2ra-765/20 — repararea prejudiciului material

2ra-765/20 — repararea prejudiciului material (Curtea Supremă de Justiție, 2020)

Dosarul nr. 2ra-765/2020

prima instanță: Judecătoria Căușeni, sediul Ștefan-Vodă (jud. I. Nașco)

instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (jud. M. Anton, V. Cotorobai, I. Țurcan)

DECIZIE

17 iunie 2020 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit

al Curții Supreme de Justiție,

în componența:

Președintele ședinței, judecătorul Svetlana Filincova

judecătorii Galina Stratulat

Dumitru Mardari

Nicolae Craiu

Iurie Bejenaru

examinând recursul declarat de Vladimir Buzulan, reprezentat de avocatul Ion

Cîrlig,

în cauza civilă, la cererea de chemare în judecată depusă de Vladimir Buzulan

împotriva lui Sergiu Prutean cu privire la repararea prejudiciului material,

împotriva deciziei din 28 noiembrie 2019 a Curții de Apel Chișinău, prin care a

fost admis apelul declarat de Sergiu Prutean, a fost casată hotărârea din 23 mai 2019

a Judecătoriei Căușeni, sediul Ștefan Vodă și a fost emisă o nouă hotărâre de

respingere a acțiunii,

c o n s t a t ă:

La 17 mai 2018 Vladimir Buzulan a depus cerere de chemare în judecată

împotriva lui Sergiu Prutean cu privire la repararea prejudiciului material.

În motivarea acțiunii a indicat că, la 08 ianuarie 2016 în garajele cu acoperiș

comun, situate pe str. Bugeacului, or. Ștefan Vodă ce aparțin lui și pîrîtului s-a

produs un incendiu. Potrivit încheierii tehnico-incendiare nr. 4 din 08 ianuarie 2016

cauza incendiului se datorează faptului că a avut loc o suprasolicitare a firelor

electrice care au condus la izbucnirea incendiului.

A relatat că în urma examinării incendiului conform încheierii tehnico-

incendiare din 08 ianuarie 2016 s-a stabilit faptul că focarul inițial de incendiu se

afla în interiorul garajului ce aparține pârâtului Sergiu Prutean. Focarul s-a răspândit

pe orizontală prin acoperișul comun către garajul său, astfel i-au fost distruse multe

bunuri și anume: a ars automobilul de model Opel Astra anul producerii 2003 n/î

xxxxx a cărui proprietar este, au ars multe lucruri ce se aflau în garaj, au fost

distruse utilaje de sudare, instrumente, unelte de pescuit.

A susținut că pentru repararea acoperișului și poarta garajului a suportat

cheltuieli în sumă de 20675 de lei. Uneltele de pescuit i-au fost deteriorate suma

pagubei constituind 22660 de lei. Suma bunurilor care se aflau în garaj și au fost

distruse (mașina de găurit cu percuție, ciocan rotopercutor, polizor unghiular, aparat

de sudat, tăietoare de gaz, un set de filiere, ceainic, plită electrică, aspirator, detalii

de schimb auto constituie suma de 44151,80 de lei.

Conform expertizei „CEXIN” nr. 241 din 18 aprilie 2016 anexată la

materialele cauzei automobilul de model „Opel Astra” anul producerii 2003 n/î

xxxxx a fost distrus totalmente fiind evaluat prejudiciul la suma de 52402 lei.

A menționat că pe cazul dat a fost pornită cauza penală care la data de 01

martie 2016 prin ordonanța procurorului privind neînceperea urmării penale,

procesul penal a fost clasat. Atunci Prutean Sergiu a declarat faptul că pe data de 07

ianuarie 2016 a servit cu prietenii vin la garaj și unul din prieteni i-a propus pentru a

încălzi vinul un aparat care de la încărcătorul automobilului face curent electric. În

aceiași zi s-a produs incendiul, fapt ce dovedește vinovăția lui Sergiu Prutean.

A solicitat reclamantul Vladimir Buzulan încasarea de la Sergiu Prutean în

beneficiul său a sumei de 139 888,80 de lei cu titlu de prejudiciu material, a sumei

de 580 de lei cu titlu de cheltuieli de judecată.

Prin hotărârea din 23 mai 2019 a Judecătoriei Căușeni, sediul Ștefan Vodă,

acțiunea depusă de Vladimir Buzulan a fost admisă, a fost încasată de la Sergiu

Prutean în beneficiul lui Vladimir Buzulan suma de 139 888,80 de lei cu titlu de

prejudiciu material și suma de 580 de lei cu titlu de cheltuieli de judecată.

Invocând ilegalitatea acestei hotărâri, la 28 mai 2019, Sergiu Prutean a declarat

apel împotriva hotărârii din 23 mai 2019 a Judecătoriei Căușeni, sediul Ștefan-

Vodă, solicitând admiterea apelului, casarea hotărârii contestate cu emiterea unei

noi hotărâri de respingere integrală a acțiunii.

