2ra-601/21 — cu privire la rezolvirea acordului, incasarea avansului si a cheltuielilor de judecata
- Instanță
- Curtea Supremă de Justiție
- Obiect
- cu privire la rezolvirea acordului, incasarea avansului si a cheltuielilor de judecata
- Temei legal
- Temeiurile declararii recursului
2ra-601/21 — cu privire la rezolvirea acordului, incasarea avansului si a cheltuielilor de judecata (Curtea Supremă de Justiție, 2021)
Dosarul nr. 2ra-601/21
Prima instanță: Judecătoria Chișinău sediul Centru (jud. N. Mazur)
Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (jud. I. Secrieru, V. Mihaila, I. Cotruță)
ÎNCHEIERE
28 aprilie 2021 mun. Chișinău
Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ
al Curții Supreme de Justiție
în componența:
Președintele completului, judecătorul Ala Cobăneanu
Judecătorii Dumitru Mardari
Mariana Pitic
examinând chestiunea privind admisibilitatea recursului declarat de Mihail
Ciubotaru, reprezentat de avocatul Veaceslav Roșca
în cauza civilă la cererea de chemare în judecată a lui Alexandr Duminik
împotriva lui Mihail Ciubotaru cu privire la rezolvirea acordului, încasarea avansului
și a cheltuielilor de judecată
împotriva deciziei din 17 noiembrie 2020 a Curții de Apel Chișinău, prin care
a fost respins apelul declarat de Mihail Ciubotaru, reprezentat de avocații Inga Roșca
și Ion Botnaru și menținută hotărârea din 16 iulie 2020 a Judecătoriei Chișinău sediul
Centru, prin care acțiunea a fost admisă
constată:
La 16 august 2019, Alexandr Duminik a depus cerere de chemare în judecată
împotriva lui Mihail Ciubotaru cu privire la rezolvirea acordului, încasarea avansului
și a cheltuielilor de judecată.
În motivarea acțiunii a invocat că la 12 noiembrie 2014, între el și Mihail
Ciubotaru a fost încheiat un acord, potrivit căruia pârâtul urma să-i vândă un teren
cu suprafața de aproximativ 1 ar.
Terenul propus spre vânzare face parte din terenul situat în mun. XXXXX
str. XXXXX, număr cadastral XXXXX și este proprietate a lui Mihail Ciubotaru.
A menționat reclamantul că i-a transmis pârâtului un avans în sumă de 5 000
de euro, în confirmarea cărui fapt a primit o recipisă privind primirea acestei sume
de bani.
În același timp, Mihail Ciubotaru s-a angajat să pregătească toate documentele
necesare pentru încheierea unei tranzacții de vânzare-cumpărare a terenului
respectiv, inclusiv să soluționeze chestiunea cu privire la formarea unui nou bun
imobil, prin separarea terenului pe care îl vindea, din terenul cu numărul cadastral
XXXXX.
1
A precizat că, de fapt, au încheiat un acord cu privire la vânzarea ulterioară a
terenului, iar data, la care urma a fi încheiată tranzacția finală de vânzare a terenului,
nu au stabilit-o, întrucât nu știau cât timp ar putea dura pregătirea tuturor
documentelor necesare.
La 17 decembrie 2014, expertul judiciar Anatol Achimov a întocmit raportul
de constatare tehnico-științifică nr. 330, ce a stabilit modul în care a fost posibilă
formarea unui bun imobil.
Acest raport constituie un document tehnic pentru formarea ulterioară a
bunului din teren separat de autoritățile competente.
Până la perfectarea contractului de vânzare-cumpărare a terenului, pârâtul i-a
permis să depoziteze pe terenul respectiv materiale de construcție.
A comunicat că a așteptat mult timp ca pârâtul să întocmească toate
documentele necesare pentru vânzarea terenului convenit.
Pe parcursul acestui timp, pârâtul îi cerea să aștepte, invocând anumite
dificultăți în oformarea documentelor, iar în acest timp, toate materialele de
construcție pe care le-a adus, au dispărut de pe teren.
