3ra-479/21 — obligarea restituirii sumei de bani perceputa ca taxa vamala, incasarea taxei de stat

3ra-479/21 — obligarea restituirii sumei de bani perceputa ca taxa vamala, incasarea taxei de stat (Curtea Supremă de Justiție, 2021)

Dosarul nr.3ra-479/2021

Prima instanță: Judecătoria Chișinău, sediul Rîșcani (L. Holevițcaia)

Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (A. Bostan, V. Negru, Gr. Dașchevici)

Î N C H E I E R E

28 aprilie 2021 mun.Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție

în componența:

Președintele completului, judecătorul Maria Ghervas

judecători Nina Vascan

Victor Burduh

examinând admisibilitatea recursului depus de Firma Comercială de Producție

„Pegas” Societate cu Răspundere Limitată, reprezentată de Iurie Ionița,

în cauza de contencios administrativ, la cererea de chemare în judecată depusă

de Firma Comercială de Producție „Pegas” Societate cu Răspundere Limitată

împotriva Biroului Vamal Centru cu privire la obligarea restituirii sumei de bani

percepută ilegal ca taxă vamală și încasarea taxei de stat,

împotriva deciziei din 19 ianuarie 2021 a Curții de Apel Chișinău,

c o n s t a t ă :

La 06 iunie 2017, FCP „Pegas” SRL a înaintat cerere de chemare în judecată

împotriva Biroului Vamal Centru privind obligarea de a restitui în contul

reclamantului suma de bani percepută ilegal ca taxă vamală în cuantum de 46 845,10

de lei și încasarea taxei de stat în sumă de 1405,35 de lei.

În motivarea acțiunii, reclamantul a indicat că la data de 31 octombrie 2016 a

importat în Republica Moldova de la compania Pommerania Gewurze GMBH,

Germania, mărfuri în sumă de 260 250,57 de lei, fapt ce se confirmă prin declarația

vamală nr. 3029172250 din 31 octombrie 2016. Ulterior, a fost obligat de către

Biroul Vamal Centru să achite taxa vamală în cuantum de 39 037,58 de lei și TVA

în sumă de 7807,52 de lei, iar în total a fost achitată suma de 46 845,10 de lei, fapt

ce se confirmă prin certificatul contabil al întreprinderii din 18 aprilie 2017.

Considera că perceperea acestei taxei este neîntemeiată și ilegală.

A indicat reclamantul că prin Legea nr.112 din 02 iulie 2014, publicată în

Monitorul Oficial nr.185-199 din 18 iulie 2014, a fost ratificat Acordul de Asociere

între Republica Moldova, pe de o parte, și Uniunea Europeană și Comunitatea

Europeană a Energiei Atomice și statele membre ale acestora, pe de altă parte,

semnat la Bruxelles la 27 iunie 2014.

1

Conform prevederilor art. 147 alin. (1) și anexa nr. XV alin. (1) al Acordului

de Asociere între R. Moldova, pe de o parte, și Uniunea Europeană și Comunitatea

Europeană a Energiei Atomice și statele membre ale acestora, pe de altă parte, în

vigoare din 18 iulie 2014, fiecare parte reduce sau elimină taxele vamale aplicate

mărfurilor originare din cealaltă parte, în conformitate cu anexa XV la prezentul

acord și părțile elimină toate taxele vamale pentru mărfurile originare din cealaltă

parte, începând cu data intrării în vigoare a prezentului acord.

A menționat reclamantul că potrivit art. 27 alin. (3) al Legii cu privire la tariful

vamal nr. 1380 - XIII din 20 noiembrie 1997, facilitățile tarifare se acordă în modul

prevăzut de legislație și de acordurile internaționale la care R. Moldova este parte.