Prin decizia din 28 noiembrie 2019 a Curții de Apel Chișinău a fost admis

apelul declarat de Sergiu Prutean, a fost casată hotărârea primei instanțe și a fost

emisă o nouă hotărâre de respingere a acțiunii. Au fost încasate de la Vladimir

Buzulan în beneficiul lui Sergiu Prutean taxa de stat în sumă de 4213,82 de lei

pentru examinarea acțiunii în prima instanță și plata taxei de stat în sumă de 3,248

de lei pentru examinarea cauzei în apel.

La 26 februarie 2020 Vladimir Buzulan, reprezentat de avocatul Ion Cîrlig, a

declarat recurs împotriva deciziei instanței de apel, solicitând admiterea recursului,

casarea deciziei instanței de apel și menținerea hotărârii primei instanțe.

În motivarea recursului a indicat că, nu este de acord cu decizia instanței de

apel, deoarece instanța de apel a aplicat eronat normele de drept material, nu a

aplicat legea care trebuia să fie aplicată, a interpretat eronat legea.

A susținut că probele anexate la materialele dosarului și examinate în cadrul

ședințelor de judecată demonstrează cu certitudine dreptul reclamantului la

despăgubire în urma acțiunilor neconștiincioase ale lui Sergiu Prutean. Instanța de

apel a apreciat unilateral probele, fapt ce a dus la încălcarea drepturilor

reclamantului.

A susținut că instanța de apel neîntemeiat i-a respins demersul cu privire la

amânarea ședinței de judecată din motivul imposibilității avocatului, cu toate că era

la prima ședință de judecată și cererea de apel nu-i fusese înmânată, astfel instanța

de apel i-a îngrădit dreptul său la un proces echitabil.

Prin notificarea din 26 martie 2020, Curtea Supremă de Justiție în conformitate

cu art. 439 alin. (2) CPC a expediat intimatului copia recursului și l-a înștiințat

despre necesitatea depunerii obligatorii a referinței timp de o lună de la data primirii

acesteia.

2

La 15 mai 2020 Prutean Sergiu, reprezentat de avocatul Nicolae Ciumac, a

depus referință prin care a solicitat de a declara inadmisibil recursul declarat de

Vladimir Buzulan.

În conformitate cu art. 434 alin. (1) Codul de procedură civilă, recursul se

declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei integrale,

dacă legea nu prevede altfel.

Materialele dosarului atestă că decizia Curții de Apel Chișinău din 28

noiembrie 2019 a fost expediată părților la 15 ianuarie 2020, dar la acele cauzei nu

sunt probe care să confirme recepționarea deciziei de către recurent.

Astfel, recursul declarat la 26 februarie 2020 de către Vladimir Buzulan și de

reprezentantul acestuia, avocatul Ion Cîrlig se consideră a fi depus în termen.

În conformitate cu art. 441 Cod de procedură civilă, în cazul în care recursul

este considerat admisibil, un complet din 5 judecători examinează fondul recursului.

Prin încheierea din 03 iunie 2020 a Curții Supreme de Justiție completul din 3

judecători a considerat recursul admisibil și a decis examinarea acestuia în fond de

un complet din 5 judecători.

În conformitate cu art. 442 alin. (1) Cod de procedură civilă, judecând recursul

declarat împotriva deciziei date în apel, instanța verifică, în limitele invocate în

recurs și în baza referinței depuse de către intimat, legalitatea hotărârii atacate, fără

a administra noi dovezi.

În conformitate cu art. 444 Codul de procedură civilă, recursul se examinează

fără înștiințarea participanților la proces.

Studiind materialele dosarului, Colegiul civil, comercial și de contencios

administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție consideră necesar de a admite

recursul, de a casa decizia instanței de apel și a trimite cauza spre rejudecare în

instanța de apel din considerentele ce urmează.

În conformitate cu art. 445 alin. (1) lit. c) CPC, instanța, după ce judecă

recursul, este în drept să admită recursul, să caseze integral decizia instanței de apel

și să trimită cauza spre rejudecare în instanța de apel o singură dată dacă eroarea

judiciară nu poate fi corectată de către instanța de recurs.

În conformitate cu art. 432 alin. (4) CPC, săvârșirea altor încălcări decât cele

indicate la alin. (3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul și în

măsura în care acestea au dus sau ar fi putut duce la soluționarea greșită a cauzei

sau în cazul în care instanța de recurs consideră că aprecierea probelor de către

instanța judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la

încălcarea drepturilor și libertăților fundamentale ale omului.

După cum rezultă din actele cauzei, la data de 28 mai 2019 și 24 octombrie

2019, Sergiu Prutean a declarat apel împotriva hotărârii din 23 mai 2019 a

Judecătoriei Căușeni, sediul Ștefan Vodă (f. d. 28, 176).

