3ra-455/21 — acces la informatie

3ra-455/21 — acces la informatie (Curtea Supremă de Justiție, 2021)

Dosarul nr. 3ra-455/21

Prima instanță: Judecătoria Chișinău, sediul Rîșcani (V. Dodon)

Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (jud: A. Bostan, I. Muruianu, V. Negru)

Î N C H E I E R E

21 aprilie 2021 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție

în componență:

Președintele completului, judecătorul Maria Ghervas

judecători Victor Burduh

Nina Vascan

examinând admisibilitatea recursului depus de Agenția pentru Supraveghere

Tehnică,

în cauza de contencios administrativ, la cererea de chemare în judecată depusă de

Asociația Obștească „Juriștii pentru Drepturile Omului” și Ion Tarlev împotriva

Agenției pentru Supraveghere Tehnică privind accesul la informație,

împotriva deciziei din 09 februarie 2021 a Curții de Apel Chișinău, prin care s-a

admis cererea de apel depusă de Asociația Obștească „Juriștii pentru Drepturile

Omului” și Ion Tarlev, reprezentați de avocatul Vasili Ciuperca, s-a casat hotărârea din

09 martie 2020 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani și a fost emisă o nouă decizie

prin care a fost admisă acțiunea depusă de Asociația Obștească „Juriștii pentru

Drepturile Omului” și Ion Tarlev împotriva Agenției pentru Supraveghere Tehnică

privind accesul la informație,

c o n s t a t ă:

La 19 iunie 2019, Asociația Obștească „Juriștii pentru Drepturile Omului” și Ion

Tarlev, reprezentați de avocatul Vasili Ciuperca au depus cerere de chemare în judecată

împotriva Agenției pentru Supraveghere Tehnică privind accesul la informație.

În motivarea acțiunii reclamanții au indicat că la data de 03 mai 2019 Ion Tarlev

și AO „Juriștii pentru Drepturile Omului” conducându-se de prevederile legislației în

materie de acces la informație, prin cererea nr. 126/2019 au solicitat Agenției pentru

Supraveghere Tehnică, să ofere următoarele informații de interes public, după cum

urmează: indicarea procedurilor de achiziții publice, inclusiv și cele de valoare mică,

1

efectuate de Agenția pentru Supraveghere Tehnică în perioada de la 01 ianuarie 2017

până la 31 martie 2019 privind achiziționarea de servicii, bunuri și lucrări; enumerarea

operatorilor economici desemnați câștigători, precum și sumele ofertelor prezentate de

aceștia în procedurile de achiziții publice, efectuate de Agenția pentru Supraveghere

Tehnică, în perioada de referință, indicarea procedurilor de achiziții publice, efectuate

de Agenția pentru Supraveghere Tehnică în perioada de referință, în care au fost depuse

contestații de către operatorii economici și care este rezultatul examinării contestațiilor

înaintate, indicarea contractelor de achiziții publice, încheiate de Agenția pentru

Supraveghere Tehnică, în perioada de la 01 ianuarie 2017 până la 31 martie 2019

privind achiziționarea de servicii, bunuri și lucrări, în care au fost încheiate acorduri de

majorare a prețului contractului, cu indicarea sumelor majorării prețului fiecărui

contract.

La data de 28 mai 2019, reclamanții au primit răspuns la cererea depusă, prin care

li s-a refuzat parțial în eliberarea informațiilor solicitate, instituția pârâtă invocând că

Agenția pentru Supraveghere Tehnică, în urma examinării cererii nr. 126/2019 din

03 mai 2019, informează că Agenția a fost creată în baza Hotărârii Guvernului

Republicii Moldova nr. 886 din 01 noiembrie 2017, respectiv, activitatea începând-o

la sfârșitul anului 2017 și achiziții publice pentru perioada respectivă, nu au fost. Ce

ține de anul 2018, pe pagina oficială a Agenției pentru Supraveghere Tehnică:

ast.gov.md a fost plasată darea de seamă privind realizarea achizițiilor publice de

valoare mică pentru anul 2018 și Planul Achizițiilor Publice, iar pe site-ul Agenției

Achiziții Publice se poate găsi operatorii economici desemnați câștigători la achizițiile,

care au avut loc prin licitație deschisă. Totodată, pe pagina oficială a Agenției a fost

publicat Programul Achizițiilor Publice pentru anul 2019, planificat pe fiecare

trimestru în parte.

