2ra-601/21 — cu privire la rezolvirea acordului, incasarea avansului si a cheltuielilor de judecata

2ra-601/21 — cu privire la rezolvirea acordului, incasarea avansului si a cheltuielilor de judecata (Curtea Supremă de Justiție, 2021)

Dosarul nr. 2ra-601/21

Prima instanță: Judecătoria Chișinău sediul Centru (jud. N. Mazur)

Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (jud. I. Secrieru, V. Mihaila, I. Cotruță)

ÎNCHEIERE

28 aprilie 2021 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție

în componența:

Președintele completului, judecătorul Ala Cobăneanu

Judecătorii Dumitru Mardari

Mariana Pitic

examinând chestiunea privind admisibilitatea recursului declarat de Mihail

Ciubotaru, reprezentat de avocatul Veaceslav Roșca

în cauza civilă la cererea de chemare în judecată a lui Alexandr Duminik

împotriva lui Mihail Ciubotaru cu privire la rezolvirea acordului, încasarea avansului

și a cheltuielilor de judecată

împotriva deciziei din 17 noiembrie 2020 a Curții de Apel Chișinău, prin care

a fost respins apelul declarat de Mihail Ciubotaru, reprezentat de avocații Inga Roșca

și Ion Botnaru și menținută hotărârea din 16 iulie 2020 a Judecătoriei Chișinău sediul

Centru, prin care acțiunea a fost admisă

constată:

La 16 august 2019, Alexandr Duminik a depus cerere de chemare în judecată

împotriva lui Mihail Ciubotaru cu privire la rezolvirea acordului, încasarea avansului

și a cheltuielilor de judecată.

În motivarea acțiunii a invocat că la 12 noiembrie 2014, între el și Mihail

Ciubotaru a fost încheiat un acord, potrivit căruia pârâtul urma să-i vândă un teren

cu suprafața de aproximativ 1 ar.

Terenul propus spre vânzare face parte din terenul situat în mun. XXXXX

str. XXXXX, număr cadastral XXXXX și este proprietate a lui Mihail Ciubotaru.

A menționat reclamantul că i-a transmis pârâtului un avans în sumă de 5 000

de euro, în confirmarea cărui fapt a primit o recipisă privind primirea acestei sume

de bani.

În același timp, Mihail Ciubotaru s-a angajat să pregătească toate documentele

necesare pentru încheierea unei tranzacții de vânzare-cumpărare a terenului

respectiv, inclusiv să soluționeze chestiunea cu privire la formarea unui nou bun

imobil, prin separarea terenului pe care îl vindea, din terenul cu numărul cadastral

XXXXX.

1

A precizat că, de fapt, au încheiat un acord cu privire la vânzarea ulterioară a

terenului, iar data, la care urma a fi încheiată tranzacția finală de vânzare a terenului,

nu au stabilit-o, întrucât nu știau cât timp ar putea dura pregătirea tuturor

documentelor necesare.

La 17 decembrie 2014, expertul judiciar Anatol Achimov a întocmit raportul

de constatare tehnico-științifică nr. 330, ce a stabilit modul în care a fost posibilă

formarea unui bun imobil.

Acest raport constituie un document tehnic pentru formarea ulterioară a

bunului din teren separat de autoritățile competente.

Până la perfectarea contractului de vânzare-cumpărare a terenului, pârâtul i-a

permis să depoziteze pe terenul respectiv materiale de construcție.

A comunicat că a așteptat mult timp ca pârâtul să întocmească toate

documentele necesare pentru vânzarea terenului convenit.

Pe parcursul acestui timp, pârâtul îi cerea să aștepte, invocând anumite

dificultăți în oformarea documentelor, iar în acest timp, toate materialele de

construcție pe care le-a adus, au dispărut de pe teren.

La începutul verii anului 2017, dându-și seama că pârâtul tergiversează de fapt

chestiunea vânzării terenului, i-a cerut să-i restituie banii în sumă de 5 000 de euro,

pe care i-a transmis ca avans pentru teren, ultimul promițând că-i va întoarce banii,

dar că la moment nu dispunea de așa sumă.

La fel, dându-și seama că Mihail Ciubotaru se eschivează de la îndeplinirea

obligațiilor asumate și nu vrea să-i restituie banii, dânsul a fost nevoit să se adreseze

la poliție pentru a-1 atrage la urmărire penală.

Astfel, la 24 iulie 2017, SUP al IP Rîșcani al DP mun. Chișinău a dispus

începerea urmăririi penale. Fiind interogat, Mihail Ciubotaru a recunoscut faptul că

a primit suma de 5 000 de euro ca avans, dar a explicat că nu-i poate vinde terenul,

întrucât suprafața era mai mică de 1 ar, ceea ce face imposibilă separarea acestuia

într-un bun imobil aparte, menționând că intenționa să-i returneze banii după

vânzarea terenului către altcineva.

