3ra-349/21 — accesul la informații

3ra-349/21 — accesul la informații (Curtea Supremă de Justiție, 2021)

Dosarul nr. 3ra-349/21

Prima instanță: Judecătoria Chișinău, sediul Rîșcani (jud. G. Ciobanu)

Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (jud. A. Minciuna, V. Negru, E. Palanciuc)

Î N C H E I E R E

26 mai 2021 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție,

în componența:

Președintele completului, judecătorul Tamara Chișca-Doneva

Judecătorii Victor Burduh

Nicolae Craiu

examinând admisibilitatea recursului depus de către avocatul Vasilii

Ciuperca, în interesele Asociației Obștești „Juriștii pentru Drepturile Omului”,

în cauza de contencios administrativ la acțiunea înaintată de către Asociația

Obștească ,,Juriștii pentru Drepturile Omului” împotriva Agenției Relații

Funciare și Cadastru, autoritate publică Serviciul de Informații și Securitate

privind constatarea încălcării dreptului de acces la informație și obligarea

furnizării informației solicitate,

împotriva deciziei din 02 decembrie 2020 a Curții de Apel Chișinău,

c o n s t a t ă:

La 23 octombrie 2017 Asociația Obștească ,,Juriștii pentru Drepturile

Omului” a depus acțiune împotriva Agenției Relații Funciare și Cadastru

privind accesul la informație.

În motivarea acțiunii a invocat că, la data de 07 septembrie 2017,

conducîndu-se de prevederile legislației în materie de acces la informație, a

solicitat Agenției Relații Funciare și Cadastru, să ofere următoarele informații de

interes public:

- categoriile de informații atribuite la secret de stat de care dispune în

limitele competenței Agenția Relații Funciare și Cadastru;

- nomenclatorul funcțiilor angajaților din cadrul Agenției Relații Funciare

și Cadastru, cărora urmează să li se perfecteze dreptul de acces la secretul de stat;

- lista nominală a angajaților din cadrul Agenției Relații Funciare și

Cadastru (funcții publice), în privința cărora au fost inițiate proceduri privind

atragerea la răspundere penală, civilă, administrativă sau disciplinară, pentru

încălcarea legislației cu privire la secretul de stat, în perioada 2012 - 2017,

cu indicarea rezultatului final al procedurilor inițiate.

La data de 29 septembrie 2017, reclamanta a indicat că a primit răspuns

la cererea înaintată, prin care a fost refuzată în eliberarea informațiilor

solicitate, invocîndu-i-se că Agenția Relații Funciare și Cadastru dispune de

1

categoriile de informații atribuite la secret de stat conform Hotărârii Guvernului

nr. 411 din 25 mai 2010 „Privind aprobarea Nomenclatorului informațiilor

atribuite la secret de stat” (pct. 12-14). Iar potrivit articolului 7 al legii nr.

245- XVI din 27 noiembrie 2008, informația solicitată la pct. 2-3 este atribuită la

secretul de stat.

Răspunsul Agenției Relații Funciare și Cadastru este unul ilegal, din

motivul că, conform prevederilor art. 11 din Legea privind accesul la

informație, furnizorul de informații, în conformitate cu competențele care îi

revin, este obligat să asigure informarea activă, corectă și la timp a cetățenilor

asupra chestiunilor de interes public și asupra problemelor de interes personal,

să garanteze liberul acces la informație.

Conform prevederilor art. 21 din Legea privind accesul la informație,

persoana care se consideră lezată într-un drept sau interes legitim de către

furnizorul de informații poate ataca acțiunile acestuia atît pe cale

extrajudiciară, cît și direct în instanța de contencios administrativ competentă.

Persoana care se consideră lezată într-un drept sau interes legitim poate ataca

orice acțiune sau inacțiune a persoanei responsabile pentru primirea și

examinarea cererilor de acces la informații, dar în special cu privire la: d)

neprezentarea sau prezentarea necorespunzătoare a informațiilor solicitate; e)

refuzul neîntemeiat de a prezenta informațiile solicitate; f) atribuirea neîntemeiată

a informației la categoria informațiilor care conțin secrete de stat, secrete

comerciale sau la categoria altor informații oficiale cu accesibilitate limitată;

g) secretizarea neîntemeiată a unor informații.

Drept urmare, a menționat reclamanta că instituția pârâtă, în esență, a

refuzat furnizarea informației în lipsa unor motive întemeiate, prezentînd

necorespunzător informațiile solicitate, precum și ilegal atribuind informația

solicitată la categoria informațiilor care conțin secrete de stat, astfel încălcând

dreptul de acces la informație al Asociației Obștești „Juriștii pentru Drepturile

Omului”.

