2rac-38/21 — încasarea dobânzii de întârziere
- Instanță
- Curtea Supremă de Justiție
- Obiect
- încasarea dobânzii de întârziere
- Temei legal
- răspunderea pentru neexecutarea obligaţiei, punerea debitorului în întârziere, dobânda de întârziere
2rac-38/21 — încasarea dobânzii de întârziere (Curtea Supremă de Justiție, 2021)
Dosarul nr. 2rac-38/21
Prima instanță: Judecătoria Chișinău, sediul Centru (jud: I. Pulbere)
Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (jud: I. Secrieru, I. Cotruță, V. Mihaila)
DECIZIE
28 aprilie 2021 mun. Chișinău
Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit
al Curții Supreme de Justiție
în componența:
Președintele ședinței, judecătorul Svetlana Filincova
judecătorii Ala Cobăneanu
Galina Stratulat
Iurie Bejenaru
Mariana Pitic
examinând recursul declarat de Societatea cu Răspundere Limitată „Pro
Domestic”, reprezentată de avocatul Rusu Victor,
în cauza civilă, la cererea de chemare în judecată depusă de Societatea cu
Răspundere Limitată „Pro Domestic” împotriva TITA „Agrotransconstrucția” cu privire
la încasarea dobânzii de întârziere și a cheltuielilor de judecată,
împotriva deciziei din 13 octombrie 2020 a Curții de Apel Chișinău, prin care a
fost admis apelul declarat de TITA „Agrotransconstrucția”, a fost casată integral
hotărârea din 02 martie 2020 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru și a fost emisă o
hotărâre nouă, prin care acțiunea a fost respinsă,
constată:
La data de 14 mai 2019 SRL „Pro Domestic” a depus cerere de chemare în
judecată împotriva TITA „Agrotransconstrucția” cu privire la încasarea dobânzii de
întârziere și a cheltuielilor de judecată.
În motivarea acțiunii reclamanta a indicat că la 11 mai 2017, s-a adresat cu
acțiune în judecată împotriva TITA „Agrotransconstrucția”, solicitând încasarea sumei
de 150 000 de lei cu titlu de prejudiciu și 4500 de lei cu titlu de taxă de stat achitată la
depunerea cererii de chemare în judecată.
A invocat că prin hotărârea din 08 noiembrie 2017 a Judecătoriei Chișinău, sediul
Buiucani, menținută prin decizia din 22 martie 2018 a Curții de Apel Chișinău, acțiunea
a fost respinsă ca neîntemeiată. Însă, prin decizia din 10 octombrie 2018 a Curții
Supreme de Justiție, a fost admis recursul declarat de SRL „Pro Domestic”, s-a casat
integral decizia din 22 martie 2018 a Curții de Apel Chișinău și hotărârea din 08
noiembrie 2017 a Judecătoriei Chișinău, sediul Buiucani și s-a emis o hotărâre nouă,
1
prin care acțiunea a fost admisă integral și s-a încasat din contul TITA
„Agrotransconstrucția” în beneficiul SRL „Pro Domestic” suma de 150 000 de lei cu
titlu de prejudiciu, ce constituie valoarea bunurilor încredințate pârâtei spre păstrare în
baza contractului de depozit nr. 03/4 din 30 iunie 2016 și facturii nr. 1011788 din 30
iunie 2016, precum și suma de 4500 de lei - taxa de stat achitată la depunerea cererii de
chemare în judecată.
Reclamanta a menționat că în cadrul examinării cauzei civile anterioare, nu a
solicitat încasarea din contul TITA „Agrotransconstrucția” a dobânzii de întârziere în
sumă de 36 184,93 de lei calculată pentru perioada 14 aprilie 2017 – 10 octombrie
2018, a taxei de stat pentru cererea de apel în mărime de 3375 de lei, taxei de stat pentru
cererea de recurs în mărime de 2250 de lei, precum și a cheltuielilor de asistență
juridică în sumă de 6000 de lei, în total suma de 47809,93 de lei.
A susținut că la 23 ianuarie 2019, a expediat în adresa pârâtei o pretenție, prin
care a solicitat achitarea benevolă, în termen de 5 zile, a sumei totale de 47 809,93 de
lei. Pârâta a recepționat pretenția la 29 ianuarie 2019, însă în termenul acordat nu a
achitat suma solicitată.