Reclamanții consideră, că răspunsul Agenției pentru Supraveghere Tehnică fiind

în parte ilegal. Prin răspunsul instituției pârâte s-a refuzat, în lipsa unor motive

întemeiate, furnizarea informației solicitate, conform punctelor 1 și 2 din cererea de

acces la informație înaintată de reclamanți.

Reclamanții au notat, că este ilegal refuzul de a eliberara informația pe motivul că

informația este publicată, pârâta indicând doar sursa unde informația poate fi găsită.

Respectiv, prin refuzul instituției pârâte de a furniza informația solicitată, a fost încălcat

dreptul de acces la informație al reclamanților Ion Tarlev și AO „Juriștii pentru

Drepturile Omului”.

Reclamanții au solicitat admiterea acțiunii, anularea parțială a actului de

nefurnizare a informației și răspunsul Agenției Supraveghere Tehnică nr. 16/1249/AST

din 24 mai 2019, în partea în care nu a fost furnizată informația solicitată prin cererea

nr. 126/2019 din 03 mai 2019, obligarea Agenției pentru Supraveghere Tehnică să

furnizeze informația solicitată de Ion Tarlev și Asociația Obștească „Juriștii pentru

Drepturile Omului” prin cererea nr. 126/2019 din 03 mai 2019 și anume: informațiile

privind procedurile de achiziții publice, inclusiv și cele de valoare mică, efectuate de

Agenția pentru Supraveghere Tehnică, în perioada de la 01 ianuarie 2017 până la

31 martie 2019 privind achiziționarea de servicii, bunuri și lucrări, operatorii

economici desemnați câștigători, precum și sumele ofertelor prezentate de aceștia, în

procedurile de achiziții publice efectuate de Agenția pentru Supraveghere Tehnică, în

2

perioada de referință.

Prin hotărârea din 09 martie 2020 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani, a fost

respinsă ca fiind neîntemeiată cererea de chemare în judecată depusă de Asociația

Obștească „Juriștii pentru Drepturile Omului” și Ion Tarlev împotriva Agenției pentru

Supraveghere Tehnică privind obligarea pârâtei să furnizeze informația solicitată prin

cererea nr. 126/2019 din 03 mai 2019 și anume: informația privind procedurile de

achiziții publice, inclusiv cele de valoare mică, efectuate de pârâtă în perioada de la 01

ianuarie 2017 până la 31 martie 2019, privind achiziționarea de servicii, bunuri și

lucrări și operatorii economici desemnați câștigători precum și sumele ofertelor

prezentate de aceștia în procedurile de achiziții publice efectuate de pârâtă în perioada

de referință (f.d.76, 83-86).

La 26 martie 2020, Asociația Obștească „Juriștii pentru Drepturile Omului” și Ion

Tarlev, reprezentați de avocatul Vasili Ciuperca au depus apel împotriva hotărârii din

09 martie 2020 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani, prin care au solicitat admiterea

apelului, casarea hotărârii primei instanțe, cu pronunțarea unei noi decizii, prin care să

fie admisă acțiunea depusă de Asociația Obștească „Juriștii pentru Drepturile Omului”

și Ion Tarlev. Ulterior, la data de 06 iulie 2020 Asociația Obștească „Juriștii pentru

Drepturile Omului” și Ion Tarlev, reprezentați de avocatul Vasili Ciuperca au depus

motivarea apelului.

Prin decizia din 09 februarie 2021 a Curții de Apel Chișinău s-a admis cererea de

apel depusă de Asociația Obștească „Juriștii pentru Drepturile Omului” și Ion Tarlev,

reprezentați de avocatul Vasili Ciuperca, s-a casat hotărârea din 09 martie 2020 a

Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani și a fost emisă o nouă decizie prin care a fost

admisă acțiunea depusă de Asociația Obștească „Juriștii pentru Drepturile Omului” și

Ion Tarlev împotriva Agenției pentru Supraveghere Tehnică privind accesul la

informație, s-a anulat parțial răspunsul Agenției pentru Supraveghere Tehnică

nr.16/1249/AST din 24 mai 2019, în partea în care nu a fost furnizată informația

solicitată prin cererea nr. 126/2019 din 03 mai 2019, s-a obligat Agenția pentru

Supraveghere Tehnică să furnizeze Asociației Obștești „Juriștii pentru Drepturile

Omului” și lui Ion Tarlev, informația conform cererii nr. 126/2019 din 03 mai 2019 și

anume: 1) procedurile de achiziții publice, inclusiv și cele de valoare mică, efectuate

de Agenția pentru Supraveghere Tehnică în perioada de la 01 ianuarie 2017 până la

31 martie 2019, privind achiziționarea de servicii, bunuri și lucrări; 2) operatorii

economici desemnați câștigători, precum și sumele ofertelor prezentate de aceștia în

procedurile de achiziții publice efectuate de Agenția pentru Supraveghere Tehnică, în

perioada de referință, s-a încasat de la Agenția pentru Supraveghere Tehnică în

beneficiul Asociației Obștești „Juriștii pentru Drepturile Omului” cheltuielile de

judecată în sumă de 3616 de lei, cu titlu de cheltuieli de asistență juridică.

Pentru a pronunța această decizie, instanța de apel stabilind starea de fapt și de

drept, a apreciat că hotărârea primei instanțe este ilegală și nefondată referitor la

pretențiile intimaților, deoarece informația solicitată de Ion Tarlev și AO ”Jurești

Pentru Drepturile Omului” prin cererea nr. 126/2019 din 03 mai 2019, constituie

informație oficială aflată în posesia și la dispoziția furnizorului de informații - Agenției

pentru Supraveghere Tehnică, fapt care incubă în baza legii obligația ultimului de a

examina solicitarea petiționarilor de acces la informație și de a comunica acestora

3

informația solicitată. Or, în cadrul examinării cauzei, inclusiv prin răspunsul nr.

16/1249/AST din 24 mai 2019, comunicat de către Agenția pentru Supraveghere

Tehnică, se confirmă faptul că anume intimata este posesorul informației solicitate de

către apelanți, respectiv, anume acesteia îi revine obligațiile furnizorului de informații

oficiale stabilite prin lege.

Totodată, instanța de apel a invocat ca instanța de fond neîntemeiat a reținut că,

pîrîtul/intimatul a expediat în adresa reclamanților/apelanților răspuns la cererea

privind accesul la informație în termenul stabilit de lege, iar la unele subiecte i-a

îndrumat pe reclamanți, să găsească informația publică pe site-urile oficiale ale

autorității publice, or, răspunsul trebuie să fie concret și să se refere nemijlocit la

obiectul cererii, fiind inadmisibil un răspuns evaziv, incomplet sau numai diriguitor,

dar nu concretizat.

Instanța de apel a considerat, că o astfel de abordare nu poate fi reținută ca

furnizare corespunzătoare a răspunsului la solicitarea de acces la informație. Or, nu

poate constitui refuz întemeiat de furnizare a informației motivul că, aceasta este

disponibilă în mod public, adică informația a fost deja publicată, sau, pârâta/intimata

fiind deținătorul informației date trebuie să o furnizeze solicitantului odată ce

solicitarea de acces la informație a fost către aceasta, dar nu să facă referire la caracterul

public al informației date și/sau trimitere la alte surse, aceasta chiar și în aspirația

autorităților de transparență maximă în activitate, prin publicarea diferitor informații.

La acest capitol, argumentul apelantului potrivit căruia, informația solicitată

privind prezentarea informației referitor la procedurile de achiziții publice, inclusiv și

cele de valoare mică, efectuate de Agenția pentru Supraveghere Tehnică, în perioada

de la 01 ianuarie 2017 până la 31 martie 2019, privind achiziționarea de servicii, bunuri

și lucrări, operatorii economici desemnați câștigători, precum și sumele ofertelor

prezentate de aceștia, în procedurile de achiziții publice efectuate de Agenția pentru

Supraveghere Tehnică, în perioada de referință, instanța de apel îl consideră ca fiind

întemeiat.

Prin urmare, instanța de apel a conchis că acțiunea, urmează a fi admisă, iar

răspunsul Agenției pentru Supraveghere Tehnică nr.16/1249/AST din 24 mai 2019, în

partea în care nu a fost furnizată informația solicitată prin cererea nr. 126/2019 din 03

mai 2019, urmează a fi anulat parțial ca fiind emis contrar legii, cu obligarea intimatei

să furnizeze Asociației Obștești „Juriștii pentru Drepturile Omului” și Ion Tarlev

informația conform cererii nr. 126/2019 din 03 mai 2019 și anume: 1) procedurile de

achiziții publice, inclusiv și cele de valoare mică, efectuate de Agenția pentru

Supraveghere Tehnică, în perioada de la 01 ianuarie 2017 până la 31 martie 2019

privind achiziționarea de servicii, bunuri și lucrări; 2) operatorii economici desemnați

câștigători, precum și sumele ofertelor prezentate de aceștia în procedurile de achiziții

publice efectuate de Agenția pentru Supraveghere Tehnică, în perioada de referință.

Instanța de apel consideră oportun de a reitera prevederile art. 94 alin. (1) Cod de

procedură civilă, care reglementează că instanța judecătorească obligă partea care a

pierdut procesul să plătească, la cerere, părții care a avut cîștig de cauză cheltuielile de

judecată. Dacă acțiunea reclamantului a fost admisă parțial, acestuia i se compensează

cheltuielile de judecată proporțional părții admise din pretenții, iar pîrîtului -

proporțional părții respinse din pretențiile reclamantului.

4

În acest sens, instanța de apel a reținut că reclamanții/apelanții au solicitat

încasarea cheltuielilor de asistență juridică în sumă de 3616 de lei, întemeiate pe

ordinul de plată nr. 250 din data de 24 iunie 2019 (f.d.33) și raportul de evaluare a

lucrului avocatului (f.d.56). Totodată, reprezentantul reclamanților/apelanților a

explicat că a încheiat cu Asociația respectivă un contract de asistență juridică pentru

20 cauze, pentru care s-a achitat suma conform ordinului de plată nr. 250 din data de

24 iunie 2019, iar suma de 3616 de lei constituie suma dintre suma totală și suma pentru

o cauză.

Invocând netemeinicia și ilegalitatea deciziei instanței de apel, la data de

03 martie 2021 Agenția pentru Supraveghere Tehnică a contestat-o cu recurs, solicitând

admiterea acestuia, casarea deciziei instanței de apel și emiterea unei noi decizii de

respingere integrală a acțiunii depuse de Asociația Obștească „Juriștii pentru Drepturile

Omului” și Ion Tarlev.

În motivarea recursului, recurenta, Agenția pentru Supraveghere Tehnică a

invocat dezacordul cu decizia instanței de apel, considerând-o neîntemeiată și ilegală

prin faptul că au fost încălcate și aplicate eronat normele de drept material, precum și

nu au fost constatate și elucidate pe deplin toate circumstanțele importante pentru

soluționarea cauzei, fiind apreciate eronat probele.

Recurenta a indicat, că la data de 03 mai 2019 reclamanții s-au adresat cu o cerere

solicitând informația privind procedurile de achiziții publice, petrecute în perioada de

01 ianuarie 2017-31 septembrie 2019. Prin răspunsul din 24 mai 2019 nr. 16/1249/

Agenția pentru Supraveghere Tehnică a informat solicitanții despre faptul, că Agenția

a fost creată în baza Hotărârii Guvernului Republicii Moldova nr. 886 din 01 noiembrie

2017 și respectiv pe perioada anului 2017, nu au avut loc proceduri de achiziții publice,

iar pe pagina oficială a Agenției pentru Supraveghere Tehnică (ast.gov.md) este

publicată darea de seamă privind achizițiile petrecute în anul 2018, cu indicarea

câștigătorilor procedurilor date, obiectul achiziției și suma achitată, informația în cauză

constituind o informație de uz public, la care au acces toți doritorii. Concomitent toate

procedurile de achiziții pot fi urmărite și pe site-ul Agenției Achiziții Publice, fiind o

informație absolut transparentă și accesibilă pentru oricare persoană cointeresată.

Recurenta a relatat că conform dării de seamă privind achiziționarea bunurilor în

cadrul procedurii de achiziții publice nr.18/04085/ 001, contractul nr.08/472 din

08 octombrie 2018, a fost încheiat cu câștigătorul SRL „DAAC Autosport” pentru

procurarea a două autoturisme de marca „Dacia", la prețul de 214000 de lei fiecare, la

20 decembrie 2018 au fost procurate calculatoare în sumă de 394000 de lei, câștigător

fiind SRL „E-Marchet” și la 29 ianuarie 2019, produse petroliere în sumă de 474720

de lei, câștigător fiind ÎCS „Lukoil Moldova” SA, dările de seamă sunt anexate la dosar.

Recurenta a invocat că în conformitate cu prevederile art. 11 alin. (2) din Legea

privind accesul la informație, Agenția pentru Supraveghere Tehnică este obligată: să

garanteze liberul acces la informație. Iar, în scopul garantării obținerii informației

solicitate conform art. 11, alin. 2, lit. d) al Legii nominalizate va acorda asistența și

sprijinul necesar solicitanților pentru căutarea și identificarea informațiilor. Astfel

Agenția pentru Supraveghere Tehnică o parte din informație a furnizat-o direct prin

răspuns la petiție, iar partea a doua, care conform argumentelor apelanților a fost

depusă pentru prima dată în cadrul procesului de judecată, a fost furnizată pînă la

5

examinarea litigiului în instanța de judecată, prin modalitatea specificată mai sus (art.

11, alin. 2, lit. d) al Legii privind accesul la informație, adică a acordat sprijinul necesar

în căutarea informației, prin indicarea site-urilor Agenției pentru Supraveghere Tehnică

și Agenției pentru Achiziții Publice, care este publicată în mod oficial. Or prin

prezentarea informației, în cadrul procesului de judecată, Agenția pentru Supraveghere

Tehnică a prezentat repetat informația care și așa a fost indicată în petiție și publicată

pe site- urile menționate mai sus.

Recurenta a indicat, că informația solicitată de intimați este accesibilă publicului

în afara procedurii de examinare a cererilor privind accesul la informație. Iar, intimații

nici măcar nu au încercat să acceseze informația de uz public, ceea ce denotă intenția

reală și finală a intimaților, de a încasa cheltuielile de judecată și nu de a obține o

informație de uz public.

În conformitate cu art. 244 alin. (1) Cod administrativ, hotărârile curții de apel ca

instanța de fond, precum și deciziile instanței de apel pot fi contestate cu recurs.

Conform art. 245 din Codul administrativ, recursul se depune la instanța de apel

în termen de 30 de zile de la notificarea deciziei instanței de apel, dacă legea nu

stabilește un termen mai mic. Motivarea recursului se prezintă Curții Supreme de

Justiție în termen de 30 de zile de la notificarea deciziei instanței de apel. Dacă se

depune împreună cu cererea de recurs, motivarea recursului se depune la instanța de

apel.

Curtea de Apel Chișinău a pronunțat decizia contestată la 09 februarie 2021, fiind

notificată Agenției pentru Supraveghere Tehnică prin intermediul oficiului poștal, la

data de 05 martie 2021, fapt ce se confirmă prin avizul de recepție anexat la materialele

cauzei (f.d. 147). Astfel, recursul depus la 03 martie 2021 este depus în termen.

La 19 martie 2021 în adresa intimaților Asociația Obștească „Juriștii pentru

Drepturile Omului” și Ion Tarlev și avocatului Vasili Ciuperca a fost expediată copia

recursului, cu înștiințarea despre posibilitatea depunerii referinței (f.d. 155).

La 25 martie 2021 Asociația Obștească „Juriștii pentru Drepturile Omului” și Ion

Tarlev, reprezentați de avocatul Vasili Ciuperca, au depus referință prin care a solicitat

declararea recursului inadmisibil.

Examinând temeiurile invocate în recursul depus de Agenția pentru Supraveghere

Tehnică, în raport cu materialele cauzei, completul specializat pentru examinarea

acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție îl consideră inadmisibil, din următoarele

motive.

În conformitate cu art. 246, alin. (1) Cod administrativ, Curtea Supremă de Justiție

examinează din oficiu admisibilitatea cererii de recurs. Dacă este inadmisibil, recursul

se declară ca atare printr-o încheiere, iar în acord cu alin. (2) din art. 246 Cod

administrativ, recursul se declară inadmisibil în special în cazurile enumerate la literele

a)-f). Din analiza acestor prevederi, rezultă că admisibilitatea/inadmisibilitatea

recursului, în special, nu se limitează doar la temeiurile menționate ci urmează să

însușească în condițiile Codului administrativ exercitarea efectivă a unui control de

legalitate, veritabil bazat pe temeiuri concludente și serioase.

Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al

Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție

6

reține cu valoare de principiu jurisprudențial, că sintagma „în special” denotă caracterul

neexhaustiv al temeiurilor de inadmisibilitate și în același timp oferă un drept exclusiv

al instanței de recurs de a filtra cererile de recurs care nu prezintă o motivare suficient

de serioasă și care pe cale de consecință nu pot însuși un eventual succes rezultat din

examinarea cererii în completul de 5 judecători.

În această ordine de idei, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în

contencios administrativ reține că, Codul administrativ dezvoltă nu doar caracterul

nedevolutiv al recursului dar și cerința de seriozitate a cererii din perspectiva invocării

unor veritabile și esențiale încălcări de drept procedural și material capabile să

răstoarne deciziile instanței de apel contestate sau, după caz, hotărârile Curții de Apel

ca primă instanță într-o eventuală examinare în fond și invocare ex officio a erorilor de

drept.

Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ

notează că pentru a trece testul de admisibilitate, cererea de recurs trebuie să conțină o

motivare convingătoare și întemeiată în condițiile nominalizate mai sus. Acest

argument rezultă și din particularitățile de formă ale reglementării recursului în Codul

administrativ și anume din sintagma „motivarea recursului” de la art. 245 alin. (2) din

Codul administrativ. În consecutivitate, motivarea cererii de recurs în circumstanțele

expuse se referă la formalitățile pe care trebuie să le întrunească cererea în vederea

rezistării testului și filtrului de admisibilitate.

De asemenea, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios

administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție accentuează că admisibilitatea recursului trebuie privită și în

contextul rolului și funcției legale a instanței judecătorești supreme care constă, în

special în asigurarea și interpretarea uniformă a legilor la examinarea cauzelor de

contencios administrativ. Astfel, motivarea oricărei cereri de recurs trebuie să țină cont

pentru a trece filtrul de admisibilitate și a avea succes, de aceste însușiri de ordin legal

fundamental.

În acest sens, CtEDO în jurisprudența sa constantă statuează că dreptul de acces

la instanțe nu este absolut. Există limitări implicit admise [Golder împotriva Regatului

Unit, pct. 38; Stanev împotriva Bulgariei (MC), pct. 230]. Acesta este în special cazul

condițiilor de admisibilitate a unui recurs, întrucât prin însăși natura sa necesită o

reglementare din partea statului, care se bucură în această privință de o anumită marjă

de apreciere (Luordo împotriva Italiei, pct. 85). Condițiile de admisibilitate ale unui

recurs pot fi mai stricte decât pentru un apel (Levages Prestations Services împotriva

Franței, pct. 45). Curtea a mai reiterat că modul de aplicare a articolului 6 procedurilor

în fața instanțelor ierarhic superioare depinde de caracteristicile speciale ale

procedurilor respective, urmând de ținut cont de totalitatea procedurilor în sistemul de

drept național și de rolul instanțelor ierarhic superioare în acest sistem. (Botten v.

Norway, hotărâre din 19 februarie 1996, Reports 1996-1, p. 141, § 39). La fel, conform

jurisprudenței CtEDO, procedurile cu privire la admisibilitatea căii de atac și

procedurile care implică doar chestiuni de drept, și nu chestiuni de fapt, pot fi conforme

cu cerințele articolului 6 § 1 (a se vedea Helmers c. Suediei 9 octombrie 1991, § 31,

Seria A, nr. 212-A).

În circumstanțele menționate, completul specializat pentru examinarea acțiunilor

7

în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a declara inadmisibil recursul depus

de către Agenția pentru Supraveghere Tehnică.

Conform art. 230 și art. 246 din Codul administrativ, completul specializat pentru

examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de

contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție

d i s p u n e:

Recursul depus de Agenția pentru Supraveghere Tehnică se declară inadmisibil.

Încheierea este irevocabilă.

Președintele completului,

judecătorul Maria Ghervas

judecătorii Victor Burduh

Nina Vascan

8