La începutul verii anului 2017, dându-și seama că pârâtul tergiversează de fapt
chestiunea vânzării terenului, i-a cerut să-i restituie banii în sumă de 5 000 de euro,
pe care i-a transmis ca avans pentru teren, ultimul promițând că-i va întoarce banii,
dar că la moment nu dispunea de așa sumă.
La fel, dându-și seama că Mihail Ciubotaru se eschivează de la îndeplinirea
obligațiilor asumate și nu vrea să-i restituie banii, dânsul a fost nevoit să se adreseze
la poliție pentru a-1 atrage la urmărire penală.
Astfel, la 24 iulie 2017, SUP al IP Rîșcani al DP mun. Chișinău a dispus
începerea urmăririi penale. Fiind interogat, Mihail Ciubotaru a recunoscut faptul că
a primit suma de 5 000 de euro ca avans, dar a explicat că nu-i poate vinde terenul,
întrucât suprafața era mai mică de 1 ar, ceea ce face imposibilă separarea acestuia
într-un bun imobil aparte, menționând că intenționa să-i returneze banii după
vânzarea terenului către altcineva.
La 29 aprilie 2018, procurorul în Procuratura mun. Chișinău oficiul Rîșcani,
a emis ordonanța de scoatere de sub urmărire penală, însă, nimeni nu l-a informat
despre această decizie, iar o copie a deciziei i-a fost înmânată doar la 29 mai 2019,
abia după ce a solicitat să fie informat cu privire la rezultatele investigației.
La 11 iunie 2019, i-a trimis lui Mihail Ciubotaru, prin poștă, cererea prealabilă
pentru a soluționa litigiul pe cale extrajudiciară și pentru a-i restitui benevol cei
5 000 de euro, însă, pârâtul nu a răspuns la cerere și nu a returnat banii, fapt ce l-a
determinat să se adreseze în instanța de judecată pentru protecția drepturilor sale.
Și-a întemeiat pretențiile în baza dispozițiilor art. 774-776, 858, 901, 915, 916,
921, 926 Cod civil, art. 512-515, 572, 575, 602, 617 Cod civil în redacția – 1 martie
2019, art. 5, 85, 166, 167 CPC.
A solicitat admiterea acțiunii, rezolvirea acordului cu privire la vânzarea
ulterioară a terenului din mun. XXXXX str. XXXXX, număr cadastral XXXXX,
încheiat la 12 noiembrie 2014 cu pârâtul Mihail Ciubotaru, încasarea de la pârât a
sumei de 5 000 de euro și a cheltuielilor de judecată.
2
Prin hotărârea din 16 iulie 2020 a Judecătoriei Chișinău sediul Centru, a fost
admisă acțiunea.
A fost rezolvit acordul cu privire la vânzarea ulterioară a terenului amplasat
pe str. XXXXX mun. XXXXX, număr cadastral XXXXX, încheiat la 12 noiembrie
2014 între Alexandr Duminik și Mihail Ciubotaru.
Au fost încasate de la Mihail Ciubotaru în beneficiul lui Alexandr Duminik
suma de 5 000 de euro, în valută națională potrivit cursului oficial al BNM la
momentul executării hotărârii și cheltuielile de judecată, compuse din cheltuielile
pentru achitarea taxei de stat - 2 945,90 de lei și pentru asistență juridică - 3 000 de
lei.
Prin decizia din 17 noiembrie 2020 a Curții de Apel Chișinău, a fost respins
apelul declarat de Mihail Ciubotaru, reprezentat de avocații Inga Roșca și Ion
Botnaru și menținută hotărârea primei instanțe.