SRL „Pro Domestic” a solicitat încasarea din contul TITA „Agrotransconstrucția”
în beneficiul său a sumei de 47 809,93 de lei, constituită din: 36 184,93 de lei dobânda
de întârziere pentru perioada 14 aprilie 2017 – 10 octombrie 2018, 3375 de lei taxa de
stat achitată la depunerea cererii de apel, 2250 de lei taxa de stat achitată la depunerea
cererii de recurs și 6000 de lei cheltuieli de asistență juridică suportate în cauza civilă,
la acțiunea SRL „Pro Domestic” împotriva TITA „Agrotransconstrucția” cu privire la
repararea prejudiciului și încasarea cheltuielilor de judecată, precum și suma de 1435 de
lei cu titlu de taxă de stat și 3000 de lei cheltuieli de asistență juridică suportate în
prezentul proces.
Prin hotărârea din 02 martie 2020 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru, acțiunea
depusă de SRL „Pro Domestic” a fost admisă parțial și s-a încasat din contul TITA
„Agrotransconstrucția” în beneficiul SRL „Pro Domestic” suma de 36 184,93 de lei cu
titlu de dobândă de întârziere pentru perioada 14 aprilie 2017 – 10 octombrie 2018,
suma de 1084,55 de lei cu titlu de taxă de stat și suma de 2270,40 de lei - cheltuieli de
asistență juridică. Totodată, s-a încasat din contul SRL „Pro Domestic” în beneficiul
TITA „Agrotransconstrucția” suma de 972,40 de lei cu titlu de cheltuieli de asistență
juridică proporțional părții respinse a acțiunii reclamantului.
La data de 15 mai 2020 TITA „Agrotransconstrucția”, reprezentată de avocatul
Furnică Victor, a declarat apel împotriva hotărârii primei instanțe, solicitând admiterea
acestuia, casarea hotărârii din 02 martie 2020 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru în
partea admiterii parțiale a acțiunii și emiterea unei noi hotărâri, prin care acțiunea să fie
respinsă integral, cu încasarea totodată din contul SRL „Pro Domestic” în beneficiul său
a sumei de 3027,60 de lei cu titlu de cheltuieli de asistență juridică și sumei de 814,16
lei - taxa de stat achitată la depunerea cererii de apel.
Prin decizia din 13 octombrie 2020 a Curții de Apel Chișinău, a fost admis apelul
declarat de TITA „Agrotransconstrucția” și a fost casată integral hotărârea din 02 martie
2
2020 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru, fiind emisă o hotărâre nouă, prin care
acțiunea depusă de SRL „Pro Domestic” a fost respinsă ca neîntemeiată. Totodată, s-a
încasat din contul SRL „Pro Domestic” în beneficiul TITA „Agrotransconstrucția” suma
de 4000 de lei cu titlu de cheltuieli de asistență juridică și 814,16 lei - taxa de stat
achitată la depunerea cererii de apel.
La 27 noiembrie 2020 SRL „Pro Domestic”, reprezentată de avocatul Rusu
Victor, a declarat recurs împotriva deciziei instanței de apel, solicitând admiterea
acestuia, casarea deciziei din 13 octombrie 2020 a Curții de Apel Chișinău și
menținerea hotărârii din 02 martie 2020 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru.
În motivarea recursului SRL „Pro Domestic” a invocat ilegalitatea și
netemeinicia deciziei instanței de apel, declarând că Curtea de Apel Chișinău a
examinat superficial prezenta speță, apreciind arbitrar probele administrate, cu
interpretarea și aplicarea eronată a normelor de drept material.
Recurenta consideră că este eronată concluzia instanței de apel precum că,
creanța a devenit certă, lichidă și exigibilă după pronunțarea deciziei din 10 octombrie
2018 a Curții Supreme de Justiție, deoarece în decizia contestată nu se regăsește nicio
prevedere legală care să interzică curgerea dobânzilor de întârziere începând cu data
recepționării de către debitor a somației creditorului până la executarea obligației de
plată, în cazul în care creditorul s-a adresat cu acțiune în judecată pentru realizarea
efectivă a dreptului său.
