3ra-209/21 — Contestarea actului adminsitrativ

3ra-209/21 — Contestarea actului adminsitrativ (Curtea Supremă de Justiție, 2021)

Dosarul nr. 3ra-209/21

Prima instanță: Judecătoria Chișinău sediul Chișinău (jud: C.Guzun)

Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (jud: V.Clima, M. Guzun, G.Dașchevici)

Î N C H E I E R E

28 aprilie 2021 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție,

în componența:

Președintele completului, judecătorul Maria Ghervas

Judecătorii Victor Burduh

Nicolae Craiu

examinând admisibilitatea recursului depus de către Inspectoratul General al

Poliției,

în cauza de contencios administrativ, la cererea de chemare în judecată depusă

de Sergiu Moga împotriva Inspectoratului General al Poliției al Ministerului

Afacerilor Interne cu privire la anularea actului administrativ, restabilirea în funcție

și încasarea plăților salariale,

împotriva deciziei din 11 noiembrie 2020 a Curții de Apel Chișinău,

c o n s t a t ă:

La data de 2 august 2019, Sergiu Moga a depus cerere de chemare în judecată

împotriva Inspectoratului General al Poliției al Ministerului Afacerilor Interne cu

privire la anularea actului administrativ, restabilirea în funcție și încasarea plăților

salariale.

În motivarea acțiunii a invocat că, în anul 2006 a început activitatea în organele

afacerilor interne iar din anul 2015 activează în funcția de inspector principal, ofițer

de patrulare al Plutonului Ialoveni, Strășeni al Batalionului nr. 3 al Brigăzii de

patrulare al Inspectorului Național de Patrulare, cu salariul de 6 200 de lei.

În ultimul an de activitate, tot mai des a avut xxxxxxxxxxxx.

Astfel, în luna ianuarie 2019 a fost investigat de medicul gastrolog din cadrul

spitalului MAI, care în urma investigațiilor a xxxxxxxxxxxxxx.

Ulterior, la 25 martie 2019 în urma xxxxxxxxxxxxx.

La 25 și 30 martie 2019, precum și în luna aprilie 2019 de mai multe ori a

comunicat despre xxxxx sa de xxxxxx Comisarului Comandantul Plutonului

Ialoveni, Strășeni al Batalionului nr. 3 al Brigăzii de Patrulare a Inspectoratului

național de patrulare Silviu Iuri, și anume că se află în or. Tiraspol la xxxxxxxx.

Respectiv, în perioada 25 martie 2019 – 20 mai 2019 reclamantul nu s-a

prezentat la serviciu, aflându-se xxxxxxxx. În perioada 25 martie 2019 – 28 martie

2019 și 29 martie 2019 – 20 mai 2019, fiind în mun. Chișinău și ulterior s-a aflat în

xxxxxxxxx, fapt despre care a informat superiorii.

Prin Ordinul șefului Inspectoratului General al Poliției nr. 198ef. din 03 mai

2019 „Cu privire la sancționarea disciplinară a ofițerilor de patrulare ai Plutonului

1

Ialoveni, Strășeni al Batalionului nr. 3 al Brigăzii de patrulare a Inspectoratului

Național de Patrulare, inspector principal Sergiu Moga și inspector superior Anatolie

Nicora”, în temeiul art. 38 alin. (1) lit. j) din Legea nr. 288 din 16 decembrie 2016

cu privire la funcționarul public cu statut special din cadrul Ministerului Afacerilor

Interne, pentru absența nemotivată de la lucru, reclamantul a fost sancționat

disciplinar cu concediere. Ordinul contestat se motivează prin neprezentarea la

serviciu a reclamantului de la 29 martie 2019 – 03 mai 2019 și neinformarea despre

motivul absenței de la serviciu.

Cu ordinul Șefului Inspectoratului General al Poliției nr.198 ef. din 03 mai 2019

a făcut cunoștință la 26 iunie 2019 prin intermediul avocatului, deoarece era sub

arest preventiv. Nu este de acord cu ordinul de sancționare, din motivul ilegalității

aplicării sancționării disciplinare, și astfel nulitatea ordinului contestat.

Neprezentarea la serviciu în perioada 25 martie 2019 – 03 mai 2019 a avut loc

din motive întemeiate, aflându-se în xxxxxxxxx. Potrivit procedurii stabilite, s-a

adresat xxxxxxxxxxx către persoana autorizată, care după xxxxxxxxxxxxxxxx.