Întru consolidarea soluției adoptate, instanțele de judecată ierarhic inferioare
au ajuns la concluzia cu privire la rezolvirea acordului cu privire la vânzarea
ulterioară a terenului amplasat pe str. XXXXX mun. XXXXX, număr cadastral
XXXXX, încheiat la 12 noiembrie 2014, între Alexandr Duminik și Mihail
Ciubotaru. Or, Mihail Ciubotaru nu a prezentat careva probe care să confirme că
acesta a întreprins anumite acțiuni întru pregătirea actelor necesare pentru
întocmirea contractului de vânzare-cumpărare a parcelei de teren lui Alexandr
Duminik pentru construcția garajului, cum ar fi adresări la autoritățile publice
competente pentru separarea terenului cu formarea unui nou bun imobil.
Totodată, având în vedere prevederile art. 272 alin. (1), (9) și 277 alin. (1)
lit. b) Cod civil, instanța de apel a reținut că din conținutul ordonanței de scoatere de
sub urmărire penală din 29 aprilie 2018, rezultă că Mihail Ciubotaru a recunoscut că
a primit suma de 5 000 de euro de la Alexandr Duminik, dar nu are de unde să-i
restituie.
Tot potrivit ordonanței din 29 aprilie 2018, urmărirea penală a fost începută
la data de 24 iulie 2017, fiindu-i înmânată lui Alexandr Duminik la data de 29 mai
2019, după ce a solicitat-o la 15 mai 2019, iar cererea de chemare în judecată a fost
depusă la 16 august 2019, fapt ce dovedește că acțiunea nu este prescrisă.
Astfel, instanța de apel a conchis că, deși termenul de prescripție, ca regulă,
curge neîntrerupt, cadrul legal prevede expres și temeiuri de întrerupere a acestuia,
inclusiv în cazul în care debitorul săvârșește acțiuni din care rezultă că recunoaște
datoria.
La 17 februarie 2021, prin intermediul oficiului poștal, Mihail Ciubotaru,
reprezentat de avocatul Veaceslav Roșca a declarat recurs împotriva deciziei din
17 noiembrie 2020 a Curții de Apel Chișinău, solicitând admiterea acestuia, casarea
integrală a deciziei instanței de apel și a hotărârii primei instanțe, cu remiterea cauzei
la rejudecare în instanța de apel.
În motivarea recursului a invocat că instanțele de judecată ierarhic inferioare
au interpretat recipisa din 12 noiembrie 2014 ca un antecontract la contractul ce
urmează a fi încheiat de vânzare-cumpărare a terenului, identificat cu număr
cadastral XXXXX din mun. XXXXX str. XXXXX.
3
A menționat că pentru a interpreta astfel textul tranzacției, urmează ca obiectul
contractului să existe în natură, să fie identificat din textul recipisei, cu mențiunea la
valoarea integrală a tranzacției, numărul cadastral, termenul limită până la care
părțile vor semna contractul de vânzare-cumpărare, suprafața totală a terenului și cea
care urmează a fi înstrăinată.
Totodată, din conținutul recipisei nu rezultă care acțiuni dânsul urmează să le
întreprindă și în ce termen.
La fel, din esența textului recipisei nu rezultă că dânsul s-ar fi asumat
responsabilitatea de a înstrăina o porțiune din teren.
A evidențiat că, reieșind din faptul că este căsătorit, orice act de înstrăinare a
bunurilor imobile, poate fi luat doar cu acordul comun al soților, iar la recipisa din
12 noiembrie 2014, urma să existe și semnătură soției sale.
Instanțele de judecată au indicat că dânsul a preluat suma de 5 000 de euro, ca
avans la terenul pentru construcția garajului.
A considerat că este o situație incertă din care nu rezultă cine va construi acest
garaj și cine își asumă responsabilitatea pentru perfectarea anumitor acte menite pe
viitor să autorizeze construcția obiectivului denumit garaj.
A invocat că este greșită și poziția instanțiilor de judecată cu referire la
aplicarea normelor de drept, ce ține de termenul de prescripție, or recipisa la caz a
fost semnată de ambele părți la 12 noiembrie 2014.