A indicat că, doar în cazurile expres prevăzute de lege, cum ar fi în acțiunea
oblică (art. 599 din Codul civil) și compensării datoriilor (art. 651 din Codul civil) se
cere caracterul cert, lichid și exigibil al creanței. Coborând condițiile punerii în
întârziere a debitorului (art. 617 din Codul civil) cu prevederile generale privind
dobânda de întârziere pentru obligațiile pecuniare (art. 619 din Codul civil) rezultă că
dobânda de întârziere curge continuu pe perioada în care debitorul se află în întârziere,
indiferent dacă creditorul s-a adresat cu acțiune în judecată sau nu. Iar, faptul că în
cauza civilă anterioară privind încasarea datoriei de bază instanțele de judecată ierarhic
inferioare au considerat acțiunea SRL „Pro Domestic” ca neîntemeiată este irelevant din
moment ce a fost pronunțată o decizie definitivă și irevocabilă de către instanța de
judecată ierarhic superioară în favoarea creditorului.
A susținut că este greșită concluzia instanței de apel precum că dobânda de
întârziere a început să curgă abia după pronunțarea deciziei Curții Supreme de Justiție,
or, după admiterea acțiunii creditorului, prin care s-a încasat din contul debitorului
creanța pretinsă, precum și în cazul în care acesta nu a executat-o benevol, s-a intentat
procedura executării silite reglementată de Codul de executare, care la art. 24 descrie
cert natura juridică a dobânzii pentru întârzierea executării documentului executoriu.
Totodată, recurenta a menționat că, conform art. 617 alin. (5) din Codul civil (în
redacția Legii până la modificările din 01 martie 2019), debitorul nu este în întârziere
atât timp cât prestația nu a avut loc din cauza unor împrejurări neimputabile debitorului.
Faptul că TITA „Agrotransconstrucția” nu și-a executat obligația de plată în termenul
prevăzut de somația din 11 aprilie 2017, precum și nici în perioada în care a fost
3
examinat litigiul civil anterior, nu o exonerează de plata dobânzilor de întârziere,
deoarece datoria pretinsă a fost încasată din contul acesteia pe cale judiciară, care a
refuzat cu rea-credință să-și onoreze benevol obligațiile asumate prin contractul de
depozit. Mai mult ca atât, lege civilă nu prevede un anumit termen în care dobânda nu
curge sau este suspendată.
A precizat recurenta că în prezenta cauză civilă a solicitat încasarea dobânzii de
întârziere, calculată din momentul recepționării somației până la executarea obligației.
Sintagma „caracter cert, lichid și exigibil al creanței” nu are nicio relevanță la cazul
speței, deoarece dacă s-ar fi solicitat încasarea dobânzii de întârziere în cadrul primului
proces civil, s-ar fi încasat fără a se ridica problema caracterelor juridice ale creanței.
Mai mult ca atât, temei esențial de depunere a prezentei acțiuni a servit decizia din 10
octombrie 2018 a Curții Supreme de Justiție în care au fost elucidate și stabilite
irevocabil toate circumstanțele și suportul probator al litigiului, care are puterea de lucru
judecat.
În conformitate cu art. 434 alin. (1) din Codul de procedură civilă, recursul se
declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei integrale, dacă
legea nu prevede altfel.
Curtea de Apel Chișinău a pronunțat decizia la 13 octombrie 2020.
Din actele cauzei rezultă că decizia motivată a instanței de apel a fost expediată
prin intermediul poștei electronice în adresa avocatului SRL „Pro Domestic”, Rusu
Victor la 05 noiembrie 2020 (f.d. 80), însă nu se atestă date când a fost recepționată de
către ultimul.
Astfel, recursul declarat la 27 noiembrie 2020, este în termen.
La 08 decembrie 2020 în adresa TITA „Agrotransconstrucția” a fost expediată
copia recursului declarat de SRL „Pro Domestic” reprezentată de avocatul Rusu Victor,
cu înștiințarea despre necesitatea depunerii referinței, însă intimata nu și-a valorificat
dreptul procedural respectiv (f.d. 94).
În conformitate cu art. 440 alin. (2) din Codul de procedură civilă, completul din
3 judecători prin încheierea din 14 aprilie 2021 a considerat recursul admisibil și a
dispus examinarea fondului de un complet din 5 judecători.
