3ra-1166/22 — contestarea actului administrativ si compensarea cheltuielilor de judecata

3ra-1166/22 — contestarea actului administrativ si compensarea cheltuielilor de judecata (Curtea Supremă de Justiție, 2022)

Dosarul nr. 3ra-1166/22

2-20092243-01-3ra-07112022

Prima instanță: Judecătoria Chișinău, sediul Rîșcani (jud. Gr. Cazacu)

Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (jud. Gh. Mîra, A. Bostan, Gr. Dașchevici)

ÎNCHEIERE

7 decembrie 2022 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție,

în componența:

Președintele completului, judecătorul Ala Cobăneanu

Judecătorii Nina Vascan

Nicolae Craiu

examinând recursul depus de Ludmila Strat, reprezentată de avocatul Oxana

Eșanu,

în cauza de contencios administrativ la cererea de chemare în judecată depusă

de Ludmila Strat împotriva Ministerului Afacerilor Interne, terț Serviciul de

Informații și Securitate cu privire la contestarea actului administrativ individual

defavorabil și compensarea cheltuielilor de judecată,

împotriva deciziei din 12 iulie 2022 a Curții de Apel Chișinău,

constată:

La 31 iulie 2020, Ludmila Strat a depus cerere de chemare în judecată împotriva

Ministerului Afacerilor Interne cu privire la contestarea actului administrativ

individual defavorabil și compensarea cheltuielilor de judecată.

În motivarea cererii de chemare în judecată, reclamanta a indicat că, la 10 iunie

2020, șeful Serviciului protecție internă și anticorupție al Ministerului Afacerilor

Interne a dispus efectuarea anchetei de serviciu în vederea elucidării circumstanțelor

expuse în raportul șefului interimar al Secției nr. 2 al Direcției protecția informațiilor

a Direcției generale protecție internă a Serviciului Protecție Internă și Anticorupție

al Ministerului Afacerilor Interne pe motiv că Petru Roșca, care activează în calitate

de inspector superior în cadrul Unității control al transportului al Sectorului Poliției

de frontieră ,,Aeroportul Internațional Chișinău” al Inspectoratului General al

Poliției de Frontieră, este vizat în cadrul unei cauze penale, având statut de inculpat.

La 1 iulie 2020, Serviciul Protecție Internă și Anticorupție al Ministerului

Afacerilor Interne a emis încheierea privind rezultatele anchetei de serviciu nr. 4/146

1

inițiată la 10 iunie 2020, prin care s-a propus aplicarea sancțiunii disciplinare în

privința reclamantei sub formă de ,,mustrare”.

Prin ordinul nr. 92 ef. din 8 iulie 2020 al Ministerului Afacerilor Interne cu

privire la sancționarea disciplinară a șefului Direcției generale resurse umane a

Inspectoratului General al Poliției de Frontieră, s-a aplicat sancțiunea disciplinară

sub formă de ,,mustrare”.

În opinia reclamantei, ordinul nr. 92 cf din 8 iulie 2020 al Ministerului

Afacerilor Interne este ilegal, abuziv, tendențios, emis cu încălcarea flagrantă a

legislației și pasibil a fi anulat din considerentele de fapt și de drept invocate.

Astfel, caracterul tendențios și ilegal al Ordinului de aplicare a sancțiunii

disciplinare se confirmă inclusiv prin sancționarea unei pretinse abateri disciplinare,

care a avut loc în opinia celor care au realizat ancheta dc serviciu la 26 septembrie

2016 (data remiterii dosarului penal al lui Petru Roșca în instanța de judecată -

Judecătoria Chișinău, sediul Buiucani).

Deci, actul administrativ contestat a fost emis după o perioadă de aproximativ

de 4 ani de la pretinsa abatere disciplinară. La efectuarea anchetei de serviciu și

nemijlocit la emiterea ordinului nr. 92 ef. din 8 iulie 2020 cu privire la sancționarea

disciplinară, nu s-a examinat despre calitatea procesual penală deținută de către Petru

Roșca în cadrul urmăririi penale/dosarului penal.

Reclamanta a invocat că, despre necesitatea suspendării din funcție a lui Petru

Roșca, Inspectoratul General al Poliției de Frontieră nu a fost anunțat. Faptul

anunțării/neanunțării de către Procuror despre necesitatea suspendării din funcție a

lui Petru Roșca, conform art. 200 din Codul de procedură penală, de asemenea nu a

fost examinat de către entitatea care a realizat ancheta de serviciu.

A menționat că Serviciul protecție internă și anticorupție al Ministerului

Afacerilor Interne, care a efectuat ancheta de serviciu/emitentul actului

administrativ, nu a verificat sub nici un aspect existența/inexistența demersului

formulat de procuror în sensul suspendării lui Petru Roșca din funcție.