Considera reclamantul că a fost ilegal concediat în temeiul art. 38 alin. (1) lit.

j) din Legea nr. 288 din 16 decembrie 2016 cu privire la funcționarul public cu statut

special din cadrul Ministerului Afacerilor Interne. Cât privește calificarea abaterii ca

fiind „repetată”, legea nu explică dacă se are în vedere orice abatere sau aceeași

abatere. Deși nu este expres prevăzut, legiuitorul a avut în vedere comiterea abaterii

(aceeași sau alta) pe parcursul anului în care sancțiunea aplicată este valabilă. Pe

parcursul anilor 2012-2019 până la 03 mai 2019 reclamantul nu a fost sancționat

disciplinar (nu există sancțiuni valabile), ceea ce înseamnă că nu a comis repetat

încălcări ale disciplinei de serviciu pe parcursul unui an, iar absența nemotivată de

la lucru ce i se impută nu se include în acțiuni care se consideră încălcare gravă a

obligațiilor de muncă prevăzute de art. 211/1 Codul muncii.

La data de 23 ianuarie 2020, Sergiu Moga, prin intermediul avocatului Ștefan

Balmuș a depus cerere de concretizare a pretențiilor prin care a solicitat anularea

Ordinului șefului Inspectoratului General al Poliției nr. 198 ef. din 03 mai 2019 „Cu

privire la sancționarea disciplinară a ofițerilor de patrulare ai Plutonului Ialoveni,

Strășeni al Batalionului nr. 3 al Brigăzii de patrulare a Inspectoratului Național de

Patrulare, inspector principal Sergiu Moga și inspector superior Anatolie Nicora”, în

partea sancționării în mod disciplinar cu concedierea din cadrul organelor afacerilor

interne, în temeiul art. 38 alin. (1) lit. j) din Legea nr. 288 din 16.12.2016 cu privire

la funcționarul public cu statut special din cadrul Ministerului Afacerilor Interne,

pentru absența nemotivată de la lucru, pe Sergiu Moga, ofițer de patrulare a

Plutonului Ialoveni, Strășeni al Batalionului nr. 3 al Brigăzii de patrulare a

Inspectoratului Național de Patrulare, inspector principal; restabilirea în funcția de

ofițer de patrulare a Plutonului Ialoveni, Strășeni al Batalionului nr. 3 al Brigăzii de

patrulare a Inspectoratului Național de Patrulare, inspector principal; încasarea

salariul pentru întreaga perioadă de absență forțată de la muncă și compensarea

cheltuielilor de judecată.

Prin hotărârea din 23 iulie 2020 a Judecătoriei Chișinău sediul Rîșcani, acțiunea

a fost admisă. A fost anulat Ordinul șefului Inspectoratului General al Poliției nr.

198ef. din 03 mai 2019 „Cu privire la sancționarea disciplinară a ofițerilor de

patrulare ai Plutonului Ialoveni, Strășeni al Batalionului nr. 3 al Brigăzii de patrulare

a Inspectoratului Național de Patrulare, inspector principal Sergiu Moga și inspector

superior Anatolie Nicora”, în partea sancționării în mod disciplinar cu concedierea

din cadrul organelor afacerilor interne, în temeiul art. 38 alin. (1) lit. j) din Legea cu

2

privire la funcționarul public cu statut special din cadrul Ministerului Afacerilor

Interne nr. 288 din 16 decembrie 2016, pentru absența nemotivată de la lucru, pe

Sergiu Moga, ofițer de patrulare a Plutonului Ialoveni, Strășeni al Batalionului nr. 3

al Brigăzii de patrulare a Inspectoratului Național de Patrulare, inspector principal,

ca fiind ilegal. A fost restabilit Sergiu Moga în funcția de ofițer de patrulare a

Plutonului Ialoveni, Strășeni al Batalionului nr. 3 al Brigăzii de patrulare a

Inspectoratului Național de Patrulare, inspector principal. A fost dispusă încasarea

din contul Inspectoratului General al Poliției în beneficiul lui Moga Sergiu salariul

pentru întreaga perioadă de absență forțată de la muncă.

Prin decizia din 11 noiembrie 2020 a Curții de Apel Chișinău, a fost respins

apelul declarat de Inspectoratul General al Poliției împotriva hotărârii din 23 iulie

2020 a Judecătoriei Chișinău sediul Rîșcani.