Astfel, din considerentele enunțate și în temeiul Acordului de Asociere menționat

că, mărfurile originare din Uniunea Europeană urmează a fi importate în R. Moldova

fără perceperea taxelor vamale, cu referire la cazul reclamantului importul

mărfurilor la declarația vamală indicată s-a efectuat din țara de origine a acestor

mărfuri - Germania.

Relatează că la 07 decembrie 2016 pentru înlăturarea ilegalităților și elucidarea

tuturor circumstanțelor pe acest caz, FCP „Pegas” SRL a înregistrat la Biroul Vamal

cererea sub nr. 9062, prin care a solicitat restituirea taxei vamale achitată în temeiul

declarației vamale nr.3029172250 din 31 octombrie 2016.

Prin răspunsul nr.2682 din 07 martie 2017 Biroul Vamal Centru a informat

compania FCP „Pegas” SRL despre faptul că cererea privind restituirea taxei vamale

nu poate fi acceptată și admisă din motivul completării certificatului de origine Eur

1 nr. L 467212 din 23 noiembrie 2016, adică în certificatul de origine Euro 1 indicat,

s-a efectuat o rectificare a datei completării certificatului din „22” în „23”. Reieșind

din răspunsul Biroului Vamal, la 03 mai 2017 FCP „Pegas” SRL a înregistrat la

Serviciul Vamal cererea prealabilă nr. 95/17 prin care a solicitat restituirea sumei de

46 845,10 de lei, percepută ilegal de către organul vamal.

Prin răspunsul nr. 28/11-6435 din 17 mai 2017, Serviciul Vamal a specificat că

cererea menționată rămîne fără examinare ca fiind depusă tardivă.

Consideră reclamantul ca fiind eronată și fără relevanță invocarea de către

Biroul Vamal Centru în răspunsul său la cererea prealabilă a prevederilor art. 289

Cod vamal, potrivit căruia actele administrative, acțiunile sau inacțiunile organelor

vamale, ale colaboratorilor vamali pot fi atacate în termen de 10 zile calendaristice

de la data comunicării actului sau efectuării acțiunii/inacțiunii. Or, acțiunea de

judecată este întemeiată pe prevederile legii materiale cuprinse în art. art. 8, 14, 1398

din Codul civil, adică la capitolul procedurii contencioase generale, unde ca obiect

îl constituie restituirea sumelor bănești percepute ilegal.

Cu referire la motivul prin care Biroul Vamal Centru a respins certificatul Euro

prezentat la acest import, a menționat că potrivit pct. 1 din notele la anexa III,

Protocolul II al Acordului de Asociere între R. Moldova, pe de o parte, și Uniunea

Europeană și Comunitatea Europeană a Energiei Atomice și statelor membre ale

acestora, pe de altă parte, certificatul nu trebuie să conțină ștersături sau adăugiri.

Eventualele modificări aduse trebuie să fie efectuate prin tăierea cu o linie a datelor

eronate și adăugarea, după caz, a corectărilor necesare. Orice modificare astfel

operată este aprobată de către persoana care a completat certificatul și vizată de

autoritățile vamale.

Opinează reclamantul că motivul invocat de către Biroul Vamal Centru, este

unul declarativ or, la caz se constată că în textul certificatului de origine Eur 1 nr. L

2

467212 din 23 noiembrie 2016, există o corectare nesemnificativă cu privire la data

certificatului, cifrele eronate fiind tăiate cu o linie, corectarea fiind aprobată de către

persoana care a eliberat certificatul, adică modificarea s-a efectuat în strictă

corespundere cu pct.1 din notele la anexa III, Protocolul II al Acordului de Asociere

între R. Moldova, pe de o parte și Uniunea Europeană și Comunitatea Europeană a

Energiei Atomice și statelor membre ale acestora, pe de altă parte.