În conformitate cu art. 444 din Codul de procedură civilă, recursul se examinează
fără înștiințarea participanților la proces.
Studiind materialele dosarului în raport cu argumentele invocate în recursul
declarat, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții
Supreme de Justiție consideră că recursul urmează a fi admis, cu casarea deciziei
instanței de apel și menținerea hotărârii primei instanțe, din următoarele considerente.
În conformitate cu art. 445 alin. (1) lit. f) din Codul de procedură civilă, instanța,
după ce judecă recursul, este în drept să admită recursul, să caseze decizia instanței de
apel și să mențină hotărîrea primei instanțe.
Din suportul probator prezent la materialele cauzei rezultă că la 11 mai 2017,
SRL „Pro Domestic” a depus cerere de chemare în judecată împotriva TITA
„Agrotransconstrucția”, prin care a solicitat încasarea sumei de 150 000 de lei ce
4
constituie valoarea bunurilor încredințate pârâtei spre păstrare în baza contractului de
depozit nr. 03/4 din 30 iunie 2016 și facturii nr. 1011788 din 30 iunie 2016, precum și
încasarea taxei de stat în mărime de 4500 de lei.
Prin hotărârea din 08 noiembrie 2017 a Judecătoriei Chișinău, sediul Buiucani,
menținută prin decizia din 22 martie 2018 a Curții de Apel Chișinău, acțiunea depusă de
SRL „Pro Domestic” a fost respinsă ca neîntemeiată.
Prin decizia din 10 octombrie 2018 a Curții Supreme de Justiție, a fost admis
recursul declarat de SRL „Pro Domestic” și au fost casate integral decizia din 22 martie
2018 a Curții de Apel Chișinău și hotărârea din 08 noiembrie 2017 a Judecătoriei
Chișinău, sediul Buiucani, fiind pronunțată o hotărâre nouă, prin care acțiunea a fost
admisă integral și s-a încasat din contul TITA „Agrotransconstrucția” în beneficiul SRL
„Pro Domestic” suma de 150 000 de lei și suma de 4500 de lei, cu titlu de cheltuieli de
judecată (f.d. 8-11).
Înaintând prezenta acțiune, SRL „Pro Domestic” a solicitat încasarea din contul
TITA „Agrotransconstrucția” a următoarele sume, pe care nu le-a solicitat în cauza
civilă anterioară și anume: a dobânzii de întârziere în sumă de 36 184,93 de lei pentru
perioada 14 aprilie 2017 – 10 octombrie 2018, a taxei de stat achitată la depunerea
cererii de apel în sumă de 3375 de lei, taxei de stat achitată la depunerea cererii de
recurs în sumă de 2250 de lei și a cheltuielilor de asistență juridică în mărime de 6000
de lei. Totodată, SRL „Pro Domestic” a solicitat compensarea cheltuielilor de judecată
suportate în prezentul proces și anume, a taxei de stat în sumă de 1435 de lei și a
cheltuielilor de asistență juridică în mărime de 3000 de lei.
Prima instanță, fiind învestită cu judecarea prezentei cauze, a ajuns la concluzia
temeiniciei parțiale a acțiunii și a încasat din contul TITA „Agrotransconstrucția” în
beneficiul SRL „Pro Domestic” suma de 36 184,93 de lei cu titlu de dobândă de
întârziere pentru perioada 14 aprilie 2017 – 10 octombrie 2018, suma de 1084,55 de lei
cu titlu de taxă de stat și suma de 2270,40 de lei - cheltuieli de asistență juridică.
Totodată, a încasat din contul SRL „Pro Domestic” în beneficiul TITA
„Agrotransconstrucția” suma de 972,40 de lei cu titlu de cheltuieli de asistență juridică
proporțional părții respinse a acțiunii reclamantului.
Instanța de fond a conchis că, caracterul cert, lichid și exigibil al creanței rezultă
din contractul de depozit nr. 03/A din 30 iunie 2016 încheiat între SRL „Pro Domestic”
și TITA „Agrotransconstrucția” în care părțile au specificat obiectul, drepturile și
obligațiile corelative, precum și scadența obligațiilor. Prin urmare, prima instanță a
considerat întemeiată pretenția SRL „Pro Domestic” privind încasarea dobânzii de
întârziere pentru perioada 14 aprilie 2017 – 10 octombrie 2018.