La 29 aprilie 2018, procurorul în Procuratura mun. Chișinău oficiul Rîșcani,

a emis ordonanța de scoatere de sub urmărire penală, însă, nimeni nu l-a informat

despre această decizie, iar o copie a deciziei i-a fost înmânată doar la 29 mai 2019,

abia după ce a solicitat să fie informat cu privire la rezultatele investigației.

La 11 iunie 2019, i-a trimis lui Mihail Ciubotaru, prin poștă, cererea prealabilă

pentru a soluționa litigiul pe cale extrajudiciară și pentru a-i restitui benevol cei

5 000 de euro, însă, pârâtul nu a răspuns la cerere și nu a returnat banii, fapt ce l-a

determinat să se adreseze în instanța de judecată pentru protecția drepturilor sale.

Și-a întemeiat pretențiile în baza dispozițiilor art. 774-776, 858, 901, 915, 916,

921, 926 Cod civil, art. 512-515, 572, 575, 602, 617 Cod civil în redacția – 1 martie

2019, art. 5, 85, 166, 167 CPC.

A solicitat admiterea acțiunii, rezolvirea acordului cu privire la vânzarea

ulterioară a terenului din mun. XXXXX str. XXXXX, număr cadastral XXXXX,

încheiat la 12 noiembrie 2014 cu pârâtul Mihail Ciubotaru, încasarea de la pârât a

sumei de 5 000 de euro și a cheltuielilor de judecată.

2

Prin hotărârea din 16 iulie 2020 a Judecătoriei Chișinău sediul Centru, a fost

admisă acțiunea.

A fost rezolvit acordul cu privire la vânzarea ulterioară a terenului amplasat

pe str. XXXXX mun. XXXXX, număr cadastral XXXXX, încheiat la 12 noiembrie

2014 între Alexandr Duminik și Mihail Ciubotaru.

Au fost încasate de la Mihail Ciubotaru în beneficiul lui Alexandr Duminik

suma de 5 000 de euro, în valută națională potrivit cursului oficial al BNM la

momentul executării hotărârii și cheltuielile de judecată, compuse din cheltuielile

pentru achitarea taxei de stat - 2 945,90 de lei și pentru asistență juridică - 3 000 de

lei.

Prin decizia din 17 noiembrie 2020 a Curții de Apel Chișinău, a fost respins

apelul declarat de Mihail Ciubotaru, reprezentat de avocații Inga Roșca și Ion

Botnaru și menținută hotărârea primei instanțe.

Întru consolidarea soluției adoptate, instanțele de judecată ierarhic inferioare

au ajuns la concluzia cu privire la rezolvirea acordului cu privire la vânzarea

ulterioară a terenului amplasat pe str. XXXXX mun. XXXXX, număr cadastral

XXXXX, încheiat la 12 noiembrie 2014, între Alexandr Duminik și Mihail

Ciubotaru. Or, Mihail Ciubotaru nu a prezentat careva probe care să confirme că

acesta a întreprins anumite acțiuni întru pregătirea actelor necesare pentru

întocmirea contractului de vânzare-cumpărare a parcelei de teren lui Alexandr

Duminik pentru construcția garajului, cum ar fi adresări la autoritățile publice

competente pentru separarea terenului cu formarea unui nou bun imobil.

Totodată, având în vedere prevederile art. 272 alin. (1), (9) și 277 alin. (1)

lit. b) Cod civil, instanța de apel a reținut că din conținutul ordonanței de scoatere de

sub urmărire penală din 29 aprilie 2018, rezultă că Mihail Ciubotaru a recunoscut că

a primit suma de 5 000 de euro de la Alexandr Duminik, dar nu are de unde să-i

restituie.

Tot potrivit ordonanței din 29 aprilie 2018, urmărirea penală a fost începută

la data de 24 iulie 2017, fiindu-i înmânată lui Alexandr Duminik la data de 29 mai

2019, după ce a solicitat-o la 15 mai 2019, iar cererea de chemare în judecată a fost

depusă la 16 august 2019, fapt ce dovedește că acțiunea nu este prescrisă.

Astfel, instanța de apel a conchis că, deși termenul de prescripție, ca regulă,

curge neîntrerupt, cadrul legal prevede expres și temeiuri de întrerupere a acestuia,

inclusiv în cazul în care debitorul săvârșește acțiuni din care rezultă că recunoaște

datoria.

La 17 februarie 2021, prin intermediul oficiului poștal, Mihail Ciubotaru,

reprezentat de avocatul Veaceslav Roșca a declarat recurs împotriva deciziei din

17 noiembrie 2020 a Curții de Apel Chișinău, solicitând admiterea acestuia, casarea

integrală a deciziei instanței de apel și a hotărârii primei instanțe, cu remiterea cauzei

la rejudecare în instanța de apel.