Respectiv, reclamanta a susținut că, nu-i poate fi imputată neîntreprinderea

acțiunilor de suspendare a lui Petru Roșca din funcție, deoarece nu putea intui în

anul 2016 că, un angajat al Poliției de Frontieră are statut de învinuit ori inculpat, fie

că ar avea interdicția de a exercita atribuțiile de serviciu sau de a realiza activități cu

care acesta se ocupă sau le efectuează în interesul serviciului public, atât timp cât

organul de drept sau instanța de judecată nu s-a expus în acest sens.

La 12 septembrie 2020, din partea Procuraturii Anticorupție a parvenit

răspunsul la solicitarea menționată, inclusiv lista angajaților Poliției dc Frontieră

care figurează în procese/dosare penale, însă Petru Roșca nu s-a regăsit în lista dată.

La momentul trimiterii dosarului penal în instanța de judecată, Petru Roșca a

fost, deja, înlăturat de la exercitarea funcției pe care o deținea la momentul comiterii

infracțiunii (șef de schimb) și transferat în funcția de inspector (actualmente -

subofițer superior), fapt care a exclus incompatibilitatea infracțiunii comise cu

munca prestată.

Reclamanta a solicitat anularea ordinului nr. 92 ef. din 8 iulie 2020 al

Ministerului Afacerilor Interne cu privire la sancționarea disciplinară a șefului

2

Direcției generale resurse umane a Inspectoratului General al Poliției de Frontieră al

MAI, comisar-șef Ludmila Strat și încasarea cheltuielilor de judecată.

Prin hotărârea din 19 iulie 2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani, cererea

de chemare în judecată s-a respins ca neîntemeiată (f.d. 52)

La 2 august 2021, cu respectarea termenului prevăzut la art. 232 alin. (1) din

Codul administrativ, Ludmila Strat a depus apel, iar la 25 noiembrie 2021, cu

respectarea termenului prevăzut la art. 232 alin. (2) din Codul administrativ, a depus

apel motivat împotriva hotărârii din 19 iulie 2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul

Râșcani, solicitând casarea hotărârii primei instanțe, cu pronunțarea unei noi decizii

de admitere a acțiunii (f.d. 58-59,72-77).

Prin decizia din 12 iulie 2022 a Curții de Apel Chișinău, s-a respins cererea de

apel depusă de Ludmila Strat și s-a menținut hotărârea din 19 iulie 2021 a

Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani ( f.d. 114, 115-122).

Fiind învestită cu judecarea cauzei în ordine de apel, Curtea de Apel Chișinău

a notat că autoritatea publică pârâtă a invocat just în actul administrativ contestat că,

prin acțiunile/inacțiunile sale, șeful Direcției generale resurse umane a

Inspectoratului General al Poliției de Frontieră, comisar-șef Ludmila Strat a comis o

abatere disciplinară, fiind conducătorul subdiviziunii responsabile în domeniul

managementului resurse umane, astfel că nu a întreprins careva măsuri prevăzute de

actele normative în vigoare, în vederea suspendării raportului de serviciu al

subofițerului superior al Unității de control al frontierei al Sectorului poliției de

frontieră Aeroportul internațional Chișinău al IGPF, inspector superior Petru Roșca,

până la rămânerea definitivă a hotărârii judecătorești emise în privința acestuia, în

temeiul art. 76 lit. g) din Codul muncii. Or, în virtutea funcției deținute apelanta

urma să inițieze procedura de suspendare din funcție a lui Petru Roșca (fapt cunoscut

încă la 24 ianuarie 2020), în timp ce Ludmila Strat s-a limitat doar la înștiințarea

conducătorului Inspectoratului General al Poliției de Frontieră despre existența

dosarului penal trimis în judecată, înaintând doar propuneri privind verificarea,

perfectarea și reperfectarea accesului la secretul de stat.

Instanța de apel a conchis că instanța de fond a stabilit corect respectarea de

către autoritatea publică pârâtă a prevederilor legale sub aspectul inițierii procedurii

administrative, motivării actelor administrative contestate prin prisma prevederilor

art. 118 din Codul administrativ, precum și a dreptului discreționar consfințit în art.

225 alin. (2) din Codul administrativ.