Cu referire la pretenția privind încasarea taxei de stat pentru apel și recurs,
precum și a cheltuielilor pentru asistență juridică suportate în cauza civilă depusă
anterior, prima instanță a menționat că la materialele cauzei nu au fost prezentate probe
prin care s-ar confirma suportarea de către SRL „Pro Domestic” a respectivelor
cheltuieli.
5
Ulterior, instanța de apel de apel, fiind învestită cu judecarea apelului declarat de
TITA „Agrotransconstrucția”, a ajuns la concluzia temeiniciei acestuia și a casat
hotărârea primei instanțe, pronunțând o nouă hotărâre, prin care acțiunea a fost respinsă
ca neîntemeiată, cu încasarea din contul SRL „Pro Domestic” în beneficiul TITA
„Agrotransconstrucția” a sumei de 4000 de lei cu titlu de cheltuieli de asistență juridică
și 814,16 lei - taxă de stat achitată la depunerea cererii de apel.
Pentru a decide astfel, instanța de apel a considerat că este eronată soluția primei
instanțe de încasare a dobânzii de întârziere pentru perioada 14 aprilie 2017 - 10
octombrie 2018, or, creanța, în temeiul căruia SRL „Pro Domestic” a solicitat a fi
încasată dobânda de întârziere, a devenit certă la data pronunțării deciziei din 10
octombrie 2018 a Curții Supreme de Justiție, din considerentele că suma pretinsă în
cuantum de 150 000 de lei era evident una incertă, în condițiile în care făcea obiect de
examinare în instanțele de judecată, fiind una litigioasă.
Verificând legalitatea deciziei atacate prin prisma argumentelor invocate în
recurs, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme
de Justiție constată că instanța de apel a apreciat eronat circumstanțele importante
pentru soluționarea justă a cauzei.
În conformitate cu art. 239 din Codul de procedură civilă, hotărârea
judecătorească trebuie să fie legală și întemeiată. Instanța își întemeiază hotărîrea numai
pe circumstanțele constatate nemijlocit de instanță și pe probele cercetate în ședință de
judecată.
În conformitate cu art. 240 alin. (1) din Codul de procedură civilă, la deliberarea
hotărîrii, instanța judecătorească apreciază probele, determină circumstanțele care au
importanță pentru soluționarea cauzelor, care au fost sau nu stabilite, caracterul
raportului juridic dintre părți, legea aplicabilă soluționării cauzei și admisibilitatea
acțiunii.
Conform art. 572 alin. (2) din Codul civil (în vigoare până la 01 martie 2019),
obligația trebuie executată în modul corespunzător, cu bună-credință, la locul și în
momentul stabilit.
Conform art. 585 din Codul civil (în vigoare până la 01 martie 2019), în cazul în
care, conform legii sau contractului, obligația este purtătoare de dobândă, se plătește o
dobândă egală cu rata de refinanțare a Băncii Naționale a Moldovei dacă legea sau
contractul nu prevede o altă rată.
Potrivit art. 602 alin. (1) și (2) din Codul civil (în vigoare până la 01 martie
2019), în cazul în care nu execută obligația, debitorul este ținut să-l despăgubească pe
creditor pentru prejudiciul cauzat astfel dacă nu dovedește că neexecutarea obligației
nu-i este imputabilă. Neexecutarea include orice încălcare a obligațiilor, inclusiv
executarea necorespunzătoare sau tardivă.
În conformitate cu prevederile art. 617 alin. (1) din Codul civil (în vigoare până
la 01 martie 2019), dacă nu execută obligația în urma somației primite după scadență
din partea creditorului, debitorul se consideră în întârziere ca urmare a somației.
6
Iar, art. 619 alin. (1) și (2) din Codul civil (în vigoare până la 01 martie 2019)
prevede că obligațiilor pecuniare li se aplică dobînzi pe perioada întârzierii. Dobînda de
întârziere reprezintă 5% peste rata dobînzii prevăzută la art.585 dacă legea sau
contractul nu prevede altfel. În cazul actelor juridice la care nu participă consumatorul,
dobînda este de 9% peste rata dobînzii prevăzută la art. 585 dacă legea sau contractul nu
prevede altfel. Nu este admisă proba unui prejudiciu mai redus.