În favoarea acestei concluzii instanțele ierarhic inferioare au constatat că, la

materialele anchetei de serviciu se regăsesc înscrisuri care demonstrează încercările

pârâtului de a afla motivele lipsei de la serviciu a lui Sergiu Moga, încercări care nu

au avut nici un rezultat, reclamantul neputând fi de găsit. Însă, reieșind din

materialele investigației de serviciu rezultă cert faptul că la data de 29 martie 2019

comisarul Silviu Iurii telefonic a fost înștiințat de către Moga Sergiu, că dânsul este

xxxxxxxx. Iar, în conformitate cu prevederile art. 123 alin. (6) CPC, în coroborare

cu prevederile art. 195 Cod administrativ, faptele invocate de una din părți nu trebuie

dovedite în măsura în care cealaltă parte nu le-a negat.

Instanțele de judecată au reiterat că, Sergiu Moga a fost internat în instituția

medicală începând cu data de 25 martie 2019 până la data de 20 mai 2019, iar careva

probe contrare de către Inspectoratul General al Poliției nu au fost prezentate, ceea

ce conform prevederilor art. 93 alin. (1) din Codul administrativ, fiecare participant

probează faptele pe care își întemeiază pretenția.

Angajatorul la emiterea Ordinului de concediere nu a ținut cont de faptul că,

sancțiunea disciplinară urmează a fi individualizată. Or, drept temei juridic de

aplicare a sancțiunii reclamantului, pârâtul a indicat art. 38 alin. (1) lit. j) din Legea

nr. 288 din 16.12.2016 privind funcționarul public cu statut special din cadrul

Ministerului Afacerilor Interne, potrivit căruia raportul de serviciu al funcționarului

public cu statut special poate să înceteze în următoarele situații: pentru încălcări

repetate ale disciplinei de serviciu pe parcursul unui an sau pentru comiterea unei

încălcări grave.

Pentru a fi constatate acțiuni săvârșite în mod repetat - circumstanță ce ar

permite calificarea drept abatere disciplinară în conformitate cu temeiul legal indicat

în ordinul din 03 mai 2019, urma să existe o constatare anterioară a absenței fără

motive întemeiate de la serviciu a lui Moga Sergiu, în speță însă, instanțelor ierarhic

inferioare nu au fost prezentate probe despre existența unei abateri disciplinare

similare care i-ar fi fost imputată reclamantului până la aplicarea sancțiunii din 03

mai 2019, mai mult, după cum a fost constatat în cadrul examinării prezentei cauze,

reclamantul nu a comis abaterea incriminată.

La data de 12 noiembrie 2020, Inspectoratul General al Poliției a depus cerere

de recurs nemotivat, iar la data de 19 ianuarie 2021 cerere de recurs motivată

împotriva deciziei din 11 noiembrie 2020 a Curții de Apel Chișinău.

În motivarea cererii de recurs a indicat că, cu concluziile instanței de fond și de

apel nu este de acord, le consideră lipsite de suport juridic, neîntemeiate,

neargumentate, iar în ansamblu pasibile de a fi casate.

3

Instanțele de judecată s-au expus doar în contextul actului administrativ

individual, ordinul cu privire la sancționare, ignorând volumul mare de materiale ale

anchetei de serviciu prin care s-a demonstrat cu certitudine faptul încălcării de către

Sergiu Moga a disciplinei de serviciu.

A solicitat Inspectoratul General al Poliției admiterea cererii de recurs, casarea

deciziei instanței de apel cu pronunțarea unei noi decizii de respingere a acțiunii.

Examinând recursul declarat, Completul specializat pentru examinarea

acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție menționează următoarele.

În conformitate cu art. 244 alin.(1) Cod administrativ, hotărârile curții de apel

ca instanța de fond, precum și deciziile instanței de apel pot fi contestate cu recurs.

În conformitate cu art. 245 alin. (1) și (2) Cod administrativ, recursul se depune

la instanța de apel în termen de 30 de zile de la notificarea deciziei instanței de apel,

dacă legea nu stabilește un termen mai mic. Motivarea recursului se prezintă Curții

Supreme de Justiție în termen de 30 de zile de la notificarea deciziei instanței de

apel. Dacă se depune împreună cu cererea de recurs, motivarea recursului se depune

la instanța de apel.

Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ

al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de

Justiție reține că atât recursul nemotivat depus la data de 12 noiembrie 2020, cât și

motivarea acestuia depusă la data de 19 ianuarie 2021 sunt în termen, or, dispozitivul

deciziei instanței de apel a fost adoptat la 11 noiembrie 2020, iar motivarea deciziei

a fost notificată recurentului la data de 5 ianuarie 2020.