Astfel, susține că în pofida faptului că marfa importată este originară din

Uniunea Europeană, pîrîtul neîntemeiat și ilegal se eschivează de la restituirea sumei

percepute ilegal de la FCP „Pegas” SRL cu titlu de taxe vamale, sub un pretext

neîntemeiat de completare neconformă a certificatului de origine Eur 1 nr. L467212,

deoarece prin asemenea acțiuni și prin refuzul nejustificat de restituire a sumei

nominalizate, Biroul Vamal Centru atentează asupra patrimoniului reclamantului.

Consideră că acțiunile pîrîtului, cît și răspunsul acestuia nr. 2682 din 07 martie

2017 și nr. 28/11-6435 din 17 mai 2017 ca fiind neîntemeiate. În condițiile publicării

Acordului de Asociere între R. Moldova, pe de o parte, și Uniunea Europeană și

Comunitatea Europeană a Energiei Atomice și statelor membre ale acestora, pe de

altă parte, în Monitorul Oficial nr.185-199 din 18 iulie 2014, se consideră acest acord

intrat în vigoare și mărfurile originare din Uniunea Europeană urmează a fi importate

fără perceperea taxelor vamale.

Reclamantul a prezentat explicații (f.d. 72-75, vol. I), prin care a menționat că

reprezentantul Biroului Vamal Centru în poziția sa expusă prin referință, se axează

și argumentează prin două motive de respingere a acțiunii, primul motiv - precum

că FCP „Pegas” SRL urma să depună acțiunea în procedura contenciosului

administrativ, al doilea motiv - precum că certificatul de origine Euro 1, prezentat la

importul mărfurilor din 31 octombrie 2016, nu este conform cerințelor prevăzute în

pct.1 note la anexa III Protocolul II a Acordului de Asociere între R. Moldova și

Uniunea Europeană, fiind completat neconform.

Cu referire la primul motiv, invocat de către pîrît, privind necesitatea

examinării prezentei acțiuni în procedura contenciosului administrativ, FCP „Pegas”

SRL îl considera absolut incorect și eronat. Referitor la al doilea motiv, invocat de

reprezentantul Biroului Vamal, obiecția asupra pct. 11 privind completarea

neconformă a certificatului de origine Euro 1 nr. L 467212 din 23 noiembrie 2016,

și anume că certificatul în cauză nu trebuie să conțină ștersături sau adăugiri, iar

eventualele modificări dacă și au avut loc se efectuează de către persoana care a

completat certificatul Euro 1 și vizată de autoritățile vamale din țara exportatoare,

considera și acest motiv ca fiind neîntemeiat, fără a se ține cont de întregul conținut

al certificatului de origine Euro 1.

Astfel, reclamantul a precizat că pct. 11 al certificatului cu certitudine

reprezintă compartimentul care se completează numai de către autoritatea vamală

din țara exportatoare și unde numai lucrătorul vamal este în drept de a certifica și a

aproba corectitudinea declarației, a documentului de export. Respectiv, în mod legal,

pct. 11 din certificatul de origine Euro 1 se completează în exclusivitate numai de

către autoritatea vamală a țării de export și ca urmare orice operare a datelor, inclusiv

corectarea sau modificarea acestor date la pct. 11 ține de competența exclusivă a

organului vamal. La caz, cu referire la modificarea datei din certificatul Euro 1 nr.

L 467212 din 20 octombrie 2016 supus examinării, cu certitudine se constată că

tăierea datei de „22” cu o linie din pct.11 a certificatului de origine Euro 1, constituie

o modificare neesențială, însă cel mai important și cert este faptul că această

3

înlocuire a datei s-a efectuat absolut corect de către autoritatea vamală germană care

și este împuternicită de a aproba, completa, modifica documentul de export în cauză,

deoarece anume acestei autorități vamale îi aparține în exclusivitate acest drept, fapt

care a și fost confirmat suplimentar prin semnătura și ștampila organului vamal

aplicată la această modificare din pct. 11 al certificatului.