Materialele cauzei atestă că prin decizia din 10 octombrie 2018 a Curții Supreme
de Justiție, a fost admisă integral acțiunea depusă de SRL „Pro Domestic” și s-a încasat
din contul TITA „Agrotransconstrucția” în beneficiul SRL „Pro Domestic” suma de
150 000 de lei și suma de 4500 de lei, cu titlu de cheltuieli de judecată (f.d. 8-11).
Potrivit acestei decizii, la data de 30 iunie 2016 între SRL „Pro Domestic” în
calitate de deponent și TITA „Agrotransconstrucția” în calitate de depozitar, a fost
încheiat contractul de depozit nr. 03/A, prin care SRL „Pro Domestic” a încredințat
TITA „Agrotransconstrucția” spre păstrare, cu titlu de depozit, următoarele bunuri:
dulap KtPP - 63/10/0,4, transformator TMG -63/10U1, 10/0,4 kV, celula KCO 305.
Instanța de recurs a menționat că, potrivit pct. 4.1 din contract , depozitarul are
inclusiv obligația de a păstra bunurile primite în depozit și de a îngriji de ele ca de
bunurile proprii, cât și de a restitui bunurile primite în depozit la expirarea duratei
prezentului contract sau la cererea deponentului, în starea în care au fost preluate.
Iar, potrivit pct. 4.4 din contract, deponentul are dreptul să solicite oricând
restituirea bunurilor în starea în care au fost predate, în caz contrar având dreptul să
ceară despăgubiri.
La data de 11 aprilie 2017 SRL „Pro Domestic” a expediat în adresa TITA
„Agrotransconstrucția” o pretenție cu solicitarea de a restitui în termen de 7 zile,
bunurile predate în baza contractului de depozit nr. 03/A din 30 iunie 2016 sau
contravaloarea acestora în mărime de 150 000 de lei (f.d. 29).
Pretenția a fost recepționată de către TITA „Agrotransconstrucția” la data de
13 aprilie 2017, fapt confirmat prin avizul de recepție (f.d. 30).
Prin decizia din 10 octombrie 2018 a Curții Supreme de Justiție s-a constatat că
TITA „Agrotransconstrucția” nu și-a onorat în mod corespunzător obligațiile ce rezultă
din contractul de depozit nr. 03/A din 30 iunie 2016 și nu a întreprins acțiuni în vederea
satisfacerii pretenției SRL „Pro Domestic” din 11 aprilie 2017.
Astfel, instanța de recurs a concluzionat că, având în vedere că bunurile transmise
de către SRL „Pro Domestic” la păstrare TITA „Agrotransconstrucția” în baza
contractului de depozit lipsesc, se impune admiterea acțiunii depuse de SRL „Pro
Domestic” cu privire la încasarea din contul TITA „Agrotransconstrucția” a sumei de
150 000 de lei cu titlu de prejudiciu material.
În prezenta cauză civilă, SRL „Pro Domestic” a solicitat încasarea din contul
TITA „Agrotransconstrucția” a dobânzii de întârziere în sumă de 36 184,93 de lei
pentru perioada 14 aprilie 2017 – 10 octombrie 2018, rezultată din contractul de depozit
nr. 03/A din 30 iunie 2016.
7
Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme
de Justiție reține că, dobânda de întârziere este plata pentru folosirea surselor financiare
străine, iată de ce în situații practice creditorul poate pretinde prejudiciul efectiv, venitul
ratat, clauza penală, inclusiv penalități de întârziere, cât și dobânda de întârziere,
calculată potrivit art. 619 din Codul civil (dacă legea sau contractul nu prevede altă
mărime a dobânzii). Creditorul obligației pecuniare nu trebuie să dovedească dauna
cauzată prin întârzierea executării, deoarece stabilirea acestor daune se face anticipat, de
regulă, în baza art. 619 din Codul civil, dacă o lege specială sau contractul părților nu
prevăd altă mărime a dobânzii.
Instanța de recurs subliniază că art. 619 din Codul civil (în vigoare până la 01
martie 2019) vine să soluționeze problemele legate de întârzierea executării obligațiilor
pecuniare în special în situația de inflație. Simplul fapt al întârzierii executării
presupune cauzarea unui prejudiciu a cărui estimare minimă este reglementată prin
această normă.
