2ra-560/21 — declararea nulității actelor juridice

2ra-560/21 — declararea nulității actelor juridice (Curtea Supremă de Justiție, 2021)

Dosarul nr. 2ra-560/21

Prima instanță: Judecătoria Edineț, sediul Central (jud. E. Pșenița)

Instanța de apel: Curtea de Apel Bălți (jud. E. Grumeza, A, Rotaru, St. Procopciuc)

ÎNCHEIERE

14 aprilie 2021 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție,

în componența:

Președintele completului, judecătorul Svetlana Filincova

Judecătorii Dumitru Mardari

Galina Stratulat

examinând admisibilitatea recursului declarat de Societatea cu Răspundere

Limitată „Prointelect-MP, reprezentată de avocatul Nicolae Leșan,

în cauza civilă, la cererea de chemare în judecată depusă de Societatea cu

Răspundere Limitată „Prointelect-MP” împotriva lui Vadim Negrea, Luciei Negrea

și Anatolii Negrea cu privire la constatarea nulității actelor juridice,

împotriva deciziei din 15 decembrie 2020 a Curții de Apel Bălți,

c o n s t a t ă:

La 24 martie 2020, prin intermediul poștei (f.d.36), SRL „Prointelect-MP”,

reprezentat de avocatul Nicolae Leșan, a depus cerere de chemare în judecată

împotriva lui Vadim Negrea, Luciei Negrea și Anatolii Negrea solicitând constatarea

nulității contractului de vânzare-cumpărare nr.7261 din 11 august 2015, în temeiul

căruia Vadim Negrea a înstrăinat lui Anatolii Negrea și Luciei Negrea bunul imobil,

terenul agricol, număr cadastral XXXXXX.094 cu suprafața de 1,7501 ha, situat în

r-nul Edineț, mun. Edineț, extravilan și a contractului de vânzare-cumpărarea

nr.7263 din 11 august 2015, în temeiul căruia Vadim Negrea a înstrăinat lui Anatolii

Negrea și Luciei Negrea bunul imobil, terenul agricol număr cadastral

XXXXXX.095 cu suprafața de 1,75 ha, situat în r-nul Edineț, mun. Edineț,

extravilan, repunerea părților litigante în situația anterioară.

În motivarea acțiunii, s-a invocat că la 10 octombrie 2013 între SRL

„Prointelect-MP”, în calitate de împrumutător și Vadim Negrea, în calitate de

împrumutat, a fost încheiat contractul de împrumut nr.1/NV/2013. În baza acestui

contract s-a obligat de a-i acorda lui Vadim Negrea cu împrumut suma de 153000

de lei, cu o dobândă de 14%, scadent la 09 octombrie 2015, conform graficului de

rambursare a împrumutului, în scopul achitării datoriei față de „Corporația de

Finanțare Rurală” SA.

Totodată, în scopul garantării obligațiilor asumate de către Vadim Negrea, a

fost încheiat contractul de gaj nr.1/NV/2013 din 10 octombrie 2013, în temeiul cărui

Vadim Negrea a gajat autocamionul de model „Scania P94D”, număr de

înmatriculare XXXXXX și autocamionul de model „Mercedes Vario 814”, număr

de înmatriculare XXXXXX.

Reclamantul a menționat că, Vadim Negrea, în continuare, acționând ilegal și

1

direct prejudiciabil drepturilor și intereselor sale, a înstrăinat bunurile gajate. Astfel,

constatând neexecutarea obligațiilor contractuale, a solicitat concursul instanței de

judecată întru încasarea forțată de la Vadim Negrea a datoriei, dobânzii contractuale,

penalităților și cheltuielilor de judecată. Drept urmare, prin hotărârea din 31 ianuarie

2017 a Judecătoriei Edineț, a fost încasată datoria în sumă de 153000 de lei, dobânda

contractuală în sumă de 23640,72 de lei, penalitatea în sumă de 128845 de lei,

cheltuieli de judecată (taxa de stat) în sumă de 9164 de lei. Ca urmare a examinării

apelului declarat, prin decizia din 14 noiembrie 2017 a Curții de Apel Bălți a fost

modificată hotărârea instanței de fond în parte, fiind încasată din contul lui Vadim