Prima instanță și instanța de apel urmau critic să dea apreciere afirmațiilor
intimatului precum că inițial a apelat către organul de urmărire penală, care nu i-a
comunicat despre soluția adoptată, or Alexandr Duminik, fiind familiarizat cu
ordonanță de scoatere de sub urmărire penală din 29 aprilie 2019, dispunea de
dreptul de a contesta actul emis de procuratură în instanța ierarhic superioară în
temeiul prevederilor la art. 299/1 CPP, în termen de 15 zile din data cunoașterii
actului contestat, iar ulterior folosindu-se de dreptul statuat la art. 313 CPP, drept
nerealizat de intimat.
Totodată, intimatul a cunoscut cu exactitate că odată ce a încheiat și semnat
recipisa la 12 noiembrie 2014, relațiile dintre părți sunt de ordin civil, iar apelarea
către procuratura, poate fi interpretat fie ca necunoașterea legislației, fie ca o
modalitate de a-l supune șantajului.
La fel, este arbitrară concluzia instanțelor precum că porțiunea de teren
presupusă a fi divizată nu poatea avea loc din suprafața ce este mai mică de 0,01 ha.
O astfel de opinie poate fi expusă doar de un expert imobiliar sau consultarea
specialistului în temeiul art. 148-153 CPC.
A remarcat că nu este clară poziția primei instanțe și a instanței de apel din
care considerente s-a ajuns la conlcuzia că urmează a fi încheiat contractului de
vânzare-cumpărare și totodată, pe care motive s-a dedus că în sarcina lui se impune
executarea anumitor acțiuni și în interiorul anumitei perioadei de timp.
Instanțele de judecată ierarhic inferioare au calificat raporturile juridice dintre
părți prin aplicarea prevederilor art. 631 Cod civil (în redacția de până la 1 martie
2019).
4
Astfel, pentru a întruni și a aplica legal norma materială precitată, urmează ca
eventualul cumpărător să transmită eventualului vânzător o anumită sumă de bani,
confirmarea încheierii contractului și garantarea executării contractului.
Or, la cazul examinat, nu este negat faptul că o anumită sumă a fost transmisă,
însă, nu exsită mențiunea la valoarea integrală/finală a tranzacției.
Un alt aspect, nu sunt menționate la general clauzele contractului, prin
identificarea obiectului contractului, teren și informația ce identifică acest teren sau
informația privind construcția garajului.
Prima instanță și instanța de apel au rezolvit recipisa din 12 noiembrie 2014,
fără a ține cont că în realitate dânsul nu și-a asumat nicio responsabilitate și cel mai
important data limită în interiorul căreia părțile urmau să încheie contractul de
vânzare-cumpărare.
Așadar, este nefondată poziția intimatului și susținută de instanțiile de
judecată precum că a expirat o anumită perioada de timp, iar dânsul a tergiversat și
nu a prezentat probe în vederea soluționării celor asumate.
La 7 aprilie 2021, prin intermediul oficiului poștal, Alexandr Duminik a depus
referință la recursul declarat de Mihail Ciubotaru, solicitând considerarea recursului
ca inadmisibil.
În conformitate cu art. 434 alin. (1) CPC, recursul se declară în termen de
2 luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei integrale, dacă legea nu prevede
altfel.
Din materialele dosarului rezultă că copia deciziei recurate a fost expediată în
adresa părților, fapt ce se confirmă prin scrisoarea de însoțire (f. d. 133), însă careva
date care ar confirma recepționarea acesteia de către recurent la materialele dosarului
lipsesc.
Astfel, se constată că recurentul s-a conformat prevederilor legale și a declarat
recursul la 17 februarie 2021 în termenul legal.
Examinând temeiurile recursului declarat de Mihail Ciubotaru, reprezentat de
avocatul Veaceslav Roșca, completul Colegiului civil, comercial și de contencios
administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră recursul drept inadmisibil din
următoarele considerente.
