3ra-446/21 — obligarea autoritatii de a primi si examina cererea privind retragerea cetateniei

3ra-446/21 — obligarea autoritatii de a primi si examina cererea privind retragerea cetateniei (Curtea Supremă de Justiție, 2021)

Dosarul nr. 3ra-446/21

Prima instanță: Judecătoria Chișinău, sediul Rîșcani (jud: V. Sîrbu)

Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (jud: A. Minciuna, I. Muruianu, E. Palanciuc)

Î N C H E I E R E

21 aprilie 2021 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție,

în componența:

Președintele completului, judecătorul Maria Ghervas

judecătorii Victor Burduh

Nina Vascan

examinând admisibilitatea recursului depus de Gheorghi Ciupciuc, reprezentat

de avocatul Constantin Lazari,

în cauza de contencios administrativ, la cererea de chemare în judecată depusă

de Gheorghi Ciupciuc împotriva Ministerului Afacerilor Externe și Integrării

Europene al Republicii Moldova, terț Președinția Republicii Moldova privind

obligarea autorității de a primi și examina cererea privind retragerea cetățeniei,

împotriva deciziei din 20 ianuarie 2021 a Curții de Apel Chișinău, prin care

s-a respins apelul depus de Gheorghi Ciupciuc și s-a menținut hotărârea din

21 septembrie 2020 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani,

c o n s t a t ă:

La 06 septembrie 2019 Gheorghi Ciupciuc, reprezentat de avocatul Constantin

Lazari a depus cerere de chemare în judecată împotriva Ministerului Afacerilor

Externe al Republicii Moldova și Integrării Europene, terț Președinția Republicii

Moldova privind obligarea autorității de a primi și examina cererea privind

retragerea cetățeniei.

În motivarea cererii de chemare în judecată reclamantul a relatat că din anul

1982 până în anul 2006, a lucrat la Polul Nord, în Republica Saha (Iacutia), Federația

Rusă.

Din anul 2007, locuiește în Republica Moldova și pe perioada anilor 2007 -

iunie 2018, nu a avut probleme cu achitarea pensiei de către Fondul de pensionare

al Federației Ruse, sau Iacutsc, Republica Saha (Iacutia) (Государственное

Учреждение Управления пенсионного Фонда Российской Федерации в

г. Якутске Республики Саха (Якутия).

Însă, începând cu luna iulie a anului 2018, până la depunerea cererii în judecată

nu mai primește pensie pentru limită de vârstă, achitarea căreia i-a fost

stopată/suspendată din motivul că deține cetățenia Republicii Moldova și locuiește

permanent în Republica Moldova, fapt pe care îl confirmă prin scrisoarea

nr.25/15023 din 06 august 2018 și scrisoarea nr. 25/24161 din 19 decembrie 2018.

1

Reclamantul indică că în luna ianuarie 2019, a primit de la Casa Națională de

Asigurări Sociale a Republicii Moldova, Casa Teritorială de Asigurări Sociale

Anenii Noi, o confirmare ce atestă faptul că nu primește pensie pentru limită de

vârstă pe teritoriul Republica Moldova și acesta nici nu s-a adresat spre a-i fi

calculată, sau achitată, fapt ce îl confirmă prin actul nr. 2019/16/39 din 09 ianuarie

2019.

Aici, reclamantul a menționat că din discuțiile purtate cu funcționarii din cadrul

Casei Naționale de Asigurări Sociale, la o eventuală transferare a pensiei din

Federația Rusă în Republica Moldova, suma pensiei, acordată de Republica

Moldova, va fi esențial diminuată față de suma pensiei acordată de fondul de

pensionare al Federației Ruse sau Iacutsc, Republica Saha (Iacutia), motiv din care

nici nu a solicitat efectuarea unui asemenea transfer.

Gheorghi Ciupciuc a comunicat că după expedierea/recepționarea informației

nr. 2019/16/39 din 09 ianuarie 2019, Fondul de pensionare al Federației Ruse, sau

Iacutsc, Republica Saha (Iacutia), nu a reluat achitarea pensiei.

Astfel, din luna iulie 2018 și până la momentul depunerii cererii de chemare în

judecată, neavând alte surse de existență, decât unele economii financiare, este ajutat

material doar de către fiica sa Iulia Ciupciuc. Din acest considerent și-a schimbat

viza de reședință în Federația Rusă, Regiunea Leningrad, raionul Gatcinschii,

or. Communar, unde și va pleca cu traiul permanent, după retragerea cetățeniei

Republicii Moldova.

În continuare, reclamantul a invocat că din motivele obiective menționate, la

25 iulie 2019, a înaintat în adresa Ministerul Afacerilor Externe și Integrării

Europene al Republicii Moldova, Direcția Afaceri Consulare, cererea privind

renunțul la cetățenia Republicii Moldova, la care a anexat pachetul de documente

necesare, conform prevederilor Legii cetățeniei Republicii Moldova nr. 1024 din

02 iunie 2000.

Ministerul Afacerilor Externe și Integrării Europene al Republicii Moldova,

Direcția Afaceri Consulare nu a înregistrat cererea privind renunțarea la cetățenia

Republicii Moldova, iar la 07 august 2018, prin scrisoarea nr. 3 DC/2/422/8433, a

restituit cererea și pachetul de documente, făcând referire la art. 33 alin. (2) din Legii

cetățeniei Republicii Moldova nr. 1024 din 02 iunie 2000 și la pct. 65 din Hotărârea

Guvernului Republicii Moldova nr. 1144 din 21 noiembrie 2018, pentru aprobarea

Regulamentului cu privire la procedura dobândirii și pierderii cetățeniei Republicii

Moldova.

Astfel, nefiind de acord cu procedura de examinarea a cererii înaintate, la

19 august 2019, a expediat cererea prealabilă în adresa Ministerului Afacerilor

Exteme și Integrării Europene al Republicii Moldova. Totodată, solicitând

intervenția Avocatului Poporului, conform art. 19, 20 din Legea Nr. 52 din

03 aprilie 2014 cu privire la Avocatul Poporului, Președinției Republicii Moldova și

Ambasadei Federației Ruse în Republica Moldova, ca cetățean al Federației Ruse.

Gheorghi Ciupciuc, reprezentat de avocatul Constantin Lazari a punctat că

cererea prealabilă nu a fost examinată de către Ministerul Afacerilor Externe și

Integrării Europene, Direcția Afaceri Consulare.

Iar, prin răspunsul nr. DC/2/422/8797 din 17 august 2019, aceasta a fost

restituită și lăsată fără examinare, făcându-se trimitere la art. 33 alin. (2) din Legea

cetățeniei Recublicii Moldova nr. 1024 din 02 iunie 2000.

2

Din considerentele enunțate, reclamantul consideră că i-a fost încălcat dreptul

la petiționare, prin faptul neînregistrării și neexaminării cererii înaintate, inclusiv a

cererii prealabile, care a fost respinsă contrar prevederilor legale.

Gheorghi Ciupciuc, reprezentat de avocatul Constantin Lazari a solicitat

obligarea Ministerului Afacerilor Externe și Integrării Europerne al Republicii

Moldova, Direcției Afaceri Consulare să recepționeze și să examineze cererea

privind retragerea cetățeniei Republicii Moldova, cu transmiterea ulterioară a

acesteia în adresa Președintelui Republicii Moldova, pentru emiterea Decretului

respectiv.

Prin hotărârea din 21 septembrie 2020 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani,

s-a respins ca neîntemeiată cererea de chemare în judecată înaintată de Gheorghi

Ciupciuc împotriva Ministerului Afacerilor Externe și Integrării Europene al

Republicii Moldova, terț Președinția Republicii Moldova privind obligarea

autorității de a primi și examina cererea privind retragerea cetățeniei (f.d.123).

La 25 septembrie 2020, în interiorul termenului prevăzut de art. 232 alin. (1)

Codul administrativ, Gheorghi Ciupciuc, reprezentat de avocatul Constantin Lazari

a depus apel împotriva hotărârii din 21 septembrie 2020 a Judecătoriei Chișinău,

sediul Rîșcani, prin care a solicitat casarea hotărârii primei instanțe cu adoptarea

unei noi hotărâri de admitere integrală a acțiunii (f.d.126-129). Iar, la

02 decembrie 2020 a prezentat motivarea apelului, în care a reiterat pretențiile

inițiale și a solicitat admiterea acestora (f.d.148-157).

Prin decizia din 20 ianuarie 2021 a Curții de Apel Chișinău, s-a respins apelul

depus de Gheorghi Ciupciuc și s-a menținut hotărârea din 21 septembrie 2020 a

Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani (f.d.168-176).

Pentru a decide astfel, instanța de apel a concluzionat că prima instanța corect

a determinat raportul juridic dedus judecății, just a aplicat normele de drept, care se

referă speței și a dat apreciere completă obiectivă și sub toate aspectele probelor,

astfel hotărîrea pronunțată este legală și întemeiată, adoptată cu respectarea

drepturilor și intereselor legale a participanților la proces, iar argumentele invocate

de către apelant sînt neîntemeiate.

Or, răspunsul Ministerului Afacerilor Interne și Integrării Europene al

Republicii Moldova este emis în conformitate cu normele legale relevante, iar

abateri la desfășurarea procedurii și emiterea actelor administrative în privința

reclamantului nu s-au constatat.

La 05 martie 2021, Gheorghi Ciupciuc, reprezentat de avocatul Constantin

Lazari a depus recurs împotriva deciziei din 20 ianuarie 2021 a Curții de Apel

Chișinău, solicitând casarea deciziei instanței de apel cu emiterea unei noi decizii de

admitere a acțiunii (f.d.182-193).

În susținerea recursului s-au indicat motivele de drept și de fapt invocate în

cererea de chemare în judecată și apel.

Suplimentar, recurentul a menționat că decizia instanței de apel este

neîntemeiată, nemotivată, ilegal adoptată și pasibilă de a fi casată din următoarele

motive.

Așadar, recurentul a enunțat că decizia instanței de apel, nu conține o motivare

completă a soluției instanței și nici nu oferă un răspuns de ce argumentele sale

invocate nu au fost acceptate, fiind respinse fără apreciere.

3

Mai mult, recurentul a susținut că instanța de apel a admis abateri atât de la

legislația națională, cât și de la cea internațională în materie de motivare a hotărârii

judecătorești.

Aici, Gheorghi Ciupciuc, reprezentat de avocatul Constantin Lazari a notat că

instanța de apel nu a ținut cont de Hotărârea Curții Constituționale a Republicii

Moldova în prezenta cauză.

Iar, în afară de încălcările sub aspectul motivării hotărârii, instanța de apel a

admis și încălcări cu privire la interpretarea, aplicarea eronată a legislației și

aprecierea arbitrară a probelor.

În final, concluzionând recurentul a subliniat că prin decizia instanței de apel i

se încalcă drepturile garantate la nivel național și internațional, și anume: accesul la

justiție, dreptul la un proces echitabil, legitima speranță (art. 6 din CEDO), dreptul

la proprietate (art. 1 din Protocolul adițional la Convenție) și nediscriminarea

(art. 14 din CEDO).

Prin referința depusă la 15 aprilie 2021 Aparatul Președintelui Republicii

Moldova a solicitat respingerea recursului depus de Gheorghi Ciupciuc, reprezentat

de avocatul Constantin Lazari.

Examinând admisibilitatea cererii de recurs, completul specializat pentru

examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de

contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție menționează următoarele.

În conformitate cu art. 244 alin.(1) Cod administrativ, hotărârile curții de apel

ca instanța de fond, precum și deciziile instanței de apel pot fi contestate cu recurs.

În conformitate cu art. 245 alin. (1) și (2) Cod administrativ, recursul se depune

la instanța de apel în termen de 30 de zile de la notificarea deciziei instanței de apel,

dacă legea nu stabilește un termen mai mic. Motivarea recursului se prezintă Curții

Supreme de Justiție în termen de 30 de zile de la notificarea deciziei instanței de

apel. Dacă se depune împreună cu cererea de recurs, motivarea recursului se depune

la instanța de apel.

Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ

al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de

Justiție reține că recursul depus la 05 martie 2021 este în termen, or, decizia instanței

de apel a fost adoptată la 20 ianuarie 2021 și recepționată de către Gheorghi Ciupciuc

și reprezentantul acestuia, avocatul Constantin Lazari la 10 februarie 2021

(f.d.178, 181).

Examinând temeiurile invocate în recursul depus de Gheorghi Ciupciuc,

reprezentat de avocatul Constantin Lazari în raport cu materialele cauzei, completul

specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului

civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție îl

consideră inadmisibil.

În motivarea concluziei enunțate se rețin următoarele argumente.

În conformitate cu art. 246 alin. (1) Cod administrativ, Curtea Supremă de

Justiție examinează din oficiu admisibilitatea cererii de recurs. Dacă este

inadmisibil, recursul se declară ca atare printr-o încheiere, iar în acord cu alin. (2)

din art. 246 Cod administrativ, recursul se declară inadmisibil în special în cazurile

enumerate la literele a)-f). Din analiza acestor prevederi, rezultă că

admisibilitatea/inadmisibilitatea recursului, în special, nu se limitează doar la

temeiurile menționate ci urmează să însușească în condițiile Codului administrativ

4

exercitarea efectivă a unui control de legalitate, veritabil bazat pe temeiuri

concludente și serioase.

Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ

al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de

Justiție reține cu valoare de principiu jurisprudențial, că sintagma „în special” denotă

caracterul neexhaustiv al temeiurilor de inadmisibilitate și în același timp oferă un

drept exclusiv al instanței de recurs de a filtra cererile de recurs care nu prezintă o

motivare suficient de serioasă și care pe cale de consecință nu pot însuși un eventual

succes rezultat din examinarea cererii în completul de 5 judecători.

În această ordine de idei, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în

contencios administrativ reține că, Codul administrativ dezvoltă nu doar caracterul

nedevolutiv al recursului dar și cerința de seriozitate a cererii din perspectiva

invocării unor veritabile și esențiale încălcări de drept procedural și material capabile

să răstoarne deciziile instanței de apel contestate sau, după caz, hotărârile Curții de

Apel ca primă instanță într-o eventuală examinare în fond și invocare ex officio a

erorilor de drept.

Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ

notează că pentru a trece testul de admisibilitate, cererea de recurs trebuie să conțină

o motivare convingătoare și întemeiată în condițiile nominalizate mai sus. Acest

argument rezultă și din particularitățile de formă ale reglementării recursului în

Codul administrativ și anume din sintagma „motivarea recursului” de la art. 245

alin.(2) din Codul administrativ. În consecutivitate, motivarea cererii de recurs în

circumstanțele expuse se referă la formalitățile pe care trebuie să le întrunească

cererea în vederea rezistării testului și filtrului de admisibilitate.

De asemenea, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios

administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție accentuează că admisibilitatea recursului trebuie privită și în

contextul rolului și funcției legale a instanței judecătorești supreme care constă, în

special în asigurarea și interpretarea uniformă a legilor la examinarea cauzelor de

contencios administrativ. Astfel, motivarea oricărei cereri de recurs trebuie să țină

cont pentru a trece filtrul de admisibilitate și a avea succes, de aceste însușiri de

ordin legal fundamental.

În acest sens, CtEDO în jurisprudența sa constantă statuează că dreptul de acces

la instanțe nu este absolut. Există limitări implicit admise [Golder împotriva

Regatului Unit, pct. 38; Stanev împotriva Bulgariei (MC), pct. 230]. Acesta este în

special cazul condițiilor de admisibilitate a unui recurs, întrucât prin însăși natura sa

necesită o reglementare din partea statului, care se bucură în această privință de o

anumită marjă de apreciere (Luordo împotriva Italiei, pct. 85). Condițiile de

admisibilitate ale unui recurs pot fi mai stricte decât pentru un apel (Levages

Prestations Services împotriva Franței, pct. 45). Curtea a mai reiterat că modul de

aplicare a articolului 6 procedurilor în fața instanțelor ierarhic superioare depinde de

caracteristicile speciale ale procedurilor respective, urmând de ținut cont de

totalitatea procedurilor în sistemul de drept național și de rolul instanțelor ierarhic

superioare în acest sistem. (Botten v. Norway, hotărâre din 19 februarie 1996,

Reports 1996-1, p. 141, § 39). La fel, conform jurisprudenței CtEDO, procedurile cu

privire la admisibilitatea căii de atac și procedurile care implică doar chestiuni de

drept și nu chestiuni de fapt, pot fi conforme cu cerințele articolului 6 § 1 (a se vedea

Helmers c. Suediei 9 octombrie 1991, § 31, Seria A, nr. 212-A).

5

În circumstanțele menționate, completul specializat pentru examinarea

acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a declara

inadmisibil recursul depus de Gheorghi Ciupciuc, reprezentat de avocatul

Constantin Lazari.

În cererea de recurs, Gheorghi Ciupciuc, reprezentat de avocatul Constantin

Lazari a solicitat citarea participanților la proces pentru a participa la examinarea

cauzei în ordine de recurs.

La acest capitol, instanța de recurs consideră neîntemeiată cererea recurentului

privind citarea participanților la proces pentru a participa la examinarea cauzei în

ordine de recurs, deoarece conform art. 246 alin.(1) Cod administrativ, Curtea

Supremă de Justiție examinează din oficiu admisibilitatea cererii de recurs. Dacă

este inadmisibil, recursul se declară ca atare printr-o încheiere.

Mai mult, conform art. 247 din Codul administrativ, Curtea Supremă de Justiție

examinează și soluționează recursul fără ședință de judecată. Dacă consideră

necesar, Curtea Supremă de Justiție poate decide citarea participanților la proces.

În speță, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios

administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție nu consideră oportun de a cita participanții la proces pentru a se

pronunța cu privire la problemele invocate în recurs, deoarece criticele recurentului,

au fost expuse cu suficientă claritate.

În conformitate cu art. 230 și art. 246 din Codul administrativ, completul

specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului

civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție

d i s p u n e:

Recursul depus de Gheorghi Ciupciuc, reprezentat de avocatul Constantin

Lazari, se declară inadmisibil.

Încheierea este irevocabilă.

Președintele completului,

judecătorul Maria Ghervas

judecătorii Victor Burduh

Nina Vascan

6