3ra-1115/22 — contestarea actului administrativ

Dosarul nr. 3ra-1115/22 2-19104095-01-3ra-28102022 Prima instanță: Judecătoria Chișinău, sediul Râșcani (jud: V. Dodon) Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (jud: Gh. Mîra, A. Bostan, Gr. Dașchevici) Î N C H E I E R E 07 decembrie 2022 mun.

Chișinău Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție în componența: Președintele completului, judecătorul Ala Cobăneanu judecătorii Nicolae Craiu Nina Vascan examinând admisibilitatea recursului depus de Dumitru Nunu și Asociația Obștească „Juriștii pentru Drepturile Omului”, reprezentați de avocatul Sergiu Cotruță, în cauza de contencios administrativ, intentată la cererea de chemare în judecată depusă de Dumitru Nanu și Asociația Obștească „Juriștii pentru Drepturile Omului” împotriva Ministerului Justiției privind contestarea actului administrativ și obligarea la eliberarea informației, împotriva deciziei din 28 iunie 2022 a Curții de Apel Chișinău, prin care a fost respins apelul depus de Dumitru Nanu împotriva hotărârii din 16 iunie 2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani, c o n s t a t ă : La data de 18 iunie 2019 Dumitru Nunu și Asociația Obștească „Juriștii pentru Drepturile Omului” (în continuare – A.O.

„Juriștii pentru Drepturile Omului”), reprezentați de avocatul Sergiu Cotruță au depus cerere de chemare în judecată împotriva Ministerului Justiției cu privire la contestarea actului administrativ și obligarea la eliberarea informației. În motivarea cererii de chemare în judecată reclamanții Dumitru Nunu și A.O.

„Juriștii pentru Drepturile Omului”, reprezentați de avocatul Sergiu Cotruță au indicat că, la data de 02 mai 2019 au expediat în adresa Ministerului Justiției petiția nr. 37/2019, prin care au solicitat următoarele informații oficiale/publice: 1) numele 1 persoanelor care ocupă funcții de conducere în cadrul Ministerului, cuantumul salariilor acestora, sancțiunile disciplinare aplicate fiecăruia în perioada de la 01 aprilie 2018 până la 01 aprilie 2019; 2) numele persoanelor care au fost trimise în deplasare în interes de serviciu în perioada de la 01 aprilie 2018 până la 01 aprilie 2019; 3) cheltuielilor atribuite pentru fiecare persoană trimisă în deplasare în interes de serviciu în perioada de la 01 aprilie 2018 până la 01 aprilie 2019; 4) câte mijloace de transport și ce modele de mijloace de transport sunt în dotarea Ministerului?; 5) care este suma de achiziție a fiecărui mijloc de transport aflat în dotarea Ministerului?; 6) câte mijloace de transport din dotarea Ministerului au fost implicate în accidente rutiere în perioada de la 01 aprilie 2018 până la 01 aprilie 2019; 7) care au fost cheltuielile pentru repararea pagubelor menționate în punctul 6?; 8) care companie/nii au efectuat lucrările de reparație a automobilelor respective, în baza cărui temei?

Reclamanții au menționat că, la data de 20 mai 2019 Ministerul Justiției a remis răspunsul nr. 04/4799. Din textul răspunsului nominalizat rezultă că Ministerul Justiției a refuzat să ofere un răspuns. Prin urmare, reclamanții au considerat că răspunsul oferit de către Ministerul Justiției constituie o încălcare a dreptului de acces la informațiile publice. În acest context, reclamanții au făcut referire la punctul 22 din Hotărârea Plenului Curții Supreme de Justiție nr. 1 din 02 aprilie 2007, potrivit căruia răspunsul trebuie să fie concret și să se refere nemijlocit la obiectul cererii, fiind inadmisibil un răspuns evaziv, incomplet sau numai diriguitor, dar nu concretizat.

Spre exemplu: dreptul de acces la informațiile oficiale se va considera lezat dacă furnizorul indică în răspunsul oferit solicitantului doar anumite repere, în baza cărora solicitantul ar putea să apropie informația respectivă ulterior, după efectuarea unor investigați suplimentare, în pofida faptului că furnizorul posedă informația solicitată în forma, întinderea și calitatea cerută. Reclamanții au susținut că, din conținutul Hotărârii Plenului Curții Supreme de Justiție, rezultă faptul că răspunsul Ministerului Justiției este ilegal, or, referirea la pagina web al Ministerului sau referirea la lege, în mod evaziv, este interzis accesul la informațiile oficiale ce constituie un drept fundamental al persoanei de a fi informat, o modalitate de control asupra activității autorităților/instituțiilor publice, gestionării banilor publici, de stimulare a formării opiniilor și participării active a populației la procesul de luare a deciziilor în spirit democratic.

Reclamanții au indicat că, interesul unei persoane în activitatea autorităților/instituțiilor publice favorizează dezvoltarea fenomenului democrației și bunăstarea societății civile din Republica Moldova. Făcând referire la art. 7 alin. (4) din Legea nr. 982-XIV din 11 mai 2000 privind accesul la informație, reclamanții au menționat că Ministerul Justiției putea să refuze prezentarea informației solicitate, doar dacă următoarele condiții ar fi fost întrunite cumulativ: 1) furnizorul de informații poate demonstra că restricția este reglementată prin lege organică și necesară într-o societate democratică pentru apărarea drepturilor și intereselor legitime ale persoanei sau protecției securității naționale; 2) prejudiciul adus acestor drepturi și interese ar fi mai mare decât interesul public în cunoașterea informației.

2 Reclamanții au relevat că, Ministerul Justiției nu a motivat răspunsul emis și nu a demonstrat necesitatea restricției făcând o referire superficială la Legea nr. 133 din 08 iulie 2011 privind protecția datelor cu caracter personal. Reclamanții au remarcat că la emiterea răspunsului, Ministerul Justiției a comis următoarele încălcări procedurale: nu a motivat răspunsul/actul administrativ individual; nu a indicat nicio informație cu privire la exercitarea căilor de atac. Totodată, reclamanții au invocat că răspunsul emis de către Ministerul Justiției nu conține nici o informație în legătură cu procedura pe care trebuie să o urmeze reclamanții petiționari, pentru a putea ataca actul administrativ individual.

Astfel, prin emiterea unui asemenea răspuns, s-au încălcat flagrant prevederile art. 120 alin. (1) și art. 124 din Codul administrativ. La fel, reclamanții au subliniat că neinformarea reclamanților despre posibilitatea de a ataca actul administrativ individual/răspunsul, constituie o încălcare a dreptului la un remediu efectiv potrivit prevederilor art. 13 din Convenția pentru Apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale. Reclamanții au indicat, că în temeiul prevederilor art. 68 lit. c) din Codul administrativ, autoritățile publice au o obligație pozitivă de a asigura oricărui petiționar accesul la orice informație publică sau de interes public, mai ales dacă informația dată contribuie la dezvoltarea fenomenului democrației și a bunăstării societății civile din Republica Moldova.

Reclamanții au comunicat că, informația solicitată vizează funcționari publici, astfel, este oficială/de interes public, iar refuzul de a presta o asemenea informație contravine flagrant prevederilor art. 4 din Legea nr. 982-XIV din 11 mai 2000 privind accesul la informație. În final, reclamanții Dumitru Nunu și A.O.

„Juriștii pentru Drepturile Omului”, reprezentați de avocatul Sergiu Cotruță au solicitat: anularea în tot a actului individual administrativ/răspunsul nr. 04/4799 din 20 mai 2019; obligarea pârâtului Ministerul Justiției de a emite un act individual administrativ prin care să răspundă la următoarele întrebări: numele persoanelor care ocupă funcții de conducere în cadrul Ministerului, cuantumul salariilor acestora, sancțiunile disciplinare aplicate fiecăruia în perioada de la 01 aprilie 2018 până la 01 aprilie 2019; numele persoanelor care au fost trimise în deplasare în interes de serviciu în perioada de la 01 aprilie 2018 până la 01 aprilie 2019; cheltuielilor atribuite pentru fiecare persoană trimisă în deplasare în interes de serviciu în perioada de la 01 aprilie 2018 până la 01 aprilie 2019; câte mijloace de transport și ce modele de mijloace de transport sunt în dotarea Ministerului; care este suma de achiziție a fiecărui mijloc de transport aflat în dotarea Ministerului; câte mijloace de transport din dotarea Ministerului au fost implicate în accidente rutiere în perioada de la 01 aprilie 2018 până la 01 aprilie 2019; care au fost cheltuielile pentru repararea pagubelor menționate în punctul 6; care companie/nii au efectuat lucrările de reparație a automobilelor respective, în baza cărui temei.

Prin încheierea din 08 octombrie 2020 a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani a fost declarată inadmisibilă cererea de chemare în judecată depusă de Dumitru Nunu și A.O. „Juriștii pentru Drepturile Omului” împotriva Ministerului Justiției privind contestarea actului administrativ și obligarea la eliberarea informației (f.d. 45-48). 3 La data de 02 noiembrie 2020, prin intermediul poștei electronice și la data de 04 noiembrie 2020, prin intermediul oficiului poștal, Dumitru Nunu și A.O. „Juriștii pentru Drepturile Omului”, reprezentați de avocatul Sergiu Cotruță au depus recurs împotriva încheierii din 08 octombrie 2020 a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani, solicitând admiterea recursului, anularea încheierii primei instanțe cu emiterea unei noi decizii, prin care acțiunea să fie declarată admisibilă (f.d.

53-56, 57-60). Prin decizia din 21 ianuarie 2021 a Curții de Apel Chișinău s-a anulat încheierea din 08 octombrie 2020 a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani și s-a restituit cauza instanței de fond pentru examinare în același complet de judecată (f.d. 75-79). Prin hotărârea din 16 iunie 2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani, a fost respinsă ca neîntemeiată cererea de chemare în judecată depusă de Dumitru Nunu și A.O. „Juriștii pentru Drepturile Omului” împotriva Ministerului Justiției privind contestarea actului administrativ și obligarea la eliberarea informației (f.d. 87, 96-100-verso). La data de 25 iunie 2021 Dumitru Nunu și A.O.

„Juriștii pentru Drepturile Omului”, reprezentați de avocatul Sergiu Cotruță au depus apel împotriva hotărârii din 16 iunie 2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani, solicitând admiterea apelului, casarea integrală a hotărârii primei instanțe cu emiterea unei noi decizii de admitere integrală a cererii de chemare în judecată depuse de Dumitru Nunu și A.O. „Juriștii pentru Drepturile Omului” (f.d. 91). Hotărârea motivată din 16 iunie 2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani a fost notificată lui Dumitru Nunu, A.O. „Juriștii pentru Drepturile Omului” și avocatului Sergiu Cotruță la data de 02 noiembrie 2021, prin intermediul oficiului poștal, fapt ce se confirmă prin avizele de recepție nr. DS8005547941AS, nr. DS8005547940AS și nr. DS8005547939AS, anexate la actele cauzei (f.d.

103-105). La data de 09 noiembrie 2021 Dumitru Nunu și A.O. „Juriștii pentru Drepturile Omului”, reprezentați de avocatul Sergiu Cotruță au prezentat motivarea apelului împotriva hotărârii din 16 iunie 2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani (f.d. 108-114). Astfel, instanța de apel întemeiat a considerat ca fiind depus în termen apelul lui Dumitru Nunu și A.O. „Juriștii pentru Drepturile Omului”, reprezentați de avocatul Sergiu Cotruță împotriva hotărârii din 16 iunie 2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani. Prin decizia din 28 iunie 2022 a Curții de Apel Chișinău a fost respinsă cererea de apel depusă de Dumitru Nunu și A.O. „Juriștii pentru Drepturile Omului”, reprezentați de avocatul Sergiu Cotruță și menținută hotărârea din 16 iunie 2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani (f.d.

130, 131-135-verso). Pentru a pronunța această decizie, instanța de apel a invocat că prin Hotărârea Curții Constituționale nr. 19 din 22 iunie 2015 pentru interpretarea art. 34 alin. (3) din Constituție (accesul la informație), în sensul identificării limitelor restrângerii unor drepturi de acces la informație, Curtea Constituțională a notat că dreptul la informație este dreptul de a solicita informații de la autoritățile și instituțiile publice. Acest drept comportă două aspecte: dreptul de a solicita și dreptul de a primi 4 informații. În acest sens, Curtea Constituțională a menționat că orice autoritate și/sau instituție publică este obligată să ofere informațiile solicitate, atât timp cât nu există un motiv legitim de a refuza aceste solicitări.

La fel, Curtea Constituțională a mai notat că democrația se bazează pe consimțământul cetățenilor, iar consimțământul necesită o informare prealabilă a cetățenilor cu privire la problemele de interes public, inclusiv în ceea ce ține de utilizarea banilor publici. Instanța de apel a menționat că, prin justificare a interesului se înțelege explicarea și dovada scopului pentru care se cere informația. Solicitantul nu este obligat să dea explicații referitor la scopul utilizării ulterioare a informației, iar furnizorul nu este în drept să ceară asemenea explicații. Prin urmare, în documentele ce conțin informația solicitată, este inoportună indicarea scopului pentru care este eliberată. Prin urmare, instanța de apel a concluzionat că, din analiza prevederilor enunțate rezultă că solicitantul este degrevat de obligația de a-și justifica interesul pentru care solicită informația.

Instanța de apel a notat că Dumitru Nunu și A.O. „Juriștii pentru Drepturile Omului”, reprezentați de avocatul Sergiu Cotruță în acțiunea depusă au invocat încălcarea dreptului de acces la informație prin neprezentarea sau prezentarea necorespunzătoare a informațiilor solicitate, refuzul neîntemeiat de a prezenta informațiile solicitate, atribuirea neîntemeiată a informației la categoria informației cu caracter personal. În acest context, instanța de apel a reținut că Dumitru Nunu și A.O. „Juriștii pentru Drepturile Omului” nu au invocat nici un drept sau interes legitim vătămat prin răspunsul expediat în termen de Ministerul Justiției la întrebările formulate în cererea privind accesul la informație.

În concluzie, referitor la argumentele lui Dumitru Nunu și A.O. „Juriștii pentru Drepturile Omului”, precum că informațiile oficiale solicitate sunt de interes public și autoritatea intimată urma să le pună la dispoziția acesteia, instanța de apel a reținut că informația solicitată a fost pusă la dispoziția acestora, iar petiționarii nu pot să pretindă ca răspunsul la cerere să fie dat conform propriei sale formulări sau într- un anumit sens, după dorința personală, stabilirea răspunsului fiind atributul exclusiv autorității publice competente. La data de 13 octombrie 2022, prin intermediul poștei electronice, Dumitru Nunu și A.O. „Juriștii pentru Drepturile Omului”, reprezentați de avocatul Sergiu Cotruță au depus recurs împreună cu motivarea recursului împotriva deciziei din 28 iunie 2022 a Curții de Apel Chișinău (f.d.

143-146). În susținerea recursului recurenții au invocat dezacordul cu decizia instanței de apel, considerând-o neîntemeiată prin faptul, că au fost încălcate și aplicate eronat normele de drept material, totodată, nu au fost constatate și elucidate pe deplin toate circumstanțele importante pentru soluționarea cauzei, probele fiind apreciate eronat. În esență, recurenții Dumitru Nunu și A.O. „Juriștii pentru Drepturile Omului”, reprezentați de avocatul Sergiu Cotruță au reiterat aceleași temeiuri de fapt și de drept, invocate în cererea de chemare de judecată și în cererea de apel. Totodată, recurenții au menționat că prima instanță și instanța de apel și-au pus la baza hotărârilor doar următoarele argumente: informația solicitată de recurenți este accesibilă publicului pe pagina web al Ministerului Justiției; Dumitru Nunu și 5 A.O.

„Juriștii pentru Drepturile Omului” nu au dovedit existența dreptului vătămat; Dumitru Nunu și A.O. „Juriștii pentru Drepturile Omului” nu au dovedit motivul pentru solicitarea informației, or, că informația solicitată este de interes public. La data de 25 octombrie 2022, prin intermediul poștei electronice, Curtea Supremă de Justiție a expediat în adresa Ministerului Justiției copia recursului depus de Dumitru Nunu și A.O. „Juriștii pentru Drepturile Omului”, reprezentați de avocatul Sergiu Cotruță, cu înștiințarea despre posibilitatea depunerii referinței (f.d. 156). Deși, la data de 28 octombrie 2022 Ministerul Justiției a confirmat recepționarea copiei recursului depus de Dumitru Nunu și A.O.

„Juriștii pentru Drepturile Omului”, reprezentați de avocatul Sergiu Cotruță, intimatul nu și-a valorificat dreptul procedural respectiv și nu a depus referință, în care să-și expună opinia referitor la cererea de recurs depusă de Dumitru Nunu și A.O. „Juriștii pentru Drepturile Omului”, reprezentați de avocatul Sergiu Cotruță (f.d. 157). Prin prisma art. 191 alin. (5) din Codul administrativ, Curtea Supremă de Justiție soluționează cererile de recurs împotriva hotărârilor, deciziilor și încheierilor curților de apel. Conform art. 244 alin. (1) din Codul administrativ, hotărârile curții de apel ca instanța de fond, precum și deciziile instanței de apel pot fi contestate cu recurs. Examinând admisibilitatea cererii de recurs depuse de Dumitru Nunu și A.O.

„Juriștii pentru Drepturile Omului”, reprezentați de avocatul Sergiu Cotruță în raport cu actele cauzei, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție constată inadmisibilitatea acesteia, din următoarele motive. Din actele cauzei rezultă că Curtea de Apel Chișinău a pronunțat decizia contestată la data de 28 iunie 2022 (f.d. 130). Dispozitivul deciziei nominalizate a fost notificat avocatului Sergiu Cotruță, care reprezintă interesele lui Dumitru Nunu și A.O. „Juriștii pentru Drepturile Omului”, prin intermediul poștei electronice, la data de 22 iulie 2022, fapt confirmat prin extrasul din poșta electronică a Curții de Apel Chișinău, anexat la actele cauzei (f.d.

136). Decizia motivată din 28 iunie 2022 a Curții de Apel Chișinău a fost notificată avocatului Sergiu Cotruță, care reprezintă interesele lui Dumitru Nunu și A.O. „Juriștii pentru Drepturile Omului”, prin intermediul poștei electronice, la data de 06 octombrie 2022, fapt confirmat prin extrasul din poșta electronică a Curții de Apel Chișinău, anexat la actele cauzei (f.d. 137). La data de 13 octombrie 2022, prin intermediul poștei electronice, Dumitru Nunu și A.O. „Juriștii pentru Drepturile Omului”, reprezentați de avocatul Sergiu Cotruță au depus recurs împreună cu motivarea recursului împotriva deciziei din 28 iunie 2022 a Curții de Apel Chișinău (f.d. 143-146). În conformitate cu art. 245 alin. (1) din Codul administrativ, recursul se depune la instanța de apel în termen de 30 de zile de la notificarea deciziei instanței de apel, dacă legea nu stabilește un termen mai mic.

Raportat la cele expuse supra, este cert că legiuitorul a prevăzut depunerea recursului separat de motivarea acestuia, respectiv, termenul de declarare și cel de 6 prezentare a motivării recursului curg din momente diferite dies a quo, și anume: în temeiul art. 245 alin. (1) din Codul administrativ, de la notificarea dispozitivului deciziei instanței de apel, sub sancțiunea art. 246 alin. (2) lit. d) din Codul administrativ – recursul se declară inadmisibil, în special, când recursul a fost depus după expirarea termenului stabilit la art. 245 alin. (1). Notificarea se dispune de instanța de judecată, prin alegerea unei modalități stabilite de art. 96 alin. (1) și art. 97 alin. (3) din Codul administrativ, prin urmare, termenul de depunere a recursului începe să curgă imediat din ziua următoare a aducerii la cunoștință a dispozitivului deciziei Curții de Apel Chișinău.

Respectiv, notificarea dispozitivului deciziei instanței de apel participanților la proces, are drept scop comunicarea adecvată, rapidă și eficientă din punctul de vedere al costurilor textului cuprins în actul de procedură. Iar, întru confirmarea aducerii la cunoștință a actului de procedură participanților la proces, este necesar a fi anexată dovada recepționării acestuia la materialele cauzei. În sensul art. 246 din Codul administrativ, Curtea Supremă de Justiție examinează din oficiu admisibilitatea cererii de recurs. Dacă este inadmisibil, recursul se declară ca atare printr-o încheiere.

Recursul se declară inadmisibil în special când: decizia instanței de apel nu poate fi contestată cu recurs; recursul este depus în mod repetat; recursul este depus de o persoană neîmputernicită; recursul a fost depus după expirarea termenului stabilit la art. 245 alin. (1); motivarea recursului nu a fost depusă sau a fost depusă după expirarea termenului prevăzut la art. 245 alin. (2); cererea de recurs nu corespunde cerințelor stabilite la art. 244 alin. (2), art. 233 alin. (1) și (2) și art. 234 alin. (2) și recurentul nu a înlăturat neajunsurile în termenul stabilit de Curtea Supremă de Justiție. Astfel, în privința modalităților de comunicare și notificare, Codul administrativ statuează la art. 96 alin. (1), că notificările și comunicările către participanții la procedura administrativă se realizează în orice formă de comunicare adecvată, rapidă și eficientă din punctul de vedere al costurilor.

Comunicarea prin mijloace electronice are prioritate dacă este adecvată obiectului comunicării și acceptată de participantul la procedură. Conform art. 97 alin. (1) și (3) lit. d) din Codul administrativ, notificarea este comunicarea, dispusă de autoritatea publică, a unui înscris în forma stabilită de prezentul cod. Autoritatea publică poate alege între următoarele forme de notificare: notificare prin poștă electronică sau prin mijloace electronice de comunicație dedicate. Din coroborarea prevederilor legale precitate cu circumstanțele faptice constatate, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție constată că începutul curgerii termenului de depunere a recursului de către recurenții Dumitru Nunu și A.O.

„Juriștii pentru Drepturile Omului”, este ziua imediat următoare datei calendaristice notificării dispozitivului deciziei din 28 iunie 2022 a Curții de Apel Chișinău, adică ziua de 23 iulie 2022, zi de sâmbătă, iar termenul limită de depunere a recursului fiind data de 21 august 2022, zi de duminică, însă având în vedere regula calculării termenelor de procedură stabilit 7 la art. 112 alin. (2) din Codul de procedură civilă, ultima zi de depunere a recursului a fost data de 22 august 2022, zi de luni. Însă, distinct acestor circumstanțe, recurenții Dumitru Nunu și A.O. „Juriștii pentru Drepturile Omului”), reprezentați de avocatul Sergiu Cotruță au prezentat recurs împreună cu motivarea recursului la Curtea de Apel Chișinău, la data de 13 octombrie 2022 (f.d.

142-154). Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție menționează că, din actele cauzei rezultă cu certitudine că la data de 22 iulie 2022, ora 14:37, prin intermediul poștei electronice, pe adresa electronică a avocatului Sergiu Cotruță – s.cotruta@yahoo.com a fost expediată copia dispozitivului deciziei din 28 iunie 2022 a Curții de Apel Chișinău (f.d. 136). Adresa electronică s.cotruta@yahoo.com este indicată în cererea de chemare în judecată, în mandatul avocatului Sergiu Cotruță anexat la actele cauzei, în cererea de apel, precum și în cererea de recurs a recurenților Dumitru Nunu și A.O.

„Juriștii pentru Drepturile Omului”, reprezentați de avocatul Sergiu Cotruță, fapt care atestă că avocatul Sergiu Cotruță și-a dat consimțământul la expedierea actelor de procedură de către instanțele de judecată, prin intermediul poștei electronice. Conform art. 97 alin. (1) și (3) lit. d) din Codul administrativ, notificarea este comunicarea, dispusă de autoritatea publică, a unui înscris în forma stabilită de prezentul cod. Autoritatea publică poate alege între următoarele forme de notificare: notificare prin poștă electronică sau prin mijloace electronice de comunicație dedicate. Sub acest aspect, instanța de recurs precizează că art. 96 alin. (1) din Codul administrativ, reglementează o atare modalitate de comunicare a actelor judecătorești.

Pentru aplicarea acestor norme de drept procedural, este necesar ca acest mijloc să asigure transmiterea textului cuprins în act și confirmarea primirii lui. Așadar confirmarea expedierii și recepționării documentului către partea interesată se atestă prin extrasul eliberat de către operatorul poștei electronice. În mod special, înscrisul dat conține: datele de identificare a poștei electronice a expeditorului și a destinatarului; data calendaristică, anul, ora expedierii, precum și atașamentul cu actul judecătoresc. Cu titlu de excepție, în caz de eroare tehnică sau neexpediere a actului pe poșta electronică, extrasul pre-citat va cuprinde informații cu privire la aceste inexactități. Cu alte cuvinte, expeditorul va primi un mesaj separat de la „Mail delivery system” sau extrasul dedus analizei va cuprinde mesajul de la „Mail delivery system” conform căruia operatorul poștal va explica cauzele care au stat la baza returnării mesajului către expeditor.

De regulă, acesta este informat că transmiterea mesajului nu a fost posibilă, deoarece adresa nu a fost găsită sau ea nu poate primi e- mailuri. Prin urmare, în lipsa acestor mențiuni și prin anexarea extrasului de pe portalul poștei electronice a instanței de apel, care atestă că reprezentantului recurenților Dumitru Nunu și A.O. „Juriștii pentru Drepturile Omului”), avocatului Sergiu Cotruță, i-a fost notificat dispozitivul deciziei instanței de apel, se demonstrează incontestabil faptul că, dispozitivul deciziei din 28 iunie 2022 a Curții 8 de Apel Chișinău a fost adus la cunoștință reprezentantului recurenților, avocatului Sergiu Cotruță și această modalitate de notificare a actului judecătoresc emis, se încadrează în rigorile art. 97 alin. (1) și (3) lit. d) din Codul administrativ.

Suplimentar, instanța de recurs relevă că din actele cauzei rezultă cu certitudine că, la data de 29 martie 2019 avocatul Sergiu Cotruță a încheiat contract de asistență juridică nr. JPDO/PC/24/19 cu Dumitru Nunu și A.O. „Juriștii pentru Drepturile Omului”, fapt confirmat prin mandatul: seria MA nr. 1295669 din 13 iunie 2019 (f.d. 2). Pe partea verso a mandatului nominalizat supra este indicat în mod expres dreptul avocatului de a ataca hotărârea judecătorească din numele mandatarilor. Astfel, începând cu data de 29 martie 2019 avocatul Sergiu Cotruță a dispus de împuterniciri corespunzătoare din partea lui Dumitru Nunu și A.O. „Juriștii pentru Drepturile Omului”, pentru a ataca actele judecătorești, în termenul stabilit de legislația în vigoare, prevăzut la art. 245 alin. (1) din Codul administrativ, pentru a depune recurs împotriva deciziei din 28 iunie 2022 a Curții de Apel Chișinău, în termen.

În conformitate cu art. 65 alin. (1) și (2) din Codul administrativ, dacă o persoană, din motive independente de voința ei, nu a putut respecta un termen legal, atunci, la cerere, ea poate fi repusă în termen. Culpa unui reprezentant legal sau împuternicit se atribuie reprezentatului. Cererea de repunere în termen se depune în termen de 15 zile de la înlăturarea impedimentului. La cerere se anexează probele care confirmă faptele pe care aceasta se întemeiază și, suplimentar, se recuperează acțiunile omise.

La aspectul dat, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră că, de la momentul notificării la 22 iulie 2022, prin intermediul poștei electronice a dispozitivului deciziei din 28 iunie 2022 a Curții de Apel Chișinău, avocatul Sergiu Cotruță a dispus de timp suficient și rezonabil pentru a face uz de drepturile procedurale și a depune recurs, în interiorul termenului instituit la art. 245 alin. (1) din Codul administrativ. Prin urmare, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție menționează că după expirarea termenului prevăzut de art. 245 alin. (1) din Codul administrativ, Dumitru Nunu și A.O.

„Juriștii pentru Drepturile Omului”, reprezentați de avocatul Sergiu Cotruță au depus recurs împreună cu motivarea recursului doar la data de 13 octombrie 2022. În atare circumstanțe, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție opinează că declararea recursului depus de Dumitru Nunu și A.O. „Juriștii pentru Drepturile Omului”, reprezentați de avocatul Sergiu Cotruță ca fiind inadmisibil, este compatibilă cu respectarea prevederilor Convenției Europene pentru Apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale, având în vedere că prelungirea nejustificată a termenului pentru exercitarea recursului ar leza principiul securității raporturilor juridice.

Or, certitudinea legală impusă regulilor de procedură administrativă, în calitate de condiție sine qua non a unui proces 9 echitabil, vizează atât drepturile recurenților, cât și ale intimaților, astfel încât instanța de judecată nefiind în drept de a substitui voința legislatorului materializată în conținutul normelor din Codul administrativ în vederea exonerării recurentului de sancțiunile procedurale, din motivul înțelegerii greșite de către acesta a efectelor legale. În circumstanțele menționate, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a declara inadmisibil recursul depus de Dumitru Nunu și A.O.

„Juriștii pentru Drepturile Omului”, reprezentați de avocatul Sergiu Cotruță. În conformitate cu art. 230, art. 245 alin. (1) și art. 246 alin. (2) lit. d) din Codul administrativ, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție d i s p u n e : Recursul depus de Dumitru Nunu și Asociația Obștească „Juriștii pentru Drepturile Omului”, reprezentați de avocatul Sergiu Cotruță se declară inadmisibil. Încheierea este irevocabilă. Președintele completului, judecătorul Ala Cobăneanu judecătorii Nicolae Craiu Nina Vascan 10