În motivarea recursului a invocat că instanțele de judecată ierarhic inferioare

au interpretat recipisa din 12 noiembrie 2014 ca un antecontract la contractul ce

urmează a fi încheiat de vânzare-cumpărare a terenului, identificat cu număr

cadastral XXXXX din mun. XXXXX str. XXXXX.

3

A menționat că pentru a interpreta astfel textul tranzacției, urmează ca obiectul

contractului să existe în natură, să fie identificat din textul recipisei, cu mențiunea la

valoarea integrală a tranzacției, numărul cadastral, termenul limită până la care

părțile vor semna contractul de vânzare-cumpărare, suprafața totală a terenului și cea

care urmează a fi înstrăinată.

Totodată, din conținutul recipisei nu rezultă care acțiuni dânsul urmează să le

întreprindă și în ce termen.

La fel, din esența textului recipisei nu rezultă că dânsul s-ar fi asumat

responsabilitatea de a înstrăina o porțiune din teren.

A evidențiat că, reieșind din faptul că este căsătorit, orice act de înstrăinare a

bunurilor imobile, poate fi luat doar cu acordul comun al soților, iar la recipisa din

12 noiembrie 2014, urma să existe și semnătură soției sale.

Instanțele de judecată au indicat că dânsul a preluat suma de 5 000 de euro, ca

avans la terenul pentru construcția garajului.

A considerat că este o situație incertă din care nu rezultă cine va construi acest

garaj și cine își asumă responsabilitatea pentru perfectarea anumitor acte menite pe

viitor să autorizeze construcția obiectivului denumit garaj.

A invocat că este greșită și poziția instanțiilor de judecată cu referire la

aplicarea normelor de drept, ce ține de termenul de prescripție, or recipisa la caz a

fost semnată de ambele părți la 12 noiembrie 2014.

Prima instanță și instanța de apel urmau critic să dea apreciere afirmațiilor

intimatului precum că inițial a apelat către organul de urmărire penală, care nu i-a

comunicat despre soluția adoptată, or Alexandr Duminik, fiind familiarizat cu

ordonanță de scoatere de sub urmărire penală din 29 aprilie 2019, dispunea de

dreptul de a contesta actul emis de procuratură în instanța ierarhic superioară în

temeiul prevederilor la art. 299/1 CPP, în termen de 15 zile din data cunoașterii

actului contestat, iar ulterior folosindu-se de dreptul statuat la art. 313 CPP, drept

nerealizat de intimat.

Totodată, intimatul a cunoscut cu exactitate că odată ce a încheiat și semnat

recipisa la 12 noiembrie 2014, relațiile dintre părți sunt de ordin civil, iar apelarea

către procuratura, poate fi interpretat fie ca necunoașterea legislației, fie ca o

modalitate de a-l supune șantajului.

La fel, este arbitrară concluzia instanțelor precum că porțiunea de teren

presupusă a fi divizată nu poatea avea loc din suprafața ce este mai mică de 0,01 ha.

O astfel de opinie poate fi expusă doar de un expert imobiliar sau consultarea

specialistului în temeiul art. 148-153 CPC.

A remarcat că nu este clară poziția primei instanțe și a instanței de apel din

care considerente s-a ajuns la conlcuzia că urmează a fi încheiat contractului de

vânzare-cumpărare și totodată, pe care motive s-a dedus că în sarcina lui se impune

executarea anumitor acțiuni și în interiorul anumitei perioadei de timp.

Instanțele de judecată ierarhic inferioare au calificat raporturile juridice dintre

părți prin aplicarea prevederilor art. 631 Cod civil (în redacția de până la 1 martie

2019).

4

Astfel, pentru a întruni și a aplica legal norma materială precitată, urmează ca

eventualul cumpărător să transmită eventualului vânzător o anumită sumă de bani,

confirmarea încheierii contractului și garantarea executării contractului.

Or, la cazul examinat, nu este negat faptul că o anumită sumă a fost transmisă,

însă, nu exsită mențiunea la valoarea integrală/finală a tranzacției.

Un alt aspect, nu sunt menționate la general clauzele contractului, prin

identificarea obiectului contractului, teren și informația ce identifică acest teren sau

informația privind construcția garajului.

Prima instanță și instanța de apel au rezolvit recipisa din 12 noiembrie 2014,

fără a ține cont că în realitate dânsul nu și-a asumat nicio responsabilitate și cel mai

important data limită în interiorul căreia părțile urmau să încheie contractul de

vânzare-cumpărare.

Așadar, este nefondată poziția intimatului și susținută de instanțiile de

judecată precum că a expirat o anumită perioada de timp, iar dânsul a tergiversat și

nu a prezentat probe în vederea soluționării celor asumate.