Dobânda de întârziere reprezintă prin sine o varietate a despăgubirilor pentru
prejudiciul cauzat, mărimea cărora creditorul nu este obligat să o probeze, decât dacă
invocă o dobândă de întârziere peste cea indicată în articolul dat.
Din sensul art. 619 din Codul civil (în vigoare până la 01 martie 2019) rezultă că
dobânda de întârziere pentru întârzierea executării obligațiilor pecuniare curge de drept,
chiar dacă nu a fost stabilită prin contractul scris între părți. Pentru curgerea de drept a
dobânzilor de întârziere se cer a fi îndeplinite următoarele condiții: obligația debitorului
să constea în plata unei sume de bani, obligația să fie lichidă și exigibilă.
Dobânda de întârziere urmează a fi încasată de la data punerii debitorului în
întârziere. Punerea debitorului în întârziere constă într-o manifestare de voință din
partea creditorului prin care el pretinde executarea obligației unui debitor care
tergiversează o executare ce mai este posibilă. Procedura punerii în întârziere nu este
reglementată în mod special, de aceea poate rezulta din orice act, notificare, telegramă.
Aceasta urmează a fi confirmată prin avizul de recepție din partea debitorului.
La caz, recurenta a solicitat încasarea dobânzii de întârziere în sumă de
36 184,93 de lei pentru perioada de la 14 aprilie 2017 – ziua imediat următoare a
recepționării pretenției cu privire la restituirea bunurilor depozitate sau contravaloarea
acestora în mărime de 150 000 de lei și până la 10 octombrie 2018 – data pronunțării
deciziei Curții Supreme de Justiție prin care s-a încasat suma de 150 000 de lei.
În circumstanțele expuse, instanța de recurs consideră întemeiată și legală
concluzia instanței de fond cu privire la încasarea din contul TITA
„Agrotransconstrucția” în beneficiul SRL „Pro Domestic” a sumei de 36 184,93 de lei
cu titlu de dobândă de întârziere pentru perioada 14 aprilie 2017 – 10 octombrie 2018,
precum și compensarea cheltuielilor de judecată suportate în prezentul proces,
proporțional părții admise din acțiune.
Nu poate fi reținut argumentul instanței de apel precum că creanța, în temeiul
căreia SRL „Pro Domestic” a solicitat a fi încasată dobânda de întârziere, a devenit certă
la data pronunțării deciziei din 10 octombrie 2018 a Curții Supreme de Justiție, or,
8
conform art. 617 alin. (1) din Codul civil (în vigoare până la 01 martie 2019), dacă nu
execută obligația în urma somației primite după scadență din partea creditorului,
debitorul se consideră în întârziere ca urmare a somației. Astfel, dobânda de întârziere
urmează a fi încasată de la data punerii debitorului în întârziere, la caz fiind îndeplinite
condițiile pentru curgerea de drept a dobânzii de întârziere - obligația debitorului constă
în plata unei sume de bani, este lichidă și exigibilă.
Din considerentele menționate și având în vedere faptul că hotărârea primei
instanțe este legală și întemeiată, decizia instanței de apel fiind emisă cu aprecierea
eronată a circumstanțelor cauzei, Colegiul civil, comercial și de contencios
administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a admite
recursul, a casa integral decizia instanței de apel și a menține hotărârea primei instanțe.
În conformitate cu art. 445 alin. (1) lit. f) din Codul de procedură civilă, Colegiul
civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție
decide:
Se admite recursul declarat de Societatea cu Răspundere Limitată „Pro
Domestic”, reprezentată de avocatul Rusu Victor.
Se casează integral decizia din 13 octombrie 2020 a Curții de Apel Chișinău și se
menține hotărârea din 02 martie 2020 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru, în cauza
civilă, la cererea de chemare în judecată depusă de Societatea cu Răspundere Limitată
„Pro Domestic” împotriva TITA „Agrotransconstrucția” cu privire la încasarea dobânzii
de întârziere și a cheltuielilor de judecată.
Decizia este irevocabilă.
Președintele ședinței,
judecătorul Svetlana Filincova
judecătorii Ala Cobăneanu
Galina Stratulat
Iurie Bejenaru
Mariana Pitic
9