2ra-631/21 — constatarea faptului cu valoare juridică

2ra-631/21 — constatarea faptului cu valoare juridică (Curtea Supremă de Justiție, 2021)

Dosarul nr. 2ra-631/2021

prima instanță: Judecătoria Drochia, sediul Rîșcani (jud: M. Sajin)

instanța de apel: Curtea de Apel Bălți (jud: I. Grosu, A. Garbuz, A. Ciobanu)

Î N C H E I E R E

12 mai 2021 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție,

în componența:

Președintele completului, judecătorul Svetlana Filincova

judecătorii Iurie Bejenaru

Galina Stratulat

examinând admisibilitatea recursului declarat de Instituția Publică „Agenția

Servicii Publice”,

în cauza civilă, la cererea de chemare în judecată depusă de Maria Moisei,

persoană interesată Instituția Publică „Agenția Servicii Publice”, Oficiul Stare

Civilă Rîșcani cu privire la constatarea faptelor care au valoare juridică,

împotriva deciziei din 19 noiembrie 2020 a Curții de Apel Bălți,

c o n s t a t ă :

La 16 martie 2020, Maria Moisei a depus cerere de chemare în judecată cu

privire la constatarea faptelor care au valoare juridică, și anume înregistrarea

nașterii lui Moisei Alexandr, la data de XXXXX, în satul Singureni, raionul Bălți

(actualmente raionul Rîșcani), în familia lui Moisei Arsenii și Moisei Natalia.

În motivarea cererii petiționara a invocat că bunelul său, Moisei Alexandr, a

decedat la XXXXX în s. Singureni, r-nul Rîșcani, decesul lui a fost trecut în

Registrul de stare civilă cu nr. 1 la 3 ianuarie 2011.

Petiționara a menționat că avea nevoie de a întocmi actele necesare ce țin de

redobândirea cetățeniei române și în acest sens s-a adresat la Serviciul Stare Civilă

Rîșcani pentru a elibera certificatul de naștere a bunelului său decedat, însă a

primit aviz din care rezultă că registre necesare lipsesc, iar în registrele

reconstituite lipsește înscrierea care poate confirma nașterea.

A mai specificat că bunelul său s-a născut la XXXXX, ceea ce se confirmă

prin: adeverință de naștere de tip ex-sovietic cu seria MA nr. 136227 din 26 august

1946, care a fost eliberată de către Sovietul sătesc Singureni, r-nul Bălți, RSSM;

atestat de absolvire a școlii medii nr. 512804, eliberat la 28 iunie 1974 de către

școala medie din s. Leadoveni, r-l Rîșcani; livretul militar seria HO nr. 2144102,

eliberat la 4 septembrie 1967 de către Secția administrativ militară din r-l Rîșcani;

fișa individuală de instruire în domeniul protecției muncii nr. 7903 eliberată de SA

„Produsele Cerealiere” la 20 decembrie 2007; certificatul de arhivă nr. 129 eliberat

la 13 martie 2020 de către Serviciul raional de Arhivă din care rezultă că conform

cărților de gospodării pentru anii 1945-1946 a Comitetului executiv al Sovietului

sătesc Singureni, r-nul Bălți în gospodăria cu nr. 48 locuiau: capul familiei Moisei

Arsenii (a.n. 1909), soția acestuia Moisei Natalia (a.n. 1911), fiul Moisei Nicolai

(a.n. 1934), fiul Moisei Ivan (a.n. 1936), fiul Moisei Alexandr (născut la XXXXX).

1

Petiționara a menționat că din actele prezentate rezultă faptul că bunelul său,

Moisei Alexandr într-adevăr s-a născut la XXXXX în familia lui Moisei Arsenii și

Moisei Natalia.

Petiționara și-a întemeiat cererea în baza art. 281-285 Cod procedură civilă

RM și a solicitat constatarea faptului nașterii bunelului ei, Moisei Alexandr la

XXXXX în satul Singureni, raionul Bălți (actualmente raionul Rîșcani) în familia

lui Moisei Arsenii și Moisei Natalia.

Prin hotărârea din 5 iunie 2020 a Judecătoriei Drochia, sediul Rîșcani s-a

admis cererea petiționarei Moisei Maria privind constatarea faptelor care au

valoare juridică. S-a constatat, înregistrarea nașterii lui Moisei Alexandr, la data de

XXXXX, în satul Singureni, raionul Bălți (actualmente raionul Rîșcani), în familia

lui Moisei Arsenii și Moisei Natalia.

Invocând netemeinicia hotărârii primei instanțe, la 4 august 2020, IP „Agenția

Servicii Publice” a depus apel, solicitând modificarea hotărârii instanței de fond.

Prin decizia din 19 noiembrie 2020 a Curții de Apel Bălți s-a respins cererea

de apel declarată de IP „Agenția Servicii Publice” și s-a menținut hotărârea din 5

iunie 2020 a Judecătoriei Drochia, sediul Rîșcani, în cauza civilă la acțiunea Mariei

Moisei, persoană interesată IP „Agenția Servicii Publice” privind constatarea

faptelor care are valoare juridică.

Verificând legalitatea și temeinicia hotărârii primei instanțe, Colegiul a

constatat că Moisei Alexandr a decedat la data de XXXXX, fapt ce se confirmă

prin certificatul de deces seria DC-IV nr. 1794211.

Conform adeverinței de naștere de tip ex-sovietic seria MA nr. 136227

eliberat la 26 august 1946, Moisei Alexandr s-a născut la data de XXXXX, în satul

Singureni raionul Bălți, părinții fiind: Moisei Arsenii și Moisei Natalia.

Conform atestatului de absolvire a școlii medii nr. 512804 din 28 iunie 1974,

Moisei Alexandr, născut la XXXXX, a absolvit școala medie din satul Leadoveni,

raionul Rîșcani în anul 1974.

Potrivit livretului militar de tip ex-sovietic seria HO nr. 2144102, eliberat de

către secția administrativ militară, Moisei Alexandr, născut la XXXXX, se afla la

evidență militară din anul 1964.

Conform fișei individuale de instruire în domeniul muncii nr. 7903 a SA

„Produse cerealiere” Moisei Alexandr, născut la XXXXX, a fost angajat în calitate

de crescător de porci din 21 decembrie 2007.

Mai mult, conform certificatului de arhivă nr. 129 din 13 martie 2020, este

indicat că conform cărților de gospodării pentru anii 1945-1946, gospodăria nr. 48

locuiau: capul familiei Moisei Arsenii născut în anul 1909, soția Moisei Natalia

născută în anul 1911, fiul Moisei Nicolai născut în anul 1934, fiul Moisei Ivan

născut în anul 1936 și fiul Moisei Alexandr născut la XXXXX.

Totodată, Colegiul a reținut că la materialele cauzei, petiționara a prezentat

avizul IP „Agenția Servicii Publice”, eliberat la data de 6 februarie 2020, din care

rezultă că registrele necesare lipsesc, iar în registrele reconstituite lipsește

înscrierea care poate confirma nașterea lui Moisei Alexandr.

Prin prisma art. 281 alin. (2) lit. c), 282 alin. (1) lit. a) și b) Cod de procedură

civilă, art. 3 alin. (1) și (2), 4 alin. (2), 12 alin. (1), 20, 21 alin. (1), 30 alin. (1) din

Legea nr. 100-XV din 26 aprilie 2001 privind actele de stare civilă, și reținând că

conform certificatului de arhivă nr. 129 din 13 martie 2020, conform cărților de

gospodării pentru anii 1945-1946 din s. Singureni r-nul Bălți, gospodăria 48,

2

rezultă că din familia Moisei făcea parte Moisei Arsenii capul familiei an. 1909,

Moisei Natalia, soție a.n. 1911, Moisei Nicolai fiu a.n. 1934, Moisei Ivan fiu a.n.

1936 și Moisei Alexandr fiu născut la XXXXX, Colegiul a considerat că instanța

de fond corect a reținut că Moisei Alexandr s-a născut la data de XXXXX, din

părinții Moisei Arsenii și Moisei Natalia.

Prin urmare, Colegiul a constatat că instanța de fond corect a ajuns la

concluzia de a admite cererea depusă de către Moisei Maria și a constata faptul

nașterii lui Moisei Alexandr, născut la data de XXXXX, în localitatea s. Singureni

r-nul Bălți, în familia lui Moisei Arsenii și Nataliei Moisei, or, aceste circumstanțe

au fost stabilite pe parcursul examinării cauzei prin prezentarea probelor care au

tangență cu soluția adoptată pe caz.

În privința argumentului apelantei IP „Agenția Servicii Publice” că în dosar

lipsește dovada parcurgerii etapei extrajudiciare prin inexistența Avizului/ deciziei

privind imposibilitatea reconstituirii actului de naștere pe numele bunelului Moisei

Alexandr, născut la XXXXX, Colegiul a respins acest argument ca neîntemeiat, pe

motiv că petiționara Moisei Maria s-a adresat cu cerere la Oficiul Stare Civilă

Rîșcani în urma căreia s-a eliberat avizul nr. 16 din 06 februarie 2020, prin care s-a

constatat lipsa actului de naștere a lui Moisei Alexandr, născut la XXXXX, în satul

Singureni raionul Rîșcani. Ori, motivul că registrele necesare lipsesc iar în

registrele reconstituire lipsește înscrierea care ar confirma nașterea lui Moisei

Alexandr, nu este imputabil petiționarei, dat fiind faptul că la materialele cauzei

este anexată adeverința de naștere de tip ex-sovietic pe numele lui Moisei

Alexandr, iar adeverința de naștere reprezintă un certificat de stare civilă care se

eliberează persoanei fizice cu ocazia înregistrării nașterii sale în registrul de stare

civilă.

Relevante speței, Colegiul a reținut și prevederile art. 122 alin. (1) Cod de

procedură civilă, menționând că circumstanțele și probele care nu au putut fi

prezentate în prima instanță, dar au o importanță majoră în soluționarea litigiului

urmează să fie prezentate în instanța de apel.

Cu toate acestea, careva argumente sau dovezi noi, care au importanță pentru

soluționarea cauzei, dar care nu au fost elucidate și constatate în prima instanță, nu

au fost indicate și prezentate la declararea cererii de apel, apelanta limitându-se

doar la expunerea circumstanțelor de fapt ale cauzei, fără însă a demonstra

netemeinicia concluziei instanței de fond asupra acestui aspect.

La 3 martie 2021, IP „Agenția Servicii Publice” a declarat recurs, prin care a

solicitat casarea deciziei instanței de apel și hotărârii primei instanțe, în partea

includerii lui Moisei Arsenii în calitate de tată a cet. Moisei Alexandr.

În motivarea recursului s-a indicat că instanțele de judecată la examinarea

cauzei nu au constat just și au dat o apreciere incorectă situației de fapt, mai mult

nu au examinat cauza sub toate aspectele și nu au stabilit cu certitudine raportul

juridic litigios, circumstanțele de fapt caracteristice raportului juridic.

Totodată, s-au invocat aceleași argumente și circumstanțe factologice care au

fost invocate pe parcursul examinării cauzei în instanțele ierarhic inferioare, cărora

le-a fost dată apreciere, redând conținutul prevederilor normelor legale, dar fără a

demonstra prin careva probe, încălcarea sau aplicarea eronată de către instanțele de

judecată a normelor legale aplicabile speței.

3

În contextul prevederilor art. 434 alin. (1) Cod de procedură civilă, recursul se

declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei integrale,

dacă legea nu prevede altfel.

Curtea de Apel Bălți a pronunțat decizia contestată la 19 noiembrie 2020 și a

expediat-o participanților la proces la 14 ianuarie 2021 (f.d. 79), fiind recepționată

de recurentă la 19 ianuarie 2021 (f.d. 80, 82).

Astfel, recursul declarat la 3 martie 2021, este în termen.

În conformitate cu art. 439 alin. (2) și (3) din Codul de procedură civilă, după

parvenirea dosarului, un complet din 3 judecători decide asupra admisibilității

recursului, dispune expedierea copiei de pe recurs intimatului, cu înștiințarea

despre necesitatea depunerii obligatorii a referinței timp de o lună de la data

primirii acesteia.

Judecătorul raportor verifică încadrarea în prevederile legii a temeiurilor

invocate în recurs și face un raport verbal în fața completului de judecată instituit

în conformitate cu alin. (2).

Prin prisma art. 439 alin. (2) din Codul de procedură civilă, la 15 martie 2021

instanța de recurs a comunicat intimatei recursul, informând despre necesitatea

depunerii referinței (f.d. 102), or, până la examinarea recursului careva referințe în

adresa instanței nu au parvenit.

Examinând temeiurile recursului declarat de IP „Agenția Servicii Publice”,

completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție consideră recursul ca inadmisibil din următoarele considerente.

În conformitate cu art. 432 alin. (1) Cod de procedură civilă, părțile și alți

participanți la proces sunt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă

încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a

normelor de drept procedural.

Alineatele (2) și (3) ale aceluiași articol prevăd exhaustiv cazurile în care se

consideră că normele de drept material sau de drept procedural au fost încălcate

sau aplicate eronat, iar alin. (4) stabilește că săvârșirea altor încălcări decât cele

indicate la alin. (3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul și în

măsura în care acestea au dus sau ar fi putut duce la soluționarea greșită a cauzei

sau în cazul în care instanța de recurs consideră că aprecierea probelor de către

instanța judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la

încălcarea drepturilor și libertăților fundamentale ale omului.

Conform prevederilor art. 433 lit. a) Cod de procedură civilă, cererea de

recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în

temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4) Cod de procedură civilă.

Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție consideră că recursul declarat de IP „Agenția Servicii

Publice”, nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4)

Cod de procedură civilă.

Astfel, argumentele invocate în recursul declarat se referă la dezacordul

recurentei cu soluția pronunțată de către instanța de apel, însă nu relevă încălcarea

esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material, respectiv nu constituie

temei de casare a deciziei contestate.

Totodată, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție reține că recursul exercitat conform secțiunii II-a are

4

caracter devolutiv numai asupra problemelor de drept material și procedural,

verificându-se doar legalitatea deciziei, dar nu și temeinicia ei în fapt.

În acest context, completul Colegiului civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție reiterează și faptul că procedura

admisibilității constă în verificarea faptului, dacă motivele invocate în recurs se

încadrează în cele prevăzute în art. 432, alin. (2), (3) și (4) Cod de procedură civilă.

În această ordine de idei, completul Colegiului precizează că, în contextul

normelor procedurale din Secțiunea a II-a, Capitolul XXXVIII Cod de procedură

civilă, instanța de recurs nu verifică modul de apreciere a probelor de către

instanțele de fond și de apel. Forța atribuită unei probe sau alteia, coraportul dintre

probe, suficiența probelor și concluziile făcute în urma probațiunii sunt în afara

controlului instanței de recurs.

Prin prisma art. 432 alin. (4) Cod de procedură civilă, instanța de recurs poate

interveni în materia probațiunii doar sub aspect procedural și anume dacă se invocă

că instanța de apel a apreciat în mod arbitrar probele, încălcând în mod flagrant

regulile de apreciere a probelor stabilite în art. 130 Cod de procedură civilă, însă,

din recursul declarat nu rezultă argumentul privind încălcarea flagrantă a regulilor

de apreciere a probelor.

În acest sens, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a relevat în

jurisprudența sa constantă, rezultând din prevederile art. 6 § 1 al Convenției

Europene pentru Apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale, că

nu se impune motivarea în detaliu a unei decizii prin care o instanță de recurs,

întemeindu-se pe dispoziții legale specifice, respinge recursul declarat împotriva

sentinței pronunțate de o instanță inferioară, ca fiind lipsit de șanse de succes

(cauza Rebai și alții contra Franței, Comisia Europeană a Drepturilor Omului, 25

februarie 1995, nr.26561/1995).

În circumstanțele menționate, completul Colegiului civil, comercial și de

contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a

recunoaște recursul declarat de IP „Agenția Servicii Publice”, ca fiind inadmisibil.

În conformitate cu art. 433 lit. a), 440 alin. (1) Cod de procedură civilă,

completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție

d i s p u n e :

Se consideră inadmisibil recursul declarat de Instituția Publică „Agenția

Servicii Publice”, împotriva deciziei din 19 noiembrie 2020 a Curții de Apel Bălți.

Încheierea este irevocabilă.

Președintele completului,

judecătorul Svetlana Filincova

judecătorii Iurie Bejenaru

Galina Stratulat

5