2ra-390/21 — cu privire la rezilierea contractului de arenda, incasarea datoriei, a penalitatii si a dobinzii de intirziere
- Instanță
- Curtea Supremă de Justiție
- Obiect
- cu privire la rezilierea contractului de arenda, incasarea datoriei, a penalitatii si a dobinzii de intirziere
- Temei legal
- Temeiurile declararii recursului
2ra-390/21 — cu privire la rezilierea contractului de arenda, incasarea datoriei, a penalitatii si a dobinzii de intirziere (Curtea Supremă de Justiție, 2021)
Dosarul nr. 2ra-390/21
Prima instanță: Judecătoria Chișinău sediul Centru (jud. E. Badan-Melnic)
Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (jud. M. Anton, V. Cotorobai, I. Țurcan)
ÎNCHEIERE
14 aprilie 2021 mun. Chișinău
Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ
al Curții Supreme de Justiție
în componența:
Președintele completului, judecătorul Ala Cobăneanu
Judecătorii Dumitru Mardari
Mariana Pitic
examinând chestiunea privind admisibilitatea recursului declarat de Viorel
Ghimp
în cauza civilă la cererea de chemare în judecată a Agenției „Moldsilva”
împotriva lui Viorel Ghimp cu privire la rezilierea contractului de arendă, încasarea
datoriei, a penalității și a dobânzii de întârziere
împotriva deciziei din 5 decembrie 2019 a Curții de Apel Chișinău, prin care
a fost admis apelul declarat de Viorel Ghimp, casată hotărârea din 17 iunie 2019 a
Judecătoriei Chișinău sediul Centru și emisă o hotărâre nouă, prin care acțiunea a
fost admisă parțial
constată:
La 11 septembrie 2017, Agenția „Moldsilva” a depus cerere de chemare în
judecată împotriva lui Viorel Ghimp cu privire la rezilierea contractului de arendă,
încasarea datoriei, a penalității și a dobânzii de întârziere.
În motivarea acțiunii a invocat că între Agenția „Moldsilva” și Viorel Ghimp
a fost încheiat contractul de arendă a terenurilor din fondul forestier în scop de
recreere nr. 273 din 6 noiembrie 2008.
Potrivit contractului menționat, Agenția „Moldsilva” a transmis în arendă
terenul forestier cu suprafața de 5,0 ha (situat în cadrul Întreprinderii pentru
Silvicultură Chișinău, ocolul silvic Vadul lui Vodă) în scop de recreere.
La rândul său, în temeiul pct. 3.1 din contract, Viorel Ghimp și-a asumat
obligația să achite anual plata pentru arendă în sumă de 20 125 de lei. Conform
aceluiași punct din contract, pârâtul urma să transfere plata pentru arendă nu mai
târziu de 1 martie pentru anul viitor.
A remarcat că obligațiile asumate de către Agenția „Moldsilva” au fost
îndeplinite integral, pe când, Viorel Ghimp, contrar prevederilor contractuale, nu
și-a onorat obligațiile de plată, acumulând față de Agenția „Moldsilva” o datorie în
1
sumă totală de 164 024,30 de lei, dintre care suma de 3 024,3 de lei datorie pentru
anul 2009, suma de 20 125 de lei datorie pentru anul 2010, suma de 20 125 de lei
datorie pentru anul 2011, suma de 20 125 de lei datorie pentru anul 2012, suma de
20 125 de lei datorie pentru anul 2013, suma de 20 125 de lei datorie pentru anul
2014, suma de 20 125 de lei datorie pentru anul 2015, suma de 20 125 de lei datorie
pentru anul 2016 și suma de 20 125 de lei datorie pentru anul 2017.
În vederea soluționării litigiului pe cale amiabilă, Agenția „Moldsilva” a
expediat în adresa pârâtului somația nr. AM-11/01-1793 din 18 iulie 2017, prin care
a solicitat achitarea benevolă a datoriei, însă până la momentul adresării în judecată
nu a primit niciun răspuns la această pretenție.
A menționat că pentru întârzierea executării obligației pârâtului urmează să-i
fie calculată o dobândă de întârziere în sumă totală de 121 485 de lei, iar în baza
pct. 3.4 din contractul de arendă nr. 273 din 6 noiembrie 2008, pârâtul urmează să
achite o penalitate în sumă de 244 859 de lei.
Astfel, având în vedere faptul că pârâtul nu și-a îndeplinit obligațiile prevăzute
în contractul de arendă și anume cele stabilite la pct. 4.2 lit. c), d), h) și j), între
Agenția „Moldsilva” și Viorel Ghimp nu pot exista relații de colaborare, motiv din
care solicită rezilierea contractului de arendă nr. 273 din 6 noiembrie 2008.
Și-a întemeiat pretențiile în baza dispozițiilor art. 572, 602, 619, 585 Cod civil.
A solicitat rezilierea contractului de arendă a fondului forestier în scop de
recreere nr. 273 din 6 noiembrie 2008, încasarea de la Viorel Ghimp în beneficiul
Agenției „Moldsilva” a datoriei pentru anii 2009-2017 în mărime de 164 024,30 de
lei, a dobânzii de întârziere în mărime de 121 485 de lei și a penalității în mărime de
244 859 de lei.
Prin încheierea protocolară din 4 aprilie 2019 a Judecătoriei Chișinău sediul
Centru, a fost atrasă în proces în calitate de intervenient accesoriu ÎS „Întreprinderea
pentru Silvicultură Chișinău”.
Prin hotărârea din 17 iunie 2019 a Judecătoriei Chișinău sediul Centru, a fost
admisă acțiunea parțial.
Au fost încasate de la Viorel Ghimp în beneficiul Agenției „Moldsilva”
datoria ce rezultă din contractul de arendă a terenurilor din fondul forestier în scop
de recreere nr. 273 din 6 noiembrie 2008, pentru anii 2009-2017 în mărime de
164 024,30 de lei, penalitatea în cuantum de 122 429,50 de lei și dobânda de
întârziere în cuantum de 121 480,27 de lei.
În rest, pretențiile au fost respinse ca neîntemeiate.
A fost încasată din contul lui Viorel Ghimp în beneficiul statului taxa de stat
în mărime de 12 238,02 de lei.
Prin decizia din 5 decembrie 2019 a Curții de Apel Chișinău, a fost admis
apelul declarat de Viorel Ghimp, casată hotărârea din 17 iunie 2019 a Judecătoriei
Chișinău sediul Centru și emisă o hotărâre nouă, prin care acțiunea a fost admisă
parțial.
Au fost încasate de la Viorel Ghimp în beneficiul Agenției „Moldsilva”
datoria apărută din contractul de arendă a terenurilor din fondul forestier în scop de
recreere nr. 273 din 6 noiembrie 2008 în mărime de 60 375 de lei și penalitatea în
cuantum de 10 867,50 de lei.
În rest, pretențiile au fost respinse ca tardive și neîntemeiate.
2
La 29 decembrie 2020, Viorel Ghimp a declarat recures împotriva deciziei din
5 decembrie 2019 a Curții de Apel Chișinău, solicitând admiterea acestuia, casarea
parțială a deciziei instanței de apel în partea pretențiilor admise ale Agenției
„Moldsilva”, cu pronunțarea în această parte a unei noi hotărâri de respingere ca
fiind neîntemeiate pretențiile Agenției „Moldsilva” privind încasarea datoriei
apărută din contractul de arendă a terenurilor din fondul forestier în scop de recreere
nr. 273 din 6 noiembrie 2008 în mărime de 60 375 de lei și a penalității în cuantum
de 10 867,50 de lei, precum și compensarea din contul intimatei a cheltuielilor de
judecată suportate de către el în legătură cu examinarea prezentei cauze.
În motivarea recursului a invocat dezacordul cu decizia instanței de apel în
partea recurată, considerând-o în această parte ilegală pe motivul neaplicării legii ce
trebuia aplicată, aplicării legii ce nu trebuia aplicată și interpretării eronate a legii,
precum și pentru săvârșirea altor încălcări decât cele indicate la art. 432 alin. (3), pe
motiv că acestea au dus la soluționarea greșită a cauzei, aprecierea probelor de către
instanța judecătorească fiind arbitrară, erorile comise ducând la încălcarea
drepturilor și libertăților fundamentale ale lui.
Cu referire la termenul de declarare a recursului, a precizat recurentul că la
21 decembrie 2020 a recepționat copia deciziei contestate, menționând că anterior
acestei date nu a recepționat copia deciziei instanței de apel, aceasta nefiind
publicată nici pe pagina web a instanței.
A comunicat că a încercat să primească copia deciziei de la instanța de apel,
însă a fost informat, inițial, că aceasta nu este încă redactată și că o va primi prin
poștă, iar ulterior, că dosarul a fost remis în prima instanță.
Astfel, la Judecătoria Chișinău nu a reușit să primească copia deciziei,
deoarece a fost instituit în țară regimul de urgență, ulterior, din cauza instituirii de
multiple ori în prima instanță a regimului special de activitate sau sub alte pretexte,
motiv pentru care la 12 octombrie 2020 a fost nevoit să adreseze o cerere privind
eliberarea copiei deciziei instanței de apel, aceasta fiindu-i eliberată abia la
21 decembrie 2020.
La 2 februarie 2021, în adresa Agenției „Moldsilva” și ÎS „Întreprinderea
pentru Silvicultură Chișinău” a fost expediată copia cererii de recurs depusă de
Viorel Ghimp, cu înștiințarea despre necesitatea depunerii referinței, fapt ce se
confirmă prin scrisoarea de însoțire anexată la materialele dosarului (f. d. 154), fiind
recepționată de Agenția „Moldsilva” la data de 28 ianuarie 2021 și de
ÎS „Întreprinderea pentru Silvicultură Chișinău” la data de 29 ianuarie 2021, ceea ce
se atestă prin avizele de recepție anexate la actele cauzei (f. d. 155, 156).
La 9 februarie 2021, prin intermediul oficiului poștal, Agenția „Moldsilva” a
depus referință la recursul declarat de Viorel Ghimp, solicitând respingerea
recursului și menținerea deciziei instanței de apel.
Până la data stabilită pentru examinarea chestiunii privind admisibilitatea
recursului, în adresa Curții Supreme de Justiție nu a parvenit referința prin care
ÎS „Întreprinderea pentru Silvicultură Chișinău” să-și expună poziția față de
temeiurile recursului.
Examinând argumentele recursului în raport cu materialele cauzei civile,
completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții
3
Supreme de Justiție consideră recursul declarat de Viorel Ghimp inadmisibil din
considerentele ce urmează.
În conformitate cu art. 433 lit. b) CPC, cererea de recurs se consideră
inadmisibilă în cazul în care recursul este depus cu omiterea termenului de declarare
prevăzut la art. 434 CPC.
Conform art. 434 CPC, recursul se declară în termen de 2 luni de la data
comunicării hotărârii sau a deciziei integrale, dacă legea nu prevede altfel. Termenul
de 2 luni este termen de decădere și nu poate fi restabilit.
La caz, prin prisma normei enunțate, se constată că recursul de către Viorel
Ghimp împotriva deciziei din 5 decembrie 2019 a Curții de Apel Chișinău a fost
depus la data de 29 decembrie 2020, prin urmare cu depășirea excesivă a termenului
de 2 luni, care este unul de decădere și nu poate fi restabilit.
Instanța de recurs relevă că motivele invocate de către recurentul Viorel
Ghimp în justificarea depunerii recursului menționat în interiorul termenului
prevăzut de lege, nu îndeplinește cerințele prevăzute de lege.
Astfel, după cum denotă actele cauzei, decizia Curții de Apel Chișinău
contestată cu recurs de către Viorel Ghimp, prin care a fost admis apelul declarat de
Viorel Ghimp, casată hotărârea din 17 iunie 2019 a Judecătoriei Chișinău sediul
Centru și emisă o hotărâre nouă, prin care acțiunea a fost admisă parțial, fiind
încasate de la Viorel Ghimp în beneficiul Agenției „Moldsilva” datoria apărută din
contractul de arendă a terenurilor din fondul forestier în scop de recreere nr. 273 din
6 noiembrie 2008 în mărime de 60 375 de lei și penalitatea în cuantum de 10 867,50
de lei, iar în rest, pretențiile Agenției „Moldsilva” au fost respinse ca tardive și
neîntemeiate, a fost pronunțată la data de 5 decembrie 2019, în prezența lui Viorel
Ghimp, fapt ce se confirmă prin procesul-verbal al ședinței de judecată din
5 decembrie 2019, anexat la materialele dosarului (f. d. 122).
Contrar susținerilor recurentului, la caz se constată că la data de 12 martie
2020, decizia din 5 decembrie 2019 a Curții de Apel Chișinău, atacată cu recurs, a
fost publicată pe pagina web a Curții de Apel Chișinău, iar la data de 20 martie 2020,
copia deciziei integrale din 5 decembrie 2019, a fost expediată și în adresa părților,
inclusiv și a lui Viorel Ghimp, indicată în cererea de apel, cât și în prezenta cerere
de recurs – mun. XXXXX sat. XXXXX str. XXXXX, așa cum rezultă din dovezile
de comunicare, care îndeplinesc condițiile de valabilitate prevăzute de art. 100 CPC,
ca scrisoarea de însoțire a instanței de apel, cu numărul de ieșire 3393, anexată la
materialele dosarului (f. d. 137).
Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții
Supreme de Justiție relevă că dreptul la un proces echitabil, care este garantat de
art. 6 § 1 din Convenție, trebuie interpretat în lumina preambulului Convenției, care
exprimă preeminența dreptului, unul din elementele fundamentale ale căreia este
principiul securității raporturilor juridice care stabilește, între altele, că soluția
definitivă a instanței de judecată nu trebuie pusă în discuție.
Or, admiterea unui recurs tardiv, ar încălca principiul securității juridice, în
situația în care marja de apreciere a termenului de depunere a unui recurs nu este
nelimitată.
Ca consecință, instanța de recurs consideră că recursul depus de către Viorel
Ghimp după o perioadă exagerată de timp (un an) și în absența oricărei explicații
4
plauzibile cu privire la motivul pentru care nu a putut să depună recursul în termen,
a sfidat un întreg proces judiciar.
Distinct de aceste constatări, este indubitabil că recursul împotriva deciziei
instanței de apel este depus cu omiterea excesivă a termenului de 2 luni, prevăzut de
art. 434 alin. (1) CPC.
La acest segment se va reitera că o astfel de constatare este compatibilă și cu
respectarea standardelor inserate în Convenția Europeană pentru Apărarea
Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale, având în vedere că prelungirea
nejustificată, chiar și cu o singură zi, a termenului pentru exercitarea recursului ar
împiedica rămânerea irevocabilă, ca urmare a expirării termenului de atac, a hotărârii
judecătorești emise în instanțele de fond și ar leza, în acest mod, principiul securității
raporturilor juridice.
În susținerea opiniei enunțate, completul Colegiului civil, comercial și de
contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție invocă și hotărârea Curții
Europene a Drepturilor Omului în speța Ponomaryov contra Ucrainei din
3 aprilie 2008, definitivă din 29 septembrie 2008, unde se notează că, deși în speță
nu era vorba despre desființarea unei hotărâri judecătorești definitive și irevocabile
în urma admiterii unei căi extraordinare de atac în lumina unor circumstanțe nou
descoperite, ci de redeschiderea unui proces prin repunerea în termenul de
introducere a unei căi ordinare de atac, totuși, reînnoirea acestui termen pentru
motive neconvingătoare, reprezintă o soluție care ar putea înfrânge principiul
securității raporturilor juridice într-un mod similar cu o cale extraordinară de atac.
Din considerentele menționate și având în vedere faptul că recurentul a depus
cererea de recurs cu omiterea evidentă a termenului de declarare a recursului,
completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții
Supreme de Justiție ajunge la concluzia că în temeiul art. 433 lit. b) CPC, recursul
declarat de Viorel Ghimp urmează a fi considerat ca inadmisibil.
În conformitate cu art. 269 - 270, art. 431 alin. (1) și (2), art. 433 lit. b),
art. 440 CPC, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ
al Curții Supreme de Justiție
dispune:
Se consideră inadmisibil recursul declarat de Viorel Ghimp.
Încheierea este irevocabilă.
Președintele completului,
judecătorul Ala Cobăneanu
Judecătorii Dumitru Mardari
Mariana Pitic
5