Negrea penalitatea în sumă de 63590,40 de lei. Astfel, în temeiul documentului

executoriu nr.2-1211/2016 din 14 noiembrie 2017, emis de Curtea de Apel Bălți,

pentru penalitatea în sumă de 63590,40 de lei, precum și în baza titlului executoriu

nr. 2-1211/2016 din 21 ianuarie 2017, emis de Judecătoria Edineț, pentru datoria în

sumă de 153000 de lei, dobânda contractuală în sumă de 23640,72 de lei, a fost

intentată procedura de executare, fiind în curs. În procesul de executare, s-a constatat

că debitorul Vadim Negrea a deținut bunuri imobile, terenuri agricole, iar la moment,

în afară de mijlocul de transport „Renault Master”, număr de înmatriculare

XXXXXX, locul aflării nefiind cunoscut, alte bunuri nu deține. Pârâtul/debitorul

inițial Vadim Negrea, acționând intenționat ilegal și prejudiciabil drepturilor și

intereselor societății reclamante, până la data scadentă a contractului de împrumut

nr.1/NV/2013 din 10 octombrie 2013, adică până la data de 09 octombrie 2015, a

înstrăinat și bunurile gajate, precum și proprietățile sale imobiliare, anume pentru a

nu admite executarea hotărârii judecătorești. În acest sens, a pretins că contractul de

vânzare-cumpărare nr.7261 din 11 august 2015, în temeiul căruia Vadim Negrea a

înstrăinat lui Anatolii Negrea și Luciei Negrea, bunul imobil, terenul agricol număr

cadastral XXXXXX.094 cu suprafața de 1,7501 ha, situat în r-nul Edineț, mun.

Edineț, extravilan și contractul de vânzare-cumpărarea nr.7263 din 11 august 2015,

în temeiul căruia Vadim Negrea a înstrăinat lui Anatolii Negrea și Luciei Negrea,

bunul imobil, terenul agricol număr cadastral XXXXXX.095 cu suprafața de 1,75

ha, situat în r-nul Edineț, mun. Edineț, extravilan, nu sunt reale, în condițiile

fictivității, având în vedere circumstanțele reținute prin actele judecătorești, precum

și că terții contractanți sunt părinții pârâtului Vadim Negrea. Înstrăinarea fiind

efectuată pentru a împiedica executarea hotărârii judecătorești.

Reclamantul a afirmat că, actele juridice civile contestate/criticate pentru

legalitate, au fost încheiate la inițiativa pârâtului/debitor Vadim Negrea, ultimul

acționând cu vinovăție directă și rea-credință și astfel asigurându-se de pretinsa

imposibilitate de a executa obligațiile sale de restituire a datoriei, procedând, la fel,

ca și în cazul vânzării bunurilor gajate. Implicit, prezenta acțiune în justiție,

urmărește constatarea nulității actelor juridice civile, pentru caracterul vădit fictiv al

acestora și repunerea părților litigante în situația anterioară.

Prin hotărârea din 10 august 2020 a Judecătoriei Edineț, sediul Central, s-a

respins ca neîntemeiată cererea de chemare în judecată depusă de SRL „Prointelect-

MP” împotriva lui Vadim Negrea, Luciei Negrea și Anatolii Negrea cu privire la

constatarea nulității contractelor de vânzare-cumpărare a unor bunuri imobile, nr.

7261 din 11 august 2015, încheiat între Vadim Negrea și Anatolii și Lucia Negrea și

nr. 7263 din 11 august 2015, încheiat între Vadim Negrea și Anatolii și Lucia

Negrea.

2

Prin decizia din 15 decembrie 2020 a Curții de Apel Bălți s-a respins apelul

declarat de SRL „Prointelect-MP” și s-a menținut hotărârea din 10 august 2020 a

Judecătoriei Edineț, sediul Central.

Pentru a decide astfel, instanța de apel a relevat că, pentru a soluționa astfel,

instanța de nivelul unu a concluzionat că fictivitatea contractelor de vânzare-

cumpărare nu a fost probată de către partea reclamantă cu probe pertinente, care ar

dovedi interesul său născut și actual în declararea nulității contractelor de vînzare-

cumpărare a bunurilor imobile din 11.08.2015, încheiate între vânzătorul Negrea

Vadim și cumpărătorii Negrea Lucia și Negrea Anatolii.

Soluția primei instanțe, instanța de apel a considerat-o întemeiată, bazată pe

cercetarea multiaspectuală, completă, nepărtinitoare și nemijlocită a tuturor probelor

din dosar în ansamblul și interconexiunea lor, călăuzindu-se de lege.