Curtea de Apel Chișinău a apreciat ca neîntemeiat argumentul Ludmilei Strat

că, la emiterea hotărârii prima instanță a omis raționamentul că ordinul de aplicare a

sancțiunii a fost emis peste termenul prevăzut de lege, adică după o perioadă de

aproximativ 4 ani de la pretinsa abatere disciplinară. Or, în conformitate cu

prevederile art. 59 alin. (9) din Legea nr. 288/2016, sancțiunea disciplinară se aplică

în maximum 30 de zile din momentul constatării abaterii disciplinare. În speță nu se

constată expirarea termenului, deoarece încheierea Comisiei de disciplină, prin care

s-a constatat abaterea disciplinară, a fost emisă la 1 iulie 2020, iar ordinul nr. 92 ef.

al Ministerului Afacerilor Interne de sancționare a reclamantei a fost emis în ziua

imediat următoare - 2 iulie 2020.

3

La 26 octombrie 2022, Ludmila Strat, reprezentată de avocatul Oxana Eșanu, a

depus cerere de recurs împotriva deciziei din 12 iulie 2022 a Curții de Apel Chișinău,

solicitând casarea actelor judecătorești ale instanțelor ierarhic inferioare, cu emiterea

unei noi decizii de admitere a cererii de chemare în judecată ( f.d. 127, 128 -131).

În argumentarea cererii de recurs, cu reiterarea motivelor de fapt și de drept

recurenta a invocat că nu este de acord cu actele judecătorești contestate, deoarece

instanțele ierarhic inferioare la adoptarea acestora nu au constatat și elucidat pe

deplin circumstanțele care au importanță pentru soluționarea cauzei, au aplicat

eronat normele de drept material și procedural.

La 7 noiembrie 2022, prin intermediul oficiului poștal, în adresa intimatului

Ministerul Afacerilor Interne a fost expediată copia recursului depus de Ludmila

Strat, reprezentată de avocatul Oxana Eșanu, cu înștiințarea despre posibilitatea

depunerii referinței.

Până la examinarea admisibilității cererii de recurs, intimații nu și-au valorificat

drepturile sale procedurale și nu au depus referință.

Examinând admisibilitatea recursului depus de Ludmila Strat, reprezentată de

avocatul Oxana Eșanu, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în

contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție constată inadmisibilitatea acestuia, din următoarele

motivele ce succed.

În conformitate cu art. 246 alin. (1) din Codul administrativ, Curtea Supremă

de Justiție examinează din oficiu admisibilitatea cererii de recurs. Dacă este

inadmisibil, recursul se declară ca atare printr-o încheiere.

Alineatul (2) al aceluiași articol prevede la lit. d) că recursul se declară

inadmisibil în special când a fost depus după expirarea termenului stabilit la art. 245

alin. (1).

În această ordine idei, art. 245 alin. (1) din Codul administrativ, reglementează

expres că recursul se depune la instanța de apel în termen de 30 de zile de la

notificarea deciziei instanței de apel, dacă legea nu stabilește un termen mai mic.

Instanța de apel transmite neîntârziat Curții Supreme de Justiție recursul împreună

cu dosarul judiciar.

Din interpretarea corectă a normelor legale enunțate, completul specializat

pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ notează că, exercitarea unui

drept de către titularul său nu poate avea loc decât într-un anumit cadru, prestabilit

de legiuitor, cu respectarea anumitor exigențe, cărora li se subsumează și instituirea

unor termene, după a căror expirare valorificarea respectivului drept nu mai este

posibilă.

La acest capitol, instanța de recurs reține și prevederile art. 223 din Codul

administrativ, conform cărora hotărârile și alte acte de dispoziție prin care se

stabilesc termene, precum și numirea ședințelor și citațiile se notifică participanților

la proces conform art. 96-114.

În sensul art. 96 alin. (1) din Codul administrativ, notificările și comunicările

către participanții la procedura administrativă se realizează în orice formă de

comunicare adecvată, rapidă și eficientă din punctul de vedere al costurilor.

4

Comunicarea prin mijloace electronice are prioritate dacă este adecvată obiectului

comunicării și acceptată de participantul la procedură.

Relevante la caz sunt și dispozițiile art. 63 alin. (1) din Codul administrativ,

care prevede că calcularea termenelor în procedura administrativă se efectuează în

conformitate cu prevederile art. 259-266 din Codul civil.

Iar, în condițiile art. 261 alin. (1) din Codul civil, dacă începutul curgerii

termenului este determinat de un eveniment sau moment în timp care va surveni pe

parcursul zilei, atunci ziua survenirii evenimentului sau momentului nu se ia în

considerare la calcularea termenului.

Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ

al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de

Justiție relevă că dispozitivul deciziei instanței de apel pronunțat public la data de

12 iulie 2022 a fost notificat reprezentantului recurentei, avocatului Oxana Eșanu,

prin intermediul poștei electronice, la 19 iulie 2022 (f.d.123 verso).

Prin urmare, în speță prin prisma dispozițiilor art. 245 alin. (1) din Codul

administrativ, termenul de procedură de 30 de zile instituit de legiuitor pentru

valorificarea dreptului de a depune recursul împotriva deciziei din 12 iulie 2022 a

Curții de Apel Chișinău și-a început curgerea din 20 iulie 2022 și a expirat la data

de 18 august 2022 (zi de joi).

