recursul drept inadmisibil din următoarele considerente. În conformitate cu art. 432 alin. (1) CPC, părțile și alți participanți la proces sunt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural.

Alineatele (2) și (3) ale aceluiași articol prevăd exhaustiv cazurile în care se consideră că normele de drept material sau de drept procedural au fost încălcate sau aplicate eronat, iar alin. (4) stabilește că săvârșirea altor încălcări decât cele indicate la alin. (3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul și în măsura în care acestea au dus sau ar fi putut duce la soluționarea greșită a cauzei sau în cazul în care instanța de recurs consideră că aprecierea probelor de către instanța 3 judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la încălcarea drepturilor și libertăților fundamentale ale omului. Conform prevederilor art. 433 lit. a) CPC, cererea de recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4) CPC.

Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră că recursul declarat de Iurie Guțan, reprezentat de avocatul Valeriu Caușnean, nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4) CPC. Astfel, argumentele invocate în recursul declarat se referă la dezacordul recurentului cu soluția pronunțată de către instanța de apel, însă nu relevă încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material, respectiv nu constituie temei de casare a deciziei contestate. Totodată, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție reține că recursul exercitat conform secțiunii a II-a are caracter devolutiv numai asupra problemelor de drept material și procedural, verificându-se doar legalitatea deciziei, dar nu și temeinicia ei în fapt.

În acest context, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție reiterează și faptul că procedura admisibilității constă în verificarea faptului, dacă motivele invocate în recurs se încadrează în cele prevăzute în art. 432 alin. (2), (3) și (4) CPC. Distinct de aceste constatări, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție precizează că, în contextul normelor procedurale din Secțiunea a II-a, Capitolul XXXVIII CPC, instanța de recurs nu verifică modul de apreciere a probelor de către instanțele de fond și de apel. Forța atribuită unei probe sau alteia, coraportul dintre probe, suficiența probelor și concluziile făcute în urma probațiunii sunt în afara controlului instanței de recurs.

Prin prisma art. 432 alin. (4) CPC, instanța de recurs poate interveni în materia probațiunii doar sub aspect procedural și anume dacă se invocă că instanța de apel a apreciat în mod arbitrar probele, încălcând în mod flagrant regulile de apreciere a probelor stabilite în art. 130 CPC, însă, din recursul declarat nu rezultă argumentul privind încălcarea flagrantă a regulilor de apreciere a probelor.

În acest sens, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a relevat în jurisprudența sa constantă, rezultând din prevederile art. 6 § 1 din Convenția Europeană pentru Apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale, că nu se impune motivarea în detaliu a unei decizii prin care o instanță de recurs, întemeindu-se pe dispoziții legale specifice, respinge recursul declarat împotriva sentinței pronunțate de o instanță inferioară, ca fiind lipsit de șanse de succes (cauza Rebai și alții contra Franței, Comisia Europeană a Drepturilor Omului, 25 februarie 1995, nr. 26561/1995). În circumstanțele menționate, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție conchide că recursul declarat 4 de Iurie Guțan, reprezentat de avocatul Valeriu Caușnean urmează a fi considerat ca inadmisibil.

În conformitate cu art. 433 lit. a), 440 alin. (1) CPC, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție dispune: Se consideră inadmisibil recursul declarat de Iurie Guțan, reprezentat de avocatul Valeriu Caușnean. Încheierea este irevocabilă. Președintele completului, judecătorul Ala Cobăneanu Judecătorii Mariana Pitic Nicolae Craiu 5