Așadar, apelantul/reclamant SRL „Prointelect-MP” a invocat nulitatea absolută

a contractelor de vânzare-cumpărare din 11.08.2015, încheiate între vânzătorul

Negrea Vadim și cumpărătorii Negrea Lucia și Negrea Anatolii și a susținut că actele

juridice contestate nu ar întruni condițiile de valabilitate în ceea ce privește

consimțământul exprimat de părțile contractelor la încheierea acestora și că actele

juridice sunt fictive, fiind încheiate cu scopul de leza drepturile creditorului SRL

„Prointelect-MP” și a se eschiva la stingerea obligațiilor din contul acestor bunuri.

Instanța de apel a punctat că actul juridic se va recunoaște ca fictiv în temeiul

art.221 Codul civil numai în cazul în care ambele părți nu au intenția să-l execute.

Astfel, apelantul/reclamant nu a invocat argumente și probe privind intenția

ambelor părți de a nu executa actul, dimpotrivă, circumstanțele și faptele constate în

procesul examinării cauzei demonstrează că părțile actelor juridice au executat

condițiile esențiale ale contractelor de vînzare-cumpărare a bunurilor imobile

litigioase și și-au asumat consecințele actelor încheiate.

În contractele de vânzare-cumpărare părțile au stipulat expres că din momentul

înregistrării contractului în Registrul bunurilor imobile, în proprietatea

cumpărătorului trece tot imobilul menționat.

Este cert faptul, că transferul dreptului de proprietate asupra bunurilor imobile

înstrăinate a fost efectuat anume după încheierea contractelor, la 14.08.2015 prin

radierea/stingerea înscrierii din Registrul bunurilor imobile privind dreptul de

proprietate al vânzătorului Vadim Negrea și intabularea în Registrul bunurilor

imobile a dreptului de proprietate al cumpărătorilor Negrea Lucia și Negrea Anatolii,

transferul dreptului prin radiere și intabulare în Registrul bunurilor imobile este

unica modalitate recunoscută de lege în cazul înstrăinării bunurilor imobile - art. 290

și art. 321 Codul civil.

Că cumpărătorii Negrea Lucia și Negrea Anatolii utilizează și prelucrează

terenurile agricole procurate de la Vadim Negrea, adică a intrat nemijlocit în posesia

bunurilor cumpărate, se confirmă prin certificatul Primăriei Edineț.

La caz, instanța de apel a menționat că, precum a fost stabilit din materialele

cauzei, contractele de vânzare-cumpărare contestate corespund prevederilor legale

și nu conțin careva elemente ce ar atrage nulitatea lor, or, contractele contestate

reprezintă o manifestare de voință perfect legală și întemeiată a părților contractante,

toate obligațiile asumate în baza contractului au fost executate de ambele părți în

mod conștiincios și nici nu persistă încălcarea prevederilor legale aferente

contractului.

3

În consecință, acțiunea depusă de SRL „Prointelect-MP” cu privire la

declararea nulă a contractelor de vînzare-cumpărare este neîntemeiată, pe motiv că

reclamantul/apelant nu a demonstrat că între Vadim Negrea pe de o parte și Negrea

Lucia și Negrea Anatolii pe de altă parte ar fi existat o înțelegere dolosivă, precum

și că actele juridice ar fi unele fictive. Or, este cert că acestea au fost executate,

inclusiv prin transmiterea în posesie.

În contextul dat instanța de apel a concluzionat că pretenția SRL „Prointelect-

MP” este lipsită de suport juridic, or, în cererea sa lipsește elementul nulității și

faptul că acesta a existat la încheierea actului, deoarece cauza de nulitate a unui act

juridic trebuie să existe în momentul încheierii actului; cauza de nulitate exista în

momentul încheierii actului juridic și constă în nerespectarea unei dispoziții legale

referitoare la încheierea valabila a actului.

De asemenea, instanța de apel a notat că, SRL „Prointelect-MP” a invocat

faptul că bunurile imobile au fost înstrăinate de Negrea Vadim cu scopul evitării

urmăririi acestora în cadrul procedurii de executare silită privind încasarea datoriei

în favoarea sa.

Astfel, pentru ca un creditor să poată solicita anularea actelor juridice încheiate

de debitor, acesta urmează să dovedească că la momentul încheierii actului juridic

contestat avea o creanță certă, adică fermă, existența ei să nu dea naștere la discuții;

să fie lichidă, adică să aibă cuantumul determinat; și să fie exigibilă, adică ajunsă la

scadență la momentul încheierii contractului, iar nu suspendată printr-un termen sau

printr-o condiție. În al doilea rând, creditorul trebuie să aibă un interes serios și

legitim. Această condiție fiind impusă de art.598 pentru luarea oricărei măsuri de

conservare a patrimoniului debitorului.