Cu toate acestea, recursul Ludmilei Strat, reprezentată de avocatul Oxana

Eșanu, împotriva deciziei din 12 iulie 2022 a Curții de Apel Chișinău, a fost depus

la 26 octombrie 2022, (f.d.128), fapt ce denotă depunerea recursului după expirarea

termenului prevăzut la art. 245 alin. (1) din Codul administrativ, cu atât mai mult că

recurenta nu a solicitat repunerea în termen a recursului prin prisma art. 65 alin. (1)

din Codul administrativ.

În continuare, completul specializat conchide că recurenta fiind interesată în

soarta soluționării prezentului litigiu, urma să întreprindă măsurile necesare de a-și

proteja dreptul său de acces la instanță prin depunerea în termen a recursului, care

să corespundă exigențelor impuse de legiuitor, în caz contrar intervenind cu titlu de

sancțiune procedurală, declararea recursului inadmisibil în temeiul articolului 246

alin. (2) lit. d) din Codul administrativ.

Relevant de menționat este și jurisprudența CtEDO în care Înalta Curte a

reiterat că, ține de obligația părților de a lua măsurile necesare privind protecția

drepturilor sale de acces la justiție (Van Harn împotriva Germaniei).

Or, legiuitorul a instituit termen imperativ pentru exercitarea căii de atac,

asigurând astfel stabilitatea raporturilor juridice dintre părți și evitarea incertitudinii

pentru o perioadă îndelungată de timp, în care apar, derulează și se modifică o

complexitate de relații dintre părți sub egida unor norme de drept distincte.

Iar, admiterea exercitării unei căi de atac în afara termenului legal ar constitui

o încălcare a principiului legalității și securității raporturilor juridice și respectiv, o

soluție inadmisibilă în conjunctura ordinii de drept naționale.

La caz, este notabil că certitudinea legală impusă regulilor procedurii de

contencios administrativ, în calitate de condiție sine qua non a unui proces echitabil,

vizează, atât drepturile recurentului, cât și ale intimatului, astfel încât instanța de

contencios administrativ, nefiind în drept de a substitui voința legislatorului

5

materializată în conținutul normelor de procedură, în vederea exonerării recurentului

de sancțiunile procedurale din motivul înțelegerii greșite de către acesta a efectelor

legale.

Concomitent, jurisprudența constantă a Curții Europene a Drepturilor Omului,

a statuat reglementarea referitoare la formalitățile și termenele ce trebuie respectate

pentru exercitarea unei căi de atac urmărește să asigure o bună administrare a justiției

și, în particular, să respecte principiul securității raporturilor juridice și că cei

interesați trebuie să aibă posibilitatea de a se aștepta ca aceste reguli să fie aplicate.

Aceste termene urmăresc mai multe scopuri importante, și anume, să garanteze

securitatea juridică, fixând un termen pentru acțiuni, să pună pe eventualii pârâți la

adăpost de plângeri introduse foarte târziu, care ar fi, probabil, mai dificil de

combătut, și să împiedice nedreptățile ce s-ar putea produce dacă tribunalele ar fi

chemate să se pronunțe în legătură cu evenimente consumate cu mult timp în urmă,

plecând de la elemente de probă cărora nu li s-ar mai putea acorda credit și care ar

fi incomplete din cauza timpului scurs (cauza Brumărescu c. României, cauza

Marckx c. Belgiei).

În această ordine de idei, corelând circumstanțele faptice constatate și expuse

supra cu normele legale precitate, completul specializat conchide că la depunerea

recursului împotriva deciziei din 12 iulie 2022 a Curții de Apel Chișinău, Ludmila

Strat, reprezentată de avocatul Oxana Eșanu, nu a respectat prevederile articolului

245 alin. (1) din Codul administrativ.

Din considerentele menționate și având în vedere că Ludmila Strat,

reprezentată de avocatul Oxana Eșanu, nu a respectat prevederile art. 245 alin. (1)

din Codul administrativ, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în

contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a declara inadmisibil recursul

depus împotriva deciziei din 12 iulie 2022 a Curții de Apel Chișinău.

În conformitate cu art. 230 și art. 246 alin. (1) și (2) lit. d) din Codul

administrativ, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios

administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție

d i s p u n e :

Recursul depus de Ludmila Strat, reprezentată de avocatul Oxana Eșanu, se

declară inadmisibil.

Încheierea este irevocabilă.

Președintele completului,

Judecătorul Ala Cobăneanu

Judecătorii Nina Vascan

Nicolae Craiu

6