Examinând admisibilitatea recursului depus de Inspectoratul General al

Poliției, Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios

administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție constată inadmisibilitatea acestuia, din motivele ce succed.

În temeiul art. 246 alin. (1) din Codul administrativ, Curtea Supremă de Justiție

examinează din oficiu admisibilitatea cererii de recurs. Dacă este inadmisibil,

recursul se declară ca atare printr-o încheiere, iar în acord cu alin. (2) din art. 246

din Codul administrativ, recursul se declară inadmisibil în special în cazurile

enumerate la literele a)-f).

Din analiza acestor prevederi, rezultă că admisibilitatea/inadmisibilitatea

recursului, în special, nu se limitează doar la temeiurile menționate ci urmează să

însușească în condițiile Codului administrativ exercitarea efectivă a unui control de

legalitate, veritabil bazat pe temeiuri concludente și serioase.

În această ordine de idei, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în

contencios administrativ reține că, Codul administrativ dezvoltă nu doar caracterul

nedevolutiv al recursului dar și cerința de seriozitate a cererii din perspectiva

invocării unor veritabile și esențiale încălcări de drept procedural și material capabile

să răstoarne deciziile instanței de apel contestate și invocare ex officio a erorilor de

drept.

Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ

notează că pentru a trece testul de admisibilitate, cererea de recurs trebuie să conțină

o motivare convingătoare și întemeiată în condițiile nominalizate mai sus. Acest

argument rezultă și din particularitățile de formă ale reglementării recursului în

Codul administrativ și anume din sintagma „motivarea recursului” de la art. 245

alin.(2) din Codul administrativ. În consecutivitate, motivarea cererii de recurs în

4

circumstanțele expuse se referă la formalitățile pe care trebuie să le întrunească

cererea în vederea rezistării testului și filtrului de admisibilitate.

De asemenea, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios

administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție accentuează că admisibilitatea recursului trebuie privită și în

contextul rolului și funcției legale a instanței judecătorești supreme care constă, în

special în asigurarea și interpretarea uniformă a legilor la examinarea cauzelor de

contencios administrativ. Astfel, motivarea oricărei cereri de recurs trebuie să țină

cont pentru a trece filtrul de admisibilitate și a avea succes, de aceste însușiri de

ordin legal fundamental.

În acest sens, CtEDO în jurisprudența sa constantă statuează că dreptul de acces

la instanțe nu este absolut. Există limitări implicit admise [Golder împotriva

Regatului Unit, pct. 38; Stanev împotriva Bulgariei (MC), pct. 230]. Acesta este în

special cazul condițiilor de admisibilitate a unui recurs, întrucât prin însăși natura sa

necesită o reglementare din partea statului, care se bucură în această privință de o

anumită marjă de apreciere (Luordo împotriva Italiei, pct. 85). Condițiile de

admisibilitate ale unui recurs pot fi mai stricte decât pentru un apel (Levages

Prestations Services împotriva Franței, pct. 45). Curtea a mai reiterat că modul de

aplicare a articolului 6 procedurilor în fața instanțelor ierarhic superioare depinde de

caracteristicile speciale ale procedurilor respective, urmând de ținut cont de

totalitatea procedurilor în sistemul de drept național și de rolul instanțelor ierarhic

superioare în acest sistem. (Botten v. Norway, hotărâre din 19 februarie 1996,

Reports 1996-1, p. 141, § 39). La fel, conform jurisprudenței CtEDO, procedurile cu

privire la admisibilitatea căii de atac și procedurile care implică doar chestiuni de

drept și nu chestiuni de fapt, pot fi conforme cu cerințele articolului 6 § 1 (a se vedea

Helmers c. Suediei 9 octombrie 1991, § 31, Seria A, nr. 212-A).

În circumstanțele menționate, completul specializat pentru examinarea

acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a declara

inadmisibil recursul depus de Inspectoratul General al Poliției.

În conformitate cu art. 230 și art. 246 din Codul administrativ, completul

specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului

civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție

d i s p u n e:

Recursul depus de Inspectoratul General al Poliției, se declară inadmisibil.

Încheierea este irevocabilă.

Președintele completului,

Judecătorul Maria Ghervas

Judecătorii Victor Burduh

Nicolae Craiu

5