A reiterat reclamantul că corectarea datei la certificatul de origine Euro 1 nr. L

467212 din 23 noiembrie 2016, s-a efectuat în strictă corespundere cu norma de drept

enunțată a Acordului de asociere de către autoritatea împuternicită cu astfel de

drepturi de a completa și autoriza acest punct, fără careva abateri, iar obiecția

Biroului Vamal Centru expusă în referință este absolut neîntemeiată.

Prin hotărîrea din 12 februarie 2018 a Judecătoriei Chișinău, sediul Central, a

fost admisă cererea de chemare în judecată înaintată de FCP ,,Pegas” SRL și s-a

dispus restituirea de către Biroul Vamal Centru în contul FCP „Pegas” SRL a sumei

percepute în calitate de taxă vamală în mărime de 46 845,10 de lei și a sumei în

mărime de 1 405,35 de lei cu titlu de taxa de stat achitată la depunerea acțiunii

(f.d.88, vol. I).

Prin decizia din 12 septembrie 2018 a Curii de Apel Chișinău, a fost admis

apelul declarat de către Biroul Vamal Centru, casată hotărîrea din 12 februarie 2018

a Judecătoriei Chișinău, sediul Central și remisă cauza la rejudecare în prima

instanță, în alt complet de judecată (f.d.131-137, vol. I).

Prin încheierea din 18 martie 2019 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru, a fost

respinsă cererea de repunere în termen a prezentei acțiuni.

S-a admis excepția de tardivitate formulată de reprezentantul pârâtului Biroul

Vamal Centru, ca fiind întemeiată, fiind dispusă respingerea ca tardivă a cererii de

chemare în judecată înaintată de FCP „Pegas” SRL (f.d.182-186, vol. I).

Prin decizia Curții de Apel Chișinău din 06 iunie 2019, a fost admis recursul

declarat de FCP „Pegas” SRL, anulată încheierea Judecătoriei Chișinău, sediul

Centru din 18 martie 2019, cu remiterea cauzei în instanța competentă pentru

judecare.

La 26 iulie 2019, FCP „Pegas” SRL a depus cerere privind concretizarea

acțiunii, în care a reiterat cerințele formulate prin cererea de chemare în judecată,

suplimentar invocînd că acțiunea se bazează pe prevederile articolelor 20, 206 alin.

(1), lit. c), 224 alin. (1) lit. c), 257 alin. (1), art. 258 alin. (3) din Codul administrativ

(f.d. 214-217, vol. I).

Prin hotărârea din 30 iunie 2020 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani, a fost

admisă acțiunea depusă de FCP „Pegas” SRL, cu impunerea Biroului Vamal Centru

să restituie în contul FCP „Pegas” SRL a sumei de bani percepute ilegal ca taxă

vamală în cuantum de 46 845,10 de lei.

În susținerea concluziei sale instanța de judecată a invocat că modificarea datei

din certificatul Eur.1 nr.L 467212 din 23 noiembrie 2016, anume corectarea cifrei

,,22.1”, data înscrisă ulterior ,,23 noiembrie 2016”, a fost efectuată în conformitate

cu prevederile Acordului bilateral, Acordului de asociere între R. Moldova, pe de o

parte, și Uniunea Europeană și Comunitatea Europeană a Energiei Atomice și statele

membre ale acestora, pe de altă parte, semnat la Bruxelles pe 27 iunie 2014, prin

tăierea cu o linie a datei eronate ,,22.1” și adăugarea corectă a datei ,,23.11.2016”,

corectarea fiind aprobată de către persoana care a completat certificatul, prin

semnătura evidentă în rubrica respectivă a certificatului, prin vizarea de către

autoritățile vamale din țara de eliberare.

4

Astfel, temei pentru nerestituirea sumei, nu există, iar acțiunile organului

vamal, nu pot fi reținute ca fiind compatibile cu principiul legalității, care instituie o

obligație de a activa în conformitate cu legea și actele normative. În acest sens,

instanța de judecată a subliniat că legiuitorul a prevăzut că controlul legalității

actelor administrative individuale emise de către organul vamal, aparține instanțelor

judecătorești.

A concluzionat instanța de fond asupra temeiurilor de fapt și de drept pentru

restituirea în contul FCP „Pegas” SRL a sumei de bani percepute ilegal ca taxă

vamală în cuantum de 46 845,10 de lei.

Prin încheierea din 30 iunie 2020 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani, s-a

dispus restituirea din bugetul de stat în bebeficiul FCP „Pegas” SRL, a sumei de

1405, 35 de lei, achitată cu titlu de taxă de stat.

Manifestând dezacordul cu hotărârea instanței de fond, în termenul prevăzut de

lege, Biroul Vamal Centru, la 06 iulie 2020 a depus cere de apel nemotivată, iar la

07 august 2020 cerere de apel motivată împotriva hotărârii primei instanțe din 30

iunie 2020, prin care a solicitat casarea hotărârii primei instanțe cu pronunțarea unei

hotărîri noi de respingere a acțiunii.

Prin decizia din 19 ianuarie 2021 a Curții de Apel Chișinău, a fost admisă

cererea de apel depusă de Biroul Vamal Centru, casată integral hotărârea din 30 iunie

2020 a Judectoriei Chișinău, sediul Rîșcani, cu adoptarea unei decizii noi prin care

a fost respinsă, ca neîntemeiată cererea de chemare în judecată depusă de FCP

„Pegas” SRL împotriva Biroului Vamal Centru cu privire la obligarea restituirii

sumei de bani percepută ilegal ca taxă vamală și încasarea taxei de stat.

În motivarea deciziei, Curtea de Apel Chișinău a indicat că prima instanță a

ajuns la concluzie greșită că pretențiile fomulate de FCP „Pegas” SRL față de Biroul

Vamal Centru urmau a fi admise, întrucât modificarea datei din certificatul Eur.1

nr.L 467212 din 23 noiembrie 2016, și anume corectarea cifrei ,,22.1”, data înscrisă

ulterior ,,23.11.2016”, a fost efectuată în conformitate cu prevederile Acordului

bilateral, Acordului de asociere între R. Moldova, pe de o parte, și Uniunea

Europeană și Comunitatea Europeană a Energiei Atomice și statele membre ale

acestora, pe de altă parte, semnat la Bruxelles pe 27 iunie 2014, prin tăierea cu o

linie a datei eronate ,,22.1” eronate și adăugarea corectă a datei ,,23.11.2016”,

corectarea fiind aprobată de către persoana care a completat certificatul, prin

semnătura evidentă în rubrica respectivă a certificatului, prin vizarea de către

autoritățile vamale din țara de eliberare.

A mai indicat instanța de apel că prima instanța nu a ținut cont de faptul că

certificatul Eur 1 nr. L 467212 se eliberează de exportator, iar autoritățile vamale

din țara de referință (la caz Germania) nu mai trebuie să vizeze certificatul eliberat

de exportator. Respectiv, în circumstanțele în care în certificatul nr. Eur 1 nr. L

467212 au fost efectuate careva modificări, inclusiv și în rubrica nr. 11 „Aprobarea

organului vamal”, la caz fiind corectată data din „22” în „23”, destinatarul FCP

„Pegas” SRL pentru a beneficia de scutirea de taxa vamală urma să se adreseze către

persoana care a completat certificatul nr. Eur 1 nr. L 467212, la caz exportatorul

Pommerania Gewurze GmbH, cu o solicitare de aprobare a modificării (corectării)

operate în certificatul nominalizat, așa cum prevede pct. 1 note la anexa III,

Protocolul II a Acordului de Asociere. Careva acțiuni în acest sens nu au fost însă

întreprinse de reclamant, ultimul solicitând de fapt scutirea de la taxa vamală în baza

5

unui certificat care nu întrunește condițiile stabilite de Acordul de Asociere, la care

face trimitere reclamantul.

Colegiul a menționat că, instanța de fond a constatat existența unui prejudiciu

în lipsa unui act administrativ emis de organul vamal, precum și în lipsa unei acțiuni

ilegale din partea organului vamal, prin care s-ar fi adus prejudiciu intimatului.

Astfel, la vămuirea mărfurilor introduse pe teritoriul R. Moldova se efectuează

anumite plăți obligatorii, cuvenite Bugetului Public Național, iar restituirea plaților

achitate în plus se face în modul stabilit de legislație. Faptul că certificatul de origine

nr. Eur 1 nr. L 467212, prezentat organului vamal de către reclamant, nu întrunește

condițiile prevăzute de Acordul de asociere și nu acordă acestuia dreptul de a

beneficia de scutirea de taxa vamală, nu poate fi imputat organului vamal.

Astfel, instanța de apel a reiterat că FCP „Pegas” SRL nu i-a fost refuzat în

scutirea de la taxa vamală, doar că s-a solicitat prezentarea certificatului Eur 1 nr. L

467212, completat cu respectarea pct. 1 note la anexa III, Protocolul II a Acordului

de Asociere, astfel încît, la prezentarea documentului respectiv întocmit potrivit

rigorile legale, autoritatea vamală ar fi purces la restituirea taxei vamale în condițiile

constatării unei plăți neîntemeiate.

La 08 februarie 2021, FCP „Pegas” SRL, reprezentată de Iurie Ionița, a depus

cerere de recurs împotriva deciziei din 19 ianuarie 2021 a Curții de Apel Chișinău,

solicitând casarea deciziei instanței de apel cu emiterea unei decizii noi, prin care să

fie menținută hotărîrea instanței de fond.

În motivarea recursului a invocat că au fost încălcate și aplicate eronat normele

dreptului material și că concluziile instanței de apel sunt în contradicție cu

circumstanțele cauzei și au fost apreciate arbitrar materialele cauzei.

A menționat recurentul că la examinarea cauzei în prima instanță, instanța de

judecată absolut corect a identificat obiectul litigiului, a dat o intepretare obiectivă

situației litigioase și a adoptat o soluție justă reieșind din probele administrate în

ansamblu și normele legii aplicabile litigiului, impunînd legal Biroul Vamal Centru

la o acțiune de restituire a sumei de bani percepute ilegal ca taxă vamală. Suma

achitată Biroului Vamal în mărime de 46 845,10 de lei constituie o acțiune de

impunere la achitarea unei taxe vamale ilegale, care contravine Acordului de

Asociere între R. Moldova și Uniunea Europeană și statele membre ale acestora.

Susține că în temeiul Acordului de asociere menționat, mărfurile originare din

Uniunea Europeană incontestabil urmează a fi importate în R. Moldova fără

perceperea taxelor vamale. Această circumstanță referitoare la acordarea facilităților

tarifare privind scutirea de taxă vamală la import a fost elucidată pe deplin de către

prima instanță în hotărîrea sa, care a reținut ca fiind pertinente cazului aceste

prevederi legale ale Acordului de asociere și ale Legii cu privire la tariful vamal nr.

1380 - XIII din 20 noiembrie 1997.

A indicat recurentul că, Biroul Vamal Centru nu a indicat în cererea de apel

nici un argument plauzibil, or pretinsele argumente expuse și în prima instanță

precum, că Certificatul de origine Euro 1 prezentat la importul de mărfuri din 31

octombrie 2016 nu este conform cerințelor prevăzute în pct. 1 note la anexa III

Protocolul II al Acordului de Asociere fiind completat neconform deoarece conține

ștersături, constituie un motiv inventat și expus absolut eronat și neîntemeiat de către

intimat.

Invocă recurentul că modificarea datei din certificatul Euro 1 nr. L 467212 din

20 octombrie 2016 supus examinării, cu certitudine se constată, că tăierea datei de

6

„22” cu o linie și înlocuirea ei cu data de „23” din pct. 11 a certificatului de origine

Euro 1, constituie o modificare neesențială, însă cel mai important și cert este faptul

că această înlocuire a datei s-a efectuat absolut corect de către autoritatea vamală

germană care și este împuternicită de a aproba, completa, modifica documentul de

export în cauză, deoarece anume acestei autorități vamale îi revine și îi aparține acest

drept, fapt care a și fost confirmat suplimentar prin semnătura și ștampila organului

vamal aplicată la această modificare din pct. 11 al certificatului Euro 1.

Relatează recurentul că prima instanță a emis o hotărîre legală și a reținut faptul

că modificarea datei efectuată de către Autoritatea Vamală a țării de export se

încadrează în limitele normelor stabilite de pct. 1 din Notele la Anexa III, Protocolul

II al Acordului de Asociere între R. Moldova, pe de o parte și Uniunea Europeană și

Comunitatea Europeană a Energiei Atomice și statelor membre ale acestora, pe de

altă parte, certificatul nu trebuie să conțină ștersături sau adăugiri.

Opinează că instanța de apel prin decizia sa a admis un abuz și o acțiune

arbitrară a Biroului Vamal Centru, care contravine unui Acord internațional și care

lezează grav drepturile și interesele legitime ale recurentului.

În conformitate cu art. 244 alin. (1) din Codul administrativ, hotărârile curții de

apel ca instanța de fond, precum și deciziile instanței de apel pot fi contestate cu

recurs.

În conformitate cu art. 245 din Codul administrativ, recursul se depune la

instanța de apel în termen de 30 de zile de la notificarea deciziei instanței de apel,

dacă legea nu stabilește un termen mai mic. Instanța de apel transmite neîntîrziat

Curții Supreme de Justiție recursul împreună cu dosarul judiciar.

Motivarea recursului se prezintă Curții Supreme de Justiție în termen de 30 de

zile de la notificarea deciziei instanței de apel. Dacă se depune împreună cu cererea

de recurs, motivarea recursului se depune la instanța de apel.

La caz, Curtea de Apel Chișinău a pronunțat la data de 19 ianuarie 2021 decizia

contestată în prezența reprezentantului FCP „Pegas” SRL, Iurie Ionița.

Astfel, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios

administrativ menționează că FCP „Pegas” SRL, reprezentată de Iurie Ionița, s-a

conformat prevederilor legale și a depus recursul la 08 februarie 2021, în termenul

prevăzut de art. 245 din Codul administrativ.

La 25 martie 2021, în adresa participanților la proces a fost expediată copia

recursului motivat, cu înștiințarea despre posibilitatea depunerii referinței.

Examinând temeiurile invocate în recurs în raport cu materialele cauzei,

completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al

Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de

Justiție îl consideră inadmisibil, din următoarele motive.

Prin prisma art. 246 alin. (1) din Codul administrativ, Curtea Supremă de Justiție

examinează din oficiu admisibilitatea cererii de recurs. Dacă este inadmisibil, recursul

se declară ca atare printr-o încheiere, în acord cu alin. (2) din art. 246 Codul

administrativ, recursul se declară inadmisibil în special în cazurile enumerate la literele

a)-f).

Din analiza acestor prevederi, rezultă că admisibilitatea/inadmisibilitatea

recursului, în special, nu se limitează doar la temeiurile menționate ci urmează să

însușească în condițiile Codului administrativ exercitarea efectivă a unui control de

legalitate, veritabil bazat pe temeiuri concludente și serioase.

Completul specializat în examinarea acțiunilor în contencios administrativ al

7

Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de

Justiție reține cu valoare de principiu jurisprudențial, că sintagma „în special” denotă

caracterul neexhaustiv al temeiurilor de inadmisibilitate și în același timp oferă un

drept exclusiv al instanței de recurs de a filtra cererile de recurs care nu prezintă o

motivare suficient de serioasă și care pe cale de consecință nu pot însuși un eventual

succes rezultat din examinarea cererii în completul de 5 judecători.

În această ordine de idei, instanța de recurs reține că din Codul administrativ

dezvoltă nu doar caracterul nedevolutiv al recursului dar și cerința de seriozitate a

cererii din perspectiva invocării unor veritabile și esențiale încălcări de drept

procedural și material capabile să răstoarne deciziile instanței de apel contestate,

într-o eventuală examinare în fond și invocare ex officio a erorilor de drept.

Instanța de recurs reține că pentru a trece testul de admisibilitate, cererea de

recurs trebuie să conțină o motivare convingătoare și întemeiată în condițiile

nominalizate mai sus. Acest argument rezultă și din particularitățile de formă ale

reglementării recursului în Codul administrativ și anume din sintagma „motivarea

recursului” de la art. 245 alin.(2) din Codul administrativ.

În context, motivarea cererii de recurs în circumstanțele expuse se referă la

formalitățile pe care trebuie să le întrunească cererea în vederea rezistării testului și

filtrului de admisibilitate.

De asemenea, Completul specializat în examinarea acțiunilor în contencios

administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție accentuează că admisibilitatea recursului trebuie privită și în

contextul rolului și funcției legale a instanței judecătorești supreme care constă, în

special în asigurarea și interpretarea uniformă a legilor la examinarea cauzelor de

contencios administrativ. Astfel, motivarea oricărei cereri de recurs trebuie să țină cont

pentru a trece filtrul de admisibilitate și a avea succes, de aceste însușiri de ordin legal

fundamental.

În acest sens, CtEDO în jurisprudența sa constantă statuează că dreptul de acces

la instanțe nu este absolut. Există limitări implicit admise (Golder împotriva

Regatului Unit, pct. 38; Stanev împotriva Bulgariei (MC), pct. 230). Acesta este în

special cazul condițiilor de admisibilitate a unui recurs, întrucât prin însăși natura sa

necesită o reglementare din partea statului, care se bucură în această privință de o

anumită marjă de apreciere (Luordo împotriva Italiei, pct. 85). Condițiile de

admisibilitate ale unui recurs pot fi mai stricte decât pentru un apel (Levages

Prestations Services împotriva Franței, pct. 45). Curtea a mai reiterat că modul de

aplicare a articolului 6 procedurilor în fața instanțelor ierarhic superioare depinde de

caracteristicile speciale ale procedurilor respective; trebuie ținut cont de totalitatea

procedurilor în sistemul de drept național și de rolul instanțelor ierarhic superioare

în acest sistem (Botten v. Norway, hotărâre din 19 februarie 1996, Reports 1996-1,

p. 141, § 39). La fel, conform jurisprudenței CtEDO, procedurile cu privire la

admisibilitatea căii de atac și procedurile care implică doar chestiuni de drept, și nu

chestiuni de fapt, pot fi conforme cu cerințele articolului 6 § 1 (a se vedea Helmers

c. Suediei 9 octombrie 1991, § 31, Seria A, nr. 212-A).

Completul specializat în examinarea acțiunilor în contencios administrativ al

Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de

Justiție conchide că cererea de recurs depusă de FCP „Pegas” SRL, reprezentată de

Iurie Ionița, este inadmisibilă.

În conformitate cu prevederile art. art. 230, 246 din Codul administrativ,

8

completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al

Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de

Justiție

d i s p u n e :

Recursul depus de Firma Comercială de Producție „Pegas” Societate cu

Răspundere Limitată, reprezentată de Iurie Ionița, se declară inadmisibil.

Încheierea este irevocabilă.

Președintele completului,

judecătorul Maria Ghervas

judecători Nina Vascan

Victor Burduh

9