În conformitate cu art. 432 alin. (1) CPC, părțile și alți participanți la proces
sunt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă încălcarea esențială sau
aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural.
Alineatele (2) și (3) ale aceluiași articol prevăd exhaustiv cazurile în care se
consideră că normele de drept material sau de drept procedural au fost încălcate sau
aplicate eronat, iar alin. (4) stabilește că săvârșirea altor încălcări decât cele indicate
la alin. (3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul și în măsura în
care acestea au dus sau ar fi putut duce la soluționarea greșită a cauzei sau în cazul
în care instanța de recurs consideră că aprecierea probelor de către instanța
judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la încălcarea
drepturilor și libertăților fundamentale ale omului.
5
Conform prevederilor art. 433 lit. a) CPC, cererea de recurs se consideră
inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la
art. 432 alin. (2), (3) și (4) CPC.
Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții
Supreme de Justiție consideră că recursul declarat de Mihail Ciubotaru, reprezentat
de avocatul Veaceslav Roșca, nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432
alin. (2), (3) și (4) CPC.
Astfel, argumentele invocate în recursul declarat se referă la dezacordul
recurentului cu soluția pronunțată de către instanța de apel, însă nu relevă încălcarea
esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material, respectiv nu constituie
temei de casare a deciziei contestate.
Totodată, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ
al Curții Supreme de Justiție reține că recursul exercitat conform secțiunii a II-a are
caracter devolutiv numai asupra problemelor de drept material și procedural,
verificându-se doar legalitatea deciziei, dar nu și temeinicia ei în fapt.
În acest context, completul Colegiului civil, comercial și de contencios
administrativ al Curții Supreme de Justiție reiterează și faptul că procedura
admisibilității constă în verificarea faptului, dacă motivele invocate în recurs se
încadrează în cele prevăzute în art. 432 alin. (2), (3) și (4) CPC.
Distinct de aceste constatări, completul Colegiului civil, comercial și de
contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție precizează că, în contextul
normelor procedurale din Secțiunea a II-a, Capitolul XXXVIII CPC, instanța de
recurs nu verifică modul de apreciere a probelor de către instanțele de fond și de
apel. Forța atribuită unei probe sau alteia, coraportul dintre probe, suficiența
probelor și concluziile făcute în urma probațiunii sunt în afara controlului instanței
de recurs.
Prin prisma art. 432 alin. (4) CPC, instanța de recurs poate interveni în materia
probațiunii doar sub aspect procedural și anume dacă se invocă că instanța de apel a
apreciat în mod arbitrar probele, încălcând în mod flagrant regulile de apreciere a
probelor stabilite în art. 130 CPC, însă, din recursul declarat nu rezultă argumentul
privind încălcarea flagrantă a regulilor de apreciere a probelor.
În acest sens, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a relevat în
jurisprudența sa constantă, rezultând din prevederile art. 6 § 1 din Convenția
Europeană pentru Apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale, că
nu se impune motivarea în detaliu a unei decizii prin care o instanță de recurs,
întemeindu-se pe dispoziții legale specifice, respinge recursul declarat împotriva
sentinței pronunțate de o instanță inferioară, ca fiind lipsit de șanse de succes (cauza
Rebai și alții contra Franței, Comisia Europeană a Drepturilor Omului, 25 februarie
1995, nr. 26561/1995).
În circumstanțele menționate, completul Colegiului civil, comercial și de
contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție conchide că recursul declarat
de Mihail Ciubotaru, reprezentat de avocatul Veaceslav Roșca urmează a fi
considerat ca inadmisibil.
6
În conformitate cu art. 433 lit. a), 440 alin. (1) CPC, completul Colegiului
civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție
dispune:
Se consideră inadmisibil recursul declarat de Mihail Ciubotaru, reprezentat de
avocatul Veaceslav Roșca.
Încheierea este irevocabilă.
Președintele completului,
judecătorul Ala Cobăneanu
Judecătorii Dumitru Mardari
Mariana Pitic
7