La 7 aprilie 2021, prin intermediul oficiului poștal, Alexandr Duminik a depus

referință la recursul declarat de Mihail Ciubotaru, solicitând considerarea recursului

ca inadmisibil.

În conformitate cu art. 434 alin. (1) CPC, recursul se declară în termen de

2 luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei integrale, dacă legea nu prevede

altfel.

Din materialele dosarului rezultă că copia deciziei recurate a fost expediată în

adresa părților, fapt ce se confirmă prin scrisoarea de însoțire (f. d. 133), însă careva

date care ar confirma recepționarea acesteia de către recurent la materialele dosarului

lipsesc.

Astfel, se constată că recurentul s-a conformat prevederilor legale și a declarat

recursul la 17 februarie 2021 în termenul legal.

Examinând temeiurile recursului declarat de Mihail Ciubotaru, reprezentat de

avocatul Veaceslav Roșca, completul Colegiului civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră recursul drept inadmisibil din

următoarele considerente.

În conformitate cu art. 432 alin. (1) CPC, părțile și alți participanți la proces

sunt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă încălcarea esențială sau

aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural.

Alineatele (2) și (3) ale aceluiași articol prevăd exhaustiv cazurile în care se

consideră că normele de drept material sau de drept procedural au fost încălcate sau

aplicate eronat, iar alin. (4) stabilește că săvârșirea altor încălcări decât cele indicate

la alin. (3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul și în măsura în

care acestea au dus sau ar fi putut duce la soluționarea greșită a cauzei sau în cazul

în care instanța de recurs consideră că aprecierea probelor de către instanța

judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la încălcarea

drepturilor și libertăților fundamentale ale omului.

5

Conform prevederilor art. 433 lit. a) CPC, cererea de recurs se consideră

inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la

art. 432 alin. (2), (3) și (4) CPC.

Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție consideră că recursul declarat de Mihail Ciubotaru, reprezentat

de avocatul Veaceslav Roșca, nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432

alin. (2), (3) și (4) CPC.

Astfel, argumentele invocate în recursul declarat se referă la dezacordul

recurentului cu soluția pronunțată de către instanța de apel, însă nu relevă încălcarea

esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material, respectiv nu constituie

temei de casare a deciziei contestate.

Totodată, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție reține că recursul exercitat conform secțiunii a II-a are

caracter devolutiv numai asupra problemelor de drept material și procedural,

verificându-se doar legalitatea deciziei, dar nu și temeinicia ei în fapt.

În acest context, completul Colegiului civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție reiterează și faptul că procedura

admisibilității constă în verificarea faptului, dacă motivele invocate în recurs se

încadrează în cele prevăzute în art. 432 alin. (2), (3) și (4) CPC.

Distinct de aceste constatări, completul Colegiului civil, comercial și de

contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție precizează că, în contextul

normelor procedurale din Secțiunea a II-a, Capitolul XXXVIII CPC, instanța de

recurs nu verifică modul de apreciere a probelor de către instanțele de fond și de

apel. Forța atribuită unei probe sau alteia, coraportul dintre probe, suficiența

probelor și concluziile făcute în urma probațiunii sunt în afara controlului instanței

de recurs.

Prin prisma art. 432 alin. (4) CPC, instanța de recurs poate interveni în materia

probațiunii doar sub aspect procedural și anume dacă se invocă că instanța de apel a

apreciat în mod arbitrar probele, încălcând în mod flagrant regulile de apreciere a

probelor stabilite în art. 130 CPC, însă, din recursul declarat nu rezultă argumentul

privind încălcarea flagrantă a regulilor de apreciere a probelor.

În acest sens, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a relevat în

jurisprudența sa constantă, rezultând din prevederile art. 6 § 1 din Convenția

Europeană pentru Apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale, că

nu se impune motivarea în detaliu a unei decizii prin care o instanță de recurs,

întemeindu-se pe dispoziții legale specifice, respinge recursul declarat împotriva

sentinței pronunțate de o instanță inferioară, ca fiind lipsit de șanse de succes (cauza

Rebai și alții contra Franței, Comisia Europeană a Drepturilor Omului, 25 februarie

1995, nr. 26561/1995).

În circumstanțele menționate, completul Colegiului civil, comercial și de

contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție conchide că recursul declarat

de Mihail Ciubotaru, reprezentat de avocatul Veaceslav Roșca urmează a fi

considerat ca inadmisibil.

6

În conformitate cu art. 433 lit. a), 440 alin. (1) CPC, completul Colegiului

civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție

dispune:

Se consideră inadmisibil recursul declarat de Mihail Ciubotaru, reprezentat de

avocatul Veaceslav Roșca.

Încheierea este irevocabilă.

Președintele completului,

judecătorul Ala Cobăneanu

Judecătorii Dumitru Mardari

Mariana Pitic

7