În asemenea circumstanțe, a solicitat constatarea încălcării dreptului de

acces la informația și obligarea Agenției Relații Funciare și Cadastru să furnizeze

informația solicitată prin cererea nr. 69/2017 din 07 septembrie 2017.

Prin încheierea JudecătorieiChișinău (sediul Centru) din 06 iulie 2018, s-a

atras în proces Serviciul Informații și Securitate, în calitate de autoritate publică

competentă pentru a depune concluzii, potrivit funcției, în vederea apărării

drepturilor, libertăților și intereselor legitime ale altor persoane, a intereselor

statului și ale societății.

Prin hotărârea Judecătoriei Chișinău (sediul Rîșcani) din 18 decembrie

2019, s-a admis acțiunea, fiind constatată încălcarea dreptului de acces la

informație și obligată Agenția Relații Funciare și Cadastru să furnizeze

informația solicitată de Asociația Obștească ,,Juriștii pentru Drepturile Omului”

prin cererea nr. 69/2017 din 07 septembrie 2017.

La 27 decembrie 2019, Agenția Relații Funciare și Cadastru a declarat

apel nemotivat, care prin încheierea Curții de Apel Chișinău din 27 mai 2020, a

fost declarat inadmisibil, din motivul neprezentării motivării apelului.

La 16 ianuarie 2020, Serviciul de Informații și Securitate a declarat

apel nemotivat, iar la 25 februarie 2020 apel motivat împotriva hotărârii

Judecătoriei Chișinău (sediul Rîșcani) din 18 decembrie 2019, solicitând casarea

2

hotărârii, cu emiterea unei noi decizii, prin care acțiunea să fie respinsă,

invocînd că instanța a interpretat eronat prevederile Legii nr. 982 din

11.05.2000 privind accesul la informație, și anume ceea ce ține de constatarea

caracterului secret a informațiilor solicitate de Asociația Obștească „Juriștii

pentru Drepturile Omului”.

Prin decizia din 2 decembrie 2020 Curții de Apel Chișinău, a fost casată

integral hotărârea Judecătoriei Chișinău (sediul Rîșcani) din 18 decembrie 2019.

S-a emis o nouă decizie cu privire la respingerea acțiunii înaintate de

către Asociația Obștească ,,Juriștii pentru Drepturile Omului” împotriva

Agenției Relații Funciare și Cadastru, autoritate publică Serviciul de

Informații și Securitate privind constatarea încălcării dreptului de acces la

informație și obligarea furnizării informației solicitate prin cererea nr. 69/2017

din 07 septembrie 2017, ca neîntemeiate.

Pentru a pronunța această decizie, instanța de apel, prin prisma normelor de

drept material ce reglementează raportul juridic litigios, în raport cu

circumstanțele cauzei, a reținut ca fiind incorectă soluția primei instanțe

referitoare la temeinicia acțiunii, aceasta omițînd a supune unei analize

minuțioase sau verificării circumstanțele cauzei, circumstanțe ce necesitau a fi

examinate, prin prisma cadrului legal aplicabil la caz, întru clarificarea tuturor

aspectelor importante pentru soluționarea cazului dat.

Informația solicitată de intimata/reclamantă la pct.1 din cererea privind

accesul la informație privind categoriile de informații atribuite la secretul de stat

de care dispune, în limitele competenței, Agenția Relații Funciare și Cadastru

este enumerată în mod exhaustiv și expres în conținutul Legii cu privire la

secretul de stat nr.245-XVl din 27 noiembrie 2008, în vigoare din 27 mai

2009, publicată în Monitorul Oficial nr.45-46, art.123 din 27 februarie 2009

și Hotărârea Guvernului nr.411 din 25 mai 2010 pentru aprobarea

Nomenclatorului informațiilor atribuite la secret de stat, publicat la 28 mai

2010 în Monitorul Oficial Nr. 83-84, art. Nr : 483.

Prin urmare, instanța a respins drept neîntemeiat argumentul

intimatei/reclamante, susținut de instanța de fond precum că atribuirea

informației privind categoriile de informații atribuite la secret de stat de care

dispune în limitele competenței Agenția Relații Funciare și Cadastru la

categoria informațiilor secrete, este ilegală, deoarece această informație este

publică, iar conform Legii cu privire la accesul la informație, furnizorul de

informații este obligat să asigure informarea activă, corectă și la timp a

persoanelor asupra chestiunilor de interes public și asupra problemelor de

interes personal, considerînd că este evident faptul că prin răspunsul instituției

s-a încălcat dreptul asociației de acces la informația solicitată, prin cererea

nr. 69/2017 din 07 septembrie 2017.