Este cert și faptul că prin încheierea din 29 octombrie 2019 a Curții de Apel

Chișinău, a fost acceptat spre examinare apelul declarat de Sergiu Prutean și numită

ședința de judecată în ordine de apel pentru data de 28 noiembrie 2019, ora 10:00

(f. d. 178).

În același timp, instanța de recurs constată din procesul-verbal al ședinței de

judecată a instanței de apel din 28 noiembrie 2019, că intimatul Vladimir Buzulan a

solicitat amânarea ședinței de judecată la o altă dată pe motiv că avocatul care îi

reprezintă interesele nu poate să fie prezent în ședința de judecată.

3

Curtea de Apel Chișinău la 28 noiembrie 2019 a examinat în fond apelul

declarat de către Sergiu Prutean, respingînd cererea de amânare a ședinței de

judecată depusă de intimatul Vladimir Buzulan ca neîntemeiată și a considerat

posibilă examinarea cauzei în lipsa părții neprezente, indicând că reprezentantul

intimatului a fost citat legal, cu toate că apelantul Sergiu Prutean a considerat

posibilă amânarea ședinței de judecată (f. d. 186).

Judecind pricina în ordine de recurs, Colegiul civil, comercial și de contencios

administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție a constatat că instanța de apel la

examinarea apelului depus de Sergiu Prutean împotriva hotărîrii primei instanțe a

încălcat normele de drept procedural.

În conformitate cu art. 8 din Codul de procedură civilă, părțile, alți participanți

la proces au dreptul să fie asistați în judecată de către un avocat ales ori desemnat de

coordonatorul oficiului teritorial al Consiliului Național pentru Asistență Juridică

Garantată de Stat sau de un alt reprezentant, în cazurile prevăzute de prezentul cod.

Asistența juridică poate fi acordată în orice instanță de judecată și în orice fază a

procesului. Modul de acordare a asistenței juridice se stabilește de prezentul cod și

de alte legi.

În conformitate cu art. 26 alin. (1) și (4) Codul de procedură civilă, procesele

civile se desfășoară pe principiul contradictorialității și egalității părților în

drepturile procedurale. Egalitatea părților în drepturile procedurale este garantată

prin lege și se asigură de către instanță prin crearea posibilităților egale, suficiente și

adecvate de folosire a tuturor mijloacelor procedurale pentru susținerea poziției

asupra circumstanțelor de fapt și de drept, astfel încît nici una dintre părți să nu fie

defavorizată în raport cu cealaltă.

În conformitate cu art. 203 alin. (1) Codul de procedură civilă, cererile și

demersurile participanților la proces în problema judecării pricinii se soluționează

prin încheiere judecătorească. La începutul ședinței de judecată, instanța verifică

posibilitatea examinării cauzei în lipsa participantului/participanților citați legal.

Potrivit art. 206 alin. (5) din Codul de procedură civilă, neprezentarea în

ședință de judecată a reprezentantului sau a unui alt participant la proces nu

împiedică examinarea cauzei. La solicitarea întemeiată a participantului la proces,

instanța poate amîna o singură dată judecarea cauzei în legătură cu neprezentarea

motivată a reprezentantului acestuia.

În conformitate cu art. 380 alin. (1) și (3) Codul de procedură civilă, instanța

de apel soluționează cererea și demersul participantului la proces ce țin de

examinarea apelului după ce ascultă opiniile celorlalți participanți. Cererea și

demersurile înaintate se soluționează în conformitate cu prevederile art.48 și 203,

instanța de apel nefiind în drept să le respingă din motivul respingerii lor în primă

instanță.

Pornind de la constatările evidențiate supra, Colegiul conchide că, la caz,

instanța de judecată inferioară nu a aplicat elocvent normele procesuale ce

soluționează incidentul procesual vizat în prezenta speță or, în cazul dedus judecății

aplicabile sunt prevederile procedurale menționate ale Codului de procedură civilă,

care stabilesc explicit conduita instanței de judecată în ipoteza neprezentării

motivate (o singură dată) a reprezentantului părții în ședința de judecată și

solicitarea întemeiată a intimatului de amînare a cauzei din motivul neprezentării

avocatului său.

4

Astfel, având în vedere împrejurările de fapt derulate cu prilejul examinării

cererii de apel, instanța de apel urma să amâne ședința de judecată din 28 noiembrie

2019 și nicidecum să dispună examinarea cauzei în lipsa avocatului, ultima soluție

fiind condiționată de neprezentarea repetată a avocatului la proces.

Colegiul reține că instanța de apel, judecând cauza, în lipsa avocatului

intimatului, deși intimatul Vladimir Buzulan a solicitat amânarea ședinței de

judecată și a înștiințat instanța despre imposibilitatea avocatului de a se prezenta la

ședința instanței de apel din 28 noiembrie 2019, nu a asigurat disponibilitatea în

drepturi a participantului la proces, ce constă în posibilitatea, în primul rând a

părților, de a dispune liber de dreptul subiectiv material sau de interesul legitim

supus judecății, precum și de a dispune de drepturile procedurale, de a alege

modalitatea și mijloacele procedurale de apărare.

Sub acest aspect în speță se constată că prin examinarea apelului declarat de

Sergiu Prutean, în lipsa avocatului care îi reprezintă interesele intimatului Vladimir

Buzulan, care a solicitat o singură dată amînarea examinării apelului, a fost încălcat

în mod direct dreptul intimatului/recurent la apărare, la un proces echitabil, cât și

principiul egalității armelor garantat de art. 6 al Convenției pentru apărarea

drepturilor omului și a libertăților fundamentale, or unul din principiile procesului

echitabil este contradictorialitatea între părțile care sunt parte a procesului.

Pentru a răspunde exigențelor articolului enunțat, procedura în fața instanțelor

judiciare trebuie să aibă un caracter contradictoriu, un concept similar celui al

egalității armelor. Principiul contradictorialității presupune, în fond, posibilitatea

pentru părțile în proces de a li se aduce la cunoștință toate dovezile invocate și

observațiile formulate și de a face comentarii în legătură cu ele.

În susținerea opiniei enunțate, Colegiul civil, comercial și de contencios

administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție invocă hotărîrea Curții Europene a

Drepturilor Omului din 13 noiembrie 2008 în cazul Russu contra Moldovei, prin

care a fost recunoscută încălcarea art. 6 § 1 la Convenția Europeană pentru

Apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale.

Suplimentar, în ceea ce privește dreptul la apărare, Curtea amintește că dreptul

de acces la o instanță constituie un element care este inerent în dreptul la un proces

echitabil, în conformitate cu articolul 6 § 1 din convenție (a se vedea, printre alte

autorități, Golder contra Regatului Unit, hotărârea din 21 februarie 1975, seria A nr.

18, p. 18, § 36).

În continuare se indică că, în ciuda absenței unei clauze similare la articolul 6 §

3 litera (c) din Convenția în contextul litigii civile, articolul 6 § 1 uneori poate

obliga statul să prevadă asistența unui avocat, atunci când o astfel de asistență se

dovedește indispensabilă pentru accesul efectiv la un tribunal, fie deoarece

reprezentare juridică este redat obligatorii, sau din motive de complexitatea

procedurii sau cauzei (a se vedea Airey citată mai sus, pp. 14-16, § 26).

Prin prisma normelor procedurale enunțate, precum și în sensul art. 6 alin. (1)

al Convenției, instanța de recurs ține să sublinieze că instanțele de judecată, trebuie,

să indice cu suficientă claritate motivele pe care-și întemeiază hotărârile, iar având

în vedere caracterul determinant al concluziilor sale să precizeze noțiunile, ce

implică o apreciere a faptelor supuse aprecierii.

De asemenea, noțiunea de proces echitabil impune ca instanța de judecată să

nu-și motiveze doar sumar hotărârea sa, ci să examineze efectiv problemele

5

esențiale care-i sunt supuse aprecierii și să nu se mulțumească de a proba pur și

simplu concluziile uneia dintre părți.

Astfel, din considerentele menționate și avînd în vedere că instanța de apel a

încălcat normele de drept procedural și aceste erori nu pot fi corectate de către

instanța de recurs, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al

Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a admite recursul, de a casa

decizia din 28 noiembrie 2019 a Curții de Apel Chișinău și de a trimite cauza spre

rejudecare în aceeași instanță de un alt complet de judecată.

La rejudecarea cauzei, instanța de apel urmează să țină cont de cele

menționate, creând condiții obiective și reale participanților la proces și să emită o

hotărâre întemeiată și legală.

În conformitate cu art. 445 alin. (1) lit. c) CPC, Colegiul civil, comercial și de

contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție

d e c i d e:

Se admite recursul declarat de Vladimir Buzulan, reprezentat de avocatul Ion

Cîrlig.

Se casează decizia din 28 noiembrie 2019 a Curții de Apel Chișinău, în cauza

civilă, la cererea de chemare în judecată depusă de Vladimir Buzulan împotriva lui

Sergiu Prutean cu privire la repararea prejudiciului material, cu trimiterea cauzei

spre rejudecare la Curtea de Apel Chișinău, de un alt complet de judecată.

Decizia nu se supune niciunei căi de atac.

Președintele ședinței,

judecătorul Svetlana Filincova

Judecătorii Galina Stratulat

Dumitru Mardari

Nicolae Craiu

Iurie Bejenaru

6