Instanța de apel a constatat că SRL „Prointelect-MP” n-a demonstrat caracterul

fictiv al actelor juridice, nici intenția vânzătorului Negrea Vadim de a prejudicia

creditorul, nici reaua-credință a cumpărătorilor la încheierea contractelor de

vânzare-cumpărare. Or, prin prisma prevederilor art.9 alin.(1) Cod Civil, buna-

credință a ultimului se prezumă până la proba contrară.

La 02 februarie 2021, SRL „Prointelect-MP, reprezentată de avocatul Nicolae

Leșan, a depus cerere de recurs împotriva deciziei din 15 decembrie 2020 a Curții

de Apel Bălți, solicitând examinarea și admiterea recursului, casarea deciziei

instanței de apel și a hotărârii primei instanțe, pronunțarea unei noi hotărâri de

admitere integrală a acțiunii.

În motivarea recursului s-a invocat că, din analiza deciziei instanței de apel și

hotărârii instanței de fond contestate/criticate, se înțelege indubitabil, că instanțele

ierarhic inferioare, au reținut, pretinsa netemeinicie a acțiunii deduse judecății,

implicit și respingerea acțiunii, ignorând aspecte esențiale de fapt și de drept, ceea

ce a rezultat în pronunțarea unor soluții judecătorești neîntemeiate și direct

prejudiciabile societății comerciale recurente în cauză. Se conchide, că instanțele

ierarhic inferioare, pripit au concluzionat asupra netemeiniciei acțiunii, învederând,

că constatările și concluziile administrate potrivit actelor judecătorești, sunt

rezultatul examinării superficiale a litigiului dedus judecății și interpretării eronate a

probatoriului administrat în cauză, prin ce se impune casarea deciziei și hotărârii si

adoptarea unei noi hotărâri legale și întemeiate.

Totodată, a menționat că, deși, instanța de fond și de apel au constatat faptul,

că debitorul Negrea Vadim a înstrăinat imobilele părinților Anatolii Negrea și Luciei

4

Negrea la un preț de 3000 de lei pentru fiecare imobil, deși, valoarea acestora potrivit

Registrului bunurilor imobile, depășește suma de 20000 de lei, precum și a constatat

că dispunerea de bunuri imobile a avut loc până la emiterea hotărârii judecătorești,

la moment în procedura de executare, au considerat, că nu a fost demonstrată rea-

credința și ilegalitatea contractelor de vânzare-cumpărare, concluzionând, că nu

există probe în susținerea acțiunii, ignorând însă faptul, că acțiunea a fost dedusă

judecății, anume pentru cauză de neexecutare a documentului executoriu.

Recurentul a opinat că, prima instanță, precum și instanța de apel, contrar

normelor de drept procedural a examinat pricina fără a se expune asupra tuturor

probelor din dosar, fără să-și motiveze concluziile, în privința obiecțiilor formulate,

fără să furnizeze toate răspunsurile la întrebările care necesită un răspuns explicit și

separat/special în hotărâre, examinând astfel litigiul insuficient și prejudiciabil

actului de justiție.

În atare împrejurări, nemotivarea actului judecătoresc apelat în partea ce ține

de pretențiile și obiecțiile formulate de toate părțile litigante, constituie și o încălcare

a art. 6§1 din Convenția Europeană pentru Apărarea Drepturilor Omului și

Libertăților Fundamentale, care garantează oricărei persoane dreptul la judecarea în

mod echitabil a cauzei sale.

Copia recursului declarat a fost expediată în adresa intimatului conform

scrisorii de însoțire datate cu 02 martie 2021 (f.d.195) și a fost recepționată la 09

martie 2021, conform avizelor de recepție (f.d.196-198).

La 30 martie 2021, prin intermediul poștei (f.d.201), Vadim Negrea, Lucia

Negrea și Anatolii Negrea, reprezentați de avocatul Ana Sofroni, au depus referință

la cererea de recurs, exprimând poziția în favoarea declarării recursului inadmisibil.

În conformitate cu prevederile art. 434 alin.(1) Cod de procedură civilă,

recursul se declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei

integrale, dacă legea nu prevede altfel.