Agenția Relații Funciare și Cadastru, în limitele competenței determinate

prin acte normative cu caracter public, i-a răspuns la pct.1 din cererea

depusă la 07 septembrie 2017. Or, informația solicitată nu reprezintă o

informație oficială în sensul art.6 din Legea privind accesul la informație,

precum și excede obiectivele prezentei legi, care are drept scop eficientizarea

procesului de informare a populației și a controlului efectuat de către cetățeni

asupra activității autorităților publice și a instituțiilor publice prevăzut de art.2

din Legea citată.

3

Informația solicitată este una publică, iar prin răspunsul nr.36/01-08/1266

din 27 septembrie 2017, agenția a informat asociația că dispune de categorii de

informații atribuite la secret de stat conform Hotărîrii Guvernului nr. 411 din 25

mai 2010 ,,Privind aprobarea Nomenclatorului informațiilor atribuite la secret de

stat (pct. 12-14).

Cu referire la pct.2 și pct.3 din cererea privind accesul la informație,

consideră instanța de control judiciar că Nomenclatorul departamental de

informații care urmează a fi secretizat al Agenției Relații Funciare și Cadastru

este un act departamental care conține informații atribuite la secretul de stat

și nu poate fi prezentat, fiind o excepție prevăzută la art. 7 alin. (2) lit. a)

din Legea privind accesul la informație nr.982 din 11 mai 2000.

În aceeași ordine de idei Colegiul apreciază ca neîntemeiată și

solicitarea reclamantului/intimat privind prezentarea listei nominale a angajaților

din cadrul AgențieiRelații Funcciare și Cadastru (funcții publice), în privința

cărora au fost inițiate proceduri privind atragerea la răspundere penală, civilă,

administrative sau disciplinară, pentru încălcarea legislației cu privire la

secretul de stat, în perioada anilor 2012-2017, cu indicarea rezultatului final

al procedurilor inițiate.

Din aceste considerente, instanța de apel a dat o apreciere critică

argumentului intimatului/reclamant precum că acestuia nu i s-a oferit

informația corespunzătoare solicitată, iar astfel, i s-ar fi încălcat dreptul cu

privire la neprezentarea sau prezentarea necorespunzătoare a informației

solicitate. Or, asociația nu poate pretinde ca răspunsul la cerere să fie dat

conform propriei sale formulări sau într-un anumit sens, după dorința

personală, stabilirea răspunsului fiind atributul exclusiv al autorității publice

competente, care în cazul dat i-a eliberat un răspuns la toate adresările

formulate, iar instanța de fond neîntemeiat a conchis încălcarea dreptului de

acces la informație, motiv din care urmează a fi respinse pretențiile privind

constatarea încălcării dreptului de acces la informație și obligarea prezentării

informației solicitate prin cererea din 07 septembrie 2017, drept neîntemeiate.

La 08 decembrie 2020, Asociația Obștească „Juriștii pentru Drepturile

Omului”, prin intermediul reprezentantului său avocatul Vasilii Ciuperca, a

declarat recurs împotriva deciziei din 02 decembrie 2020 a Curții de Apel

Chișinău.

La 05 februarie 2021, recurenta a prezentat motivarea recursului împotriva

deciziei din 02 decembrie 2020 a Curții de Apel Chișinău.

În susținerea recursului, a invocat dezacordul cu decizia instanței de apel,

considerând-o ilegală și pasibilă de a fi casată, din considerentele ce urmează.

Instanța de apel a încălcat prevederile art. 432 alin. (2), lit. b) și c) din Codul

de procedură civilă, aplicînd o lege care nu trebuia aplicată, precum și a interpretat

în mod eronat legea. Consideră recurentul că nefurnizarea efectivă a informației

solicitate la pct. 1 din cererea sa și doar indicarea unor repere în baza cărora

asociația recurentă ar putea obține informația solicitată este contrară prevederilor

art. 11 din Legea privind accesul la informație, precum și pct. 22 din Hotărîrea

Plenului Curții Supreme de Justiție nr. 1 din 02 aprilie 2007, care stipulează că

„Se va considera ilegal refuzul de a furniza informația pe motiv că aceasta este

disponibilă în mod public, adică informația a fost deja publicată. Se subliniază că

răspunsul trebuie să fie concret și să se refere nemijlocit la obiectul cererii, fiind

4

inadmisibil un răspuns evaziv, incomplet sau numai diriguitor, dar nu concretizat.

Spre exemplu: dreptul de acces la informațiile oficiale se va considera lezat dacă

furnizorul indică în răspunsul oferit solicitantului doar anumite repere, în baza

cărora solicitantul ar putea să apropie informația respectivă ulterior, după

efectuarea unor investigații suplimentare, în pofida faptului că furnizorul posedă

informația solicitată în forma, întinderea și calitatea cerută”. Prin urmare,

concluzionează recurentul cu privire la încălcarea dreptului său de acces la

informația solicitată prin cererea nr. 69/2017 din 07 septembrie 2017, fapt neglijat

de instanța de apel la adoptarea soluției în respectiva cauză.

Invocă recurentul ilegalitatea atribuirii informației solicitate cu privire la

prezentarea nomenclatorului funcțiilor angajaților din cadrul Agenției Relații

Funciare și Cadastru, cărora urmează să li se perfecteze dreptul de acces la secretul

de stat la categoria infioemațiilor secrete, date fiind prevederile art. 12 alin. (4)

din Legea cu privire la secretul de stat, conform cărora nomenclatoarele

departamentale de informații care urmează a fi secretizate, precum și modificările

și completările la acestea, .... nu sînt date publicității, precum și lipsa restricțiilor

la capitolul accesibilității publicului la această informație.

De asemenea, invocă recurentul caracterul declarativ al constatărilor

instanței de apel privitoare la faptul că informația solicitată de recurent la pct. 3

din cererea sa, și anume cu privire la lista nominală a angajaților din cadrul

Agenției Relații Funciare și Cadastru, în privința cărora au fost inițiate proceduri

privind atragerea la răspundere penală, civilă și administrativă sau disciplinară,

pentru încălcarea legislației cu privire la secretul de stat, în perioada 2021-2017,

precum și rezultatul final al procedurilor inițiate reprezintă secret de stat. Or, orice

restricție în exercitarea dreptului de aces la informație, urmează a fi reglementată

în mod accesibil, clar și previzibil printr-o lege organică, fapt care în speță lipsește

cu desăvîrșire.

Recurentul a solicitat admiterea recursului, casarea deciziei instanței de apel

și emiterea unei noi hotărîri prin care acțiunea înaintată de recurent să fie admisă

integral.

În conformitate cu art. 244 alin. (1) Cod administrativ, hotărârile curții de

apel ca instanță de fond, precum și deciziile instanței de apel, pot fi contestate cu

recurs.

În conformitate cu art. 245 alin. (1) și (2) Cod administrativ, recursul se

depune la instanța de apel în termen de 30 de zile de la notificarea deciziei

instanței de apel, dacă legea nu stabilește un termen mai mic. Motivarea recursului

se prezintă Curții Supreme de Justiție în termen de 30 de zile de la notificarea

deciziei instanței de apel. Dacă se depune împreună cu cererea de recurs,

motivarea recursului se depune la instanța de apel.

Curtea de Apel Chișinău a pronunțat decizia contestată la 02 decembrie

2020, fiind notificată recurentului în data de 27 ianuarie 2021, fapt ce se confirmă

prin avizul de recepție la dosar (f.d. 220). Astfel, recursul depus la 08 decembrie

2020 și motivarea acestuia, depusă la 05 februarie 2021, sînt în termen.

La 09 februarie 2021, în adresa intimaților Agenția Relații Funciare și

Cadastru și Serviciul Informații și Securitate, a fost expediată copia recursului, cu

înștiințarea despre posibilitatea depunerii referinței, însă, pînă la momentul

pronunțării prezentei încheieri, aceștia nu și-au valorificat dreptul procedural

respectiv.

5

Examinând temeiurile invocate în recursul depus de către avocatul Vasilii

Ciuperca, în interesele Asociației Obștești „Juriștii pentru Drepturile Omului”, în

raport cu materialele cauzei, completul specializat pentru examinarea acțiunilor

în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție îl consideră inadmisibil, din

următoarele motive.

În conformitate cu art. 246, alin. (1) Cod administrativ, Curtea Supremă de

Justiție examinează din oficiu admisibilitatea cererii de recurs. Dacă este

inadmisibil, recursul se declară ca atare printr-o încheiere, iar, în acord cu alin.

(2) din art. 246 Cod administrativ, recursul se declară inadmisibil în special în

cazurile enumerate la literele a) - f). Din analiza acestor prevederi, rezultă că

admisibilitatea/inadmisibilitatea recursului, în special, nu se limitează doar la

temeiurile menționate, ci urmează să însușească, în condițiile Codului

administrativ, exercitarea efectivă a unui control de legalitate, veritabil bazat pe

temeiuri concludente și serioase.

Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios

administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție reține că sintagma „în special” denotă caracterul neexhaustiv

al temeiurilor de inadmisibilitate și, în același timp, oferă un drept exclusiv al

instanței de recurs de a filtra cererile de recurs care nu prezintă o motivare

suficient de serioasă și care pe cale de consecință nu pot însuși un eventual succes

rezultat din examinarea cererii în completul de 5 judecători.

În această ordine de idei, completul specializat pentru examinarea acțiunilor

în contencios administrativ reține că Codul administrativ dezvoltă nu doar

caracterul nedevolutiv al recursului, dar și cerința de seriozitate a cererii din

perspectiva invocării unor veritabile și esențiale încălcări de drept procedural și

material capabile să răstoarne deciziile instanței de apel contestate sau, după caz,

hotărârile Curții de Apel ca primă instanță într-o eventuală examinare în fond și

invocare ex officio a erorilor de drept.

Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios

administrativ notează că, pentru a trece testul de admisibilitate, cererea de recurs

trebuie să conțină o motivare convingătoare și întemeiată în condițiile

nominalizate mai sus. Acest argument rezultă și din particularitățile de formă ale

reglementării recursului în Codul administrativ, și anume din sintagma

„motivarea recursului” de la art. 245 alin. (2) din Codul administrativ. În

consecutivitate, motivarea cererii de recurs în circumstanțele expuse se referă la

formalitățile pe care trebuie să le întrunească cererea în vederea rezistării testului

și filtrului de admisibilitate.

De asemenea, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în

contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție accentuează că admisibilitatea

recursului trebuie privită și în contextul rolului și funcției legale a instanței

judecătorești supreme care constă, în special, în asigurarea și interpretarea

uniformă a legilor la examinarea cauzelor de contencios administrativ. Astfel,

motivarea oricărei cereri de recurs trebuie să țină cont, pentru a trece filtrul de

admisibilitate și a avea succes, de aceste însușiri de ordin legal fundamental.

În acest sens, CtEDO, în jurisprudența sa constantă, statuează că dreptul de

acces la instanțe nu este absolut. Există limitări implicit admise [Golder împotriva

6

Regatului Unit, pct. 38; Stanev împotriva Bulgariei (MC), pct. 230]. Acesta este

în special cazul condițiilor de admisibilitate a unui recurs, întrucât prin însăși

natura sa necesită o reglementare din partea statului, care se bucură în această

privință de o anumită marjă de apreciere (Luordo împotriva Italiei, pct. 85).

Condițiile de admisibilitate ale unui recurs pot fi mai stricte decât pentru un apel

(Levages Prestations Services împotriva Franței, pct. 45). Curtea a mai reiterat că

modul de aplicare a articolului 6 procedurilor în fața instanțelor ierarhic

superioare depinde de caracteristicile speciale ale procedurilor respective, urmând

de ținut cont de totalitatea procedurilor în sistemul de drept național și de rolul

instanțelor ierarhic superioare în acest sistem. (Botten v. Norway, hotărâre din 19

februarie 1996, Reports 1996-1, p. 141, § 39). La fel, conform jurisprudenței

CtEDO, procedurile cu privire la admisibilitatea căii de atac și procedurile care

implică doar chestiuni de drept, și nu chestiuni de fapt, pot fi conforme cu cerințele

articolului 6 § 1 (a se vedea Helmers c. Suediei 9 octombrie 1991, § 31, Seria A,

nr. 212-A).

În circumstanțele menționate, completul specializat pentru examinarea

acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de

contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a

declara inadmisibil recursul depus de către avocatul Vasilii Ciuperca, în interesele

Asociației Obștești „Juriștii pentru Drepturile Omului”.

În conformitate cu art. 230 și art. 246 din Codul administrativ, completul

specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului

civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție

d i s p u n e:

Recursul depus de către avocatul Vasilii Ciuperca, în interesele Asociației

Obștești „Juriștii pentru Drepturile Omului” se declară inadmisibil.

Încheierea este irevocabilă.

Președintele completului,

Judecătorul Tamara Chișca-Doneva

Judecătorii Victor Burduh

Nicolae Craiu

7