Decizia instanței de apel a fost adoptată la 15 decembrie 2020, iar cererea de

recurs a fost depusă la 02 februarie 2021, ceea ce denotă că recursul este în termen.

Examinând temeiurile recursului declarat de SRL „Prointelect-MP,

reprezentată de avocatul Nicolae Leșan, completul Colegiului civil, comercial și de

contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră recursul drept

inadmisibil din următoarele considerente.

În conformitate cu art. 432 alin. (1) Cod de procedură civilă, părțile și alți

participanți la proces sunt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă

încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a

normelor de drept procedural.

Alineatele (2) și (3) ale aceluiași articol prevăd exhaustiv cazurile în care se

consideră că normele de drept material sau de drept procedural au fost încălcate sau

aplicate eronat, iar alin. (4) stipulează că săvârșirea altor încălcări decât cele indicate

la alin.(3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul și în măsura în care

acestea au dus sau ar fi putut duce la soluționarea greșită a cauzei sau în cazul în care

instanța de recurs consideră că aprecierea probelor de către instanța judecătorească

a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la încălcarea drepturilor și

libertăților fundamentale ale omului.

5

În temeiul prevederilor art. 433 lit. a) Cod de procedură civilă, cererea de recurs

se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile

prevăzute la art.432 alin.(2), (3) și (4).

Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție consideră că recursul declarat de SRL „Prointelect-MP,

reprezentată de avocatul Nicolae Leșan, nu se încadrează în temeiurile prevăzute la

art. 432 alin.(2), (3) și (4) Cod de procedură civilă.

Astfel, argumentele invocate în recursul declarat se referă la dezacordul părții

recurente cu soluția pronunțată de către instanța de apel, însă nu relevă încălcarea

esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material, respectiv nu constituie

temei de casare a deciziei recurate.

Totodată, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție reține că recursul exercitat conform secțiunii II-a are

caracter devolutiv numai asupra problemelor de drept material și procedural,

verificându-se doar legalitatea deciziei, dar nu și temeinicia ei în fapt.

În acest context, completul Colegiului civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție reiterează că procedura admisibilității

constă în verificarea faptului, dacă motivele invocate în recurs se încadrează în cele

prevăzute în art. 432 alin.(2), (3) și (4) Cod de procedură civilă.

În această ordine de idei, completul Colegiului precizează că, în contextul

normelor procedurale din Secțiunea a II-a, Capitolul XXXVIII Cod de procedură

civilă, instanța de recurs nu verifică modul de apreciere a probelor de către instanțele

de fond și de apel. Forța atribuită unei probe sau alteia, coraportul dintre probe,

suficiența probelor și concluziile făcute în urma probațiunii sunt în afara controlului

instanței de recurs.

Prin prisma art. 432 alin.(4) Cod de procedură civilă, instanța de recurs poate

interveni în materia probațiunii doar sub aspect procedural și anume dacă se invocă

faptul că instanța de apel a apreciat în mod arbitrar probele, încălcând în mod

flagrant regulile de apreciere a probelor stabilite în art. 130 Cod de procedură civilă,

însă din recursul declarat nu rezultă argumentul privind încălcarea flagrantă a

regulilor de apreciere a probelor.

În acest sens, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a relevat în jurisprudența

sa constantă, rezultând din prevederile art. 6 § 1 al Convenției Europene pentru

Apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale, că nu se impune

motivarea în detaliu a unei decizii prin care o instanță de recurs, întemeindu-se pe

dispoziții legale specifice, respinge recursul declarat împotriva sentinței pronunțate

de o instanță inferioară, ca fiind lipsit de șanse de succes (cauza Rebai și alții contra

Franței, Comisia Europeană a Drepturilor Omului, 25 februarie 1995,

nr.26561/1995).

În circumstanțele menționate, completul Colegiului civil, comercial și de

contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a

considera inadmisibil recursul declarat de SRL „Prointelect-MP, reprezentată de

avocatul Nicolae Leșan.

În conformitate cu art. 433 lit. a), art. 440 alin. (1) Cod de procedură civilă,

completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție

d i s p u n e:

6

Se consideră inadmisibil recursul declarat de Societatea cu Răspundere

Limitată „Prointelect-MP, reprezentată de avocatul Nicolae Leșan, împotriva

deciziei din 15 decembrie 2020 a Curții de Apel Bălți.

Încheierea este irevocabilă.

Președintele completului,

judecătorul Svetlana Filincova

Judecătorii Dumitru Mardari